Inregistreaza | Ai uitat parola?

valoare

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

Cautari similare: valoarea estetica

"valoare" rezultate au fost gasite 33


Mielu ZIate
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 26
PARTEA ÎNTÂI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE
ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33
1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33
1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33
1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36
2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38
2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39
2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41
2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45
2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49
3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54
3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54
3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55
3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56
3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58
3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei
în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59
4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60
4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60
4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63
4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64
5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67
5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67
5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71
Bibliografie .........................................................................................................................73
Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77
1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77
1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77
1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar
al psihologiei ....................................................................................................... 78
1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81
2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83
2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83
2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83
2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86
2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90
2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90
2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91
2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92
2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95
2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97
2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99
2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99
2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102
2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103
2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103
2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect
al psihologiei .......................................................................................... 104
2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106
3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107
3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107
3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110
3.3. Un punct de vedere personal cu privire
la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111
Bibliografie ....................................................................................................................... 112
Capitolul III
METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115
1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115
1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116
2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118
2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118
2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124
2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133
2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134
2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137
2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139
2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140
2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141
2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146
3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147
3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147
3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148
3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149
4. Metodologia psihologică ............................................................................................152
4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152
4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152
5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155
5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155
5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156
6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157
Bibliografie ....................................................................................................................... 158
Capitolul IV
LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161
1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161
1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161
1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163
1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165
2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168
2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168
2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171
2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175
3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178
3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178
3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181
4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183
4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183
4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183
5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184
5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184
5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186
5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188
Bibliografie ...................................................................................................................... 190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL
PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197
1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197
1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198
1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200
1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201
2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202
2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202
2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202
2.1.2. Dovezi......................................................................................................203
2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205
2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205
2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206
2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei
dintre psihic si creier.............................................................................207
2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219
2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219
2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223
2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224
2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat
socio-istoric si socio-cultural............................................................................224
2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224
2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226
3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227
3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227
3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică
a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229
3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231
4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233
4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233
4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234
4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238
Bibliografie ...................................................................................................................... 240
Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243
1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243
1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243
1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244
1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248
1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248
1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251
1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258
2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260
2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260
2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261
2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262
3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263
3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263
3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264
3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267
3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268
3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268
3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269
3.5. Tipuri de inconstient..........................................................................................
270
3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270
3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272
3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275
4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277
4.1. Probleme generale..............................................................................................277
4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278
4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279
Bibliografie .......................................................................................................................279
Capitolul VII
STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283
1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283
1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283
1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284
1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288
2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290
2.1. Somnul ................................................................................................................ 290
2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290
2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290
2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică
si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292
2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294
2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297
2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297
2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298
2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299
2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300
2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303
2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305
2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307
2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307
2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313
3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314
3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314
3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314
3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315
3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316
3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320
3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321
3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322
3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322
3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322
3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325
4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327
4.1. Inducere ............................................................................................................. 327
4.2. Efecte ................................................................................................................. 328
4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328
Bibliografie ...................................................................................................................... 329
Capitolul VIII
ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333
1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333
1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333
1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336
1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337
2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338
2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338
2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338
2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării
structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339
2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării
structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343
2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346
2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346
2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348
2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350
2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350
Bibliografie .......................................................................................................................351
Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353
1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353
1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353
1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360
2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362
2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362
2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363
3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368
3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368
3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369
3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370
3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371
3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371
3.2.2. valoare metodologică ............................................................................371
4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372
4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372
4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374
4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375
Bibliografie ...................................................................................................................... 377
Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379
1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379
1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379
1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură
si cercetarea aplicativă.......................................................................................383
1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385
2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386
2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386
2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388
2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388
2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389
2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391
2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391
2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor
de in ^stigare ........................................................................................395
2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397
2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400
2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402
2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403
2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor
si a concluziilor cercetării...................................................................404
2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405
3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405
3.1. Premise ...............................................................................................................405
3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406
3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406
3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406
3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia
care se îndeplineste" ...........................................................................407
3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407
3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407
3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408
3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409
3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410
3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410
3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410
Bibliografie ....................................................................................................................... 412
. Psihologie, mielu, zlate
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 407

Bursa monetară şi financiară
Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE
1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI
1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume
1.1.2. Bursele de mărfuri în România
1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI
1.2.1. Ce este bursa?
1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere
1.3. CONTRACTELE BURSIERE
1.3.1. Contractul spot
1.3.2. Contractul forward
1.3.3. Contractele futures
1.3.4. Avantajele contractelor futures
1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU
1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS
1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS
1.4.3. Rezultate şi perspective
1.4.4. Casa Română de Compensaţie
1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR
Capitolul II.
PIEŢELE FUTURES
2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES
2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea
pieţelor futures
2.1.2. Simboluri şi specificaţii
2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI
2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures
2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures
2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures
2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri
2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures
2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE
2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a
titlurilor financiare derivate
2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont
2.3.1.2. Fişa contului de marjă
2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor
2.3.2. Ordinele de tranzacţionare
Capitolul III.
INDICII BURSIERI.
FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE
3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI
3.1.1. Scurt istoric
3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe
3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească
3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti)
3.1.3.2. Indicele BMS1
3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ
3.1.4. Indicii BET
3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri
3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici
3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri
în scopuri speculative
3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET
3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului
3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise
3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures
3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL)
3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor
3.3.2. valoarea intrinsecă şi valoarea timp
3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni
3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare
3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni
. Bursa
Economie
Numar pagini: 53

Lucrare de laborator III
A. Reprezentarea numerelor binare cu semn
A.1. Reprezentarea în valoare absolută cu semn
A.2. Reprezentarea numerelor în formă complementară
A.3. Operaţii cu numere reprezentate în complement faţă de 2
B. Reprezentarea numerelor fracţionare
B.1. Reprezentarea în virgulă fixă
B.2. Reprezentarea în virgulă mobilă
Exercitii si probleme. Reprezentarea, numerelor, binare, semn, valoare, absoluta, forma, complementara, complement fata de 2, fractionare, virgula fixa, virgula mobila, exercitii, probleme
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 13

Judecata de valoare estetică
"Doresc să dezbat două probleme: a) în ce constă esenţa judecăţii de valoare estetică şi b) cât este de îndreptăţit relativismul estetic subiectiv. La prima vedere între aceste două probleme ar părea să nu existe nici o legătură. De fapt, se poate demonstra că relativismul estetic subiectiv se însoţeşte de obicei cu o interpretare greşită sau cel puţin unilaterală a judecăţii de valoare estetice..........." . Judecata, valoare, estetica, roman ingarden, studii, probleme, subiectiv, esenta, sensu stricto, frumos, urat, par excellence, natura, intelectuala, primordiala, originara, subiectul, percepe, orb, critica, dignitas, de gustibus non est disputandum, scepticismul, opera, catedrala, tablou, aparenta, experienta, receptarea, literara, muzicala, pictura, partiala, comportament, neutra, das literarische kunstwerk, potential, cum fundamento in re, raspuns, emotional, valoare, vizibil, calitatile, calitatea, dimensiunile, dignitas, respingerea, dezgustul, admiratia, gustus
Estetică
Numar pagini: 5

Frumosul, completare texte
Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetică
Genurile frumosului
Ion Ianoşi, Frumosul - concretul semnificativ
. Frumos, completare, texte, liviu rusu, valoare, estetica, genuri, concret, semnificativ, ion ianosi
Estetică
Numar pagini: 5

Tudor Vianu, valoarea estetică
"Recunoscând în frumosul artistic obiectul propriu al esteticii, am situat cercetarea noastră în domeniul teoriei valorilor. Frumosul artistic este, în adevăr, o valoare, valoarea estetică. Dar, valoarea estetică nu trebuie confundată cu opera de artă, adică cu obiectul sau cu bunul estetic. Un obiect nu devine pentru noi estetic decât atunci când îl gândesc în sfera valorii respective. Acelaşi obiect poate fi introdus printr-un act de gândire în sfera altor valori, caracterul lui schimbându-se în consecinţă.
[...] În ce priveşte valoarea estetică, deşi bunurile pe care le determină par a fi supuse mobilităţii şi felurimii istorice, caracterul acesta [...] decurge din imixtiunea unor elemente extraestetice, în timp ce ceea ce rămâne specific estetic în ele posedă un caracter absolut. Obiecte foarte depărtate prin spaţiul şi locul în care au apărut pot fi încă înţelese de noi ca opere de artă şi preţuite ca atare, chiar dacă interesul pe care ele îl inspirau contemporanilor prin particularităţile conţinutului lor, de pildă, prin tendinţele lor sociale sau politice, nu mai este al nostru. O comedie de Aristofan nu mai poate avea în conştiinţa noastră răsunetul politic pe care îl trezea în sufletul unui grec din antichitate. Dar, ea poate fi înţeleasă şi resimţită şi de noi ca o operă de artă. Operele de artă par, astfel, a îmbătrâni numai prin ceea ce este eteronomic în ele. Prin ceea ce ele cuprind autonom-estetic, operele artei înfruntă timpul...................."
. Valoarea, estetica, tudor, vianu, introducere, teoria, valorilor, observarea, constiintei, frumosul, artistic, valori, opera, arta, comedie, aristofan, actiune religioasa, fapta omeneasca, moral, religios, teoretic, tabloul, jocul artistului, artist, dramatic, liric, dansator, virtuos, suflet, patos, etos, lirism, intrunirea artelor, individualitate, originalitate
Estetică
Numar pagini: 2

Criza mondiala, impactul ei asupra ecomomiei RM
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. La confluenţa anilor 2008-2009, pe cînd criza globală se afla în mijlocul celei mai severe crize financiare în perioada postbelică, în Moldova guvernată de regimul Voronin se puteau auzi astfel de declaraţii:”Ce fel de criză? În Moldova nu există nici un fel de criză economică sau financiară, nu sînt nici factori care ar putea-o provoca”. Din contra, “prevedem o expansiune sănătoasă de 3 % în 2009. Acesta-i ţelul nostru şi realitatea la zi”, declarase prim-ministrul guvernului comunist în cadrul unei conferinţe de presă în ajun de 1 aprilie 2009.
În pofida unor asemenea pronosticuri optimiste, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Conform raportului Fondului Monetar Internaţional (FMI) referitor la situaţia economică mondială, Moldova era singura ţară unde nu se prognoza nici o creştere în 2010.Criza economică şi cea politică, în opinia experţilor locali şi internaţionali a fost agravată de calitatea proastă a guvernării, de deteriorarea considerabilă a mediului în afaceri (Moldova se plasează pe locul 158 din cele 176 de ţări la indicatorul “permisiunii construcţiilor” în activităţile de afaceri), răspîndirea şi aprofundarea corupţiei (conform indicatorului corupţiei monotorizat de Transparency International Moldova a degradat cu 30 poziţii din 2006- la poziţia 109).
Avem constrîngere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei.
Toate acestea denotă intrarea economiei Republicii Moldova în stare de recensiune profundă. Factorul principal care a determinat profunzimea crizei este modelul economic ineficient. Reacţia întîrziată la provocările acestei crize pentru economia republicii, atît din partea autorităţilor publice, cît şi a experţilor în domeniu, fac nespus de actuală cercetarea evoluţiei şi esenţei crizei economice mondiale şi a căilor de depăşire a recensiunii economice din Republica Moldova.
Obiectul de studiu îl reprezintă analiza impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova.
Scopul lucrării îl constituie conturarea impactului crizei economice în Republica Moldova, identificarea cauzelor ce au declanşat această stare de recensiune şi propunerea unor soluţii în vederea depăşirii acesteia.



. Stagnare, recensiune, criza, impact, consecinte, economie, probleme, solutii, republica moldova
Macroeconomie
Numar pagini: 13

Mihai Eminescu - Scrisoarea I
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers."

Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut.
. Mihai, eminescu, scrisoarea i
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei
"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic
Estetică
Numar pagini: 4

Al. Macedonski - Noaptea de decemvrie
“Noaptea de decemvrie” apare in felul acesta ca tragedia unei ratari exprimate prin intermediul unei parabole lirice cu sensuri etico-sociale mai mult decat transparente. Nu treapta inalta a conditiei umane o vizeaza poemul de vreme ce Meka nu e inaccesibila oricui, si treapta imediata a existentei umane in lupta ei pentru afirmare si implinire. Selectia indivizilor vrea sa sugereze Macedonski, nu se face totdeauna conform cu propria lor inzestrare si mijloacele nu au decat valoarea de a inlesni atingerea scopului, indiferent de calitatea si indreptatirea lor. “Noaptea de decemvrie” este asadar poemul revoltei sociale din perspectiva antiburgheza a artistului condamnat la o existenta precara in mijlocul unei societati in care scopul scuza mijloacele. Felul invaluit, parabolic in care procedeaza insa Macedonski aici, spre deosebire de pilda de “Noaptea de ianuarie” sau “Noaptea de februarie” sau “Noaptea de noiemvrie”, ridica poezia la conditia pamfletului si a satirei directe la inaltimea simbolului universal al esecului social.. Macedonski, noaptea, de, decemvrie
Limba si literatura romana
Numar pagini: 4

Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi
"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui Mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei.
Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica.
Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit.
Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri
Limba si literatura romana
Numar pagini: 7

25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............."

"Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............."


BIBLIOGRAFIE

1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967
2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997



. Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

24. Camil Petrescu (1894-1957)
"S-a născut la Bucureşti. După colegiul „Sf. Sava” s-a înscris, în toamna lui 1913, la secţia de filosofie a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Aici a fost remarcat de Negulescu şi de Rădulescu-Motru. Dădea câte un articol la publicaţiile lui Cocea şi Arghezi. Camil urmează, în paralel, şcoala militară, pentru a lupta apoi ca voluntar în primul război mondial. Şi-a dat licenţa abia în 1919.
Şi-a început cariera la Timişoara, ca profesor şi ziarist. Din caietul versurilor de război publică un grupaj în Sburătorul. Revine la Bucureşti, unde viaţa i se împleteşte strâns cu vasta sa activitate de publicist, cronicar dramatic, om de teatru, eseist, teoretician mereu contestat şi contestatar........."


BIBLIOGRAFIE

1. Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988
2. Vasile Dem. Zamfirescu, Studiu introductiv la Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988
3. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
. Camil, petrescu, sburatorul, teze si antiteze, revistei fundatiilor, substatialism, modalitatea estetica a teatrulului, motru, negulescu, pogoneanu, caracostea, kantism, hegelianism, ontologia concretului, problema cosmologica, mircea florian, iosif brucar, epistemologica, logicism, hegel, bergson, husserl, leibniz, panlogic, evolutia creatoare, constantin noica, viziunea, camilpetresciana, perspectivismul, absolutist, realitatea, miscare, concreta, intreg, valoare, noocratica, spiritualitate, materia, evolutiva, evolutia in subspecie, devolutiva, inteligenta, suprapersonala, pseudovalori, vasile dem, zamfirescu
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

Sarmanul Dionis - Eseu
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Curs VII -Informatica Economica Aplicata
Vectori
Declararea Vectorilor de Dimensiune Fixă
Vectori care Conţin Vectori
Vectori Multidimensionali
Vectori Dinamici
Păstrarea Conţinutului Vectorilor Dinamici
Subrutine
Proceduri
Funcţii
Apelarea Procedurilor
Proceduri in Forme
Proceduri in Module Standard
Transmiterea Argumentelor către Proceduri
Transferul Argumentelor prin valoare
Transferul Argumentelor prin Referinta
Utilizarea Argumentelor Optionale
Furnizarea unei Valori Implicite pentru un Argument Optional
. Informatica, economica, aplicata, vectori, declarare, dimensiune, fixa, vectori, contin, multidimensionali, dinamici, pastare, subrutine, proceduri, functii, apelare, module, standard, transmitere, argumente, valoare, referinta, optionale, furnizare, valori, implicite
Informatica economica
Numar pagini: 4

27. Tudor Vianu
"În ţara noastră, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei culturii este Tudor Vianu (1897-1964). Cursul lui de Filosofia culturii, primul curs pe această temă predat în universitatea românească, începând din 1929, a însemnat un moment important în viaţa intelectuală a epocii. Filosofia culturii avea să rămână lucrarea fundamentală a lui Tudor Vianu în acest domeniu. În ea sunt puse mai toate problemele şi enunţate sau schiţate aproape toate ideile care definesc concepţia lui despre cultură.
Aici, Vianu încearcă mai întâi să dis¬tingă elementele constitutive ale noţiunii de cultură. Acestea ar fi: voinţa culturală, convingerea că temele culturale ale omenirii nu sunt istovite, că omenirea mai are încă sarcini mari înaintea ei şi că sufletul omenesc srăpâneşte mijloacele de a se apropia de aceste ţeluri; valoarea ; bunul cultural ; actul cultural obiectiv şi actul cultural subiectiv.
Între acestea, locul central îl ocupă valoarea: ea dirijează voinţa culturală. Întruparea efec¬tivă a valorii într-un obiect (care devine astfel bun cultural) constituie actul cultural obiectiv, actul cultural subiectiv fiind acela prin care introducem un obiect numai mental, nu efectiv, în sfera unei valori (primul act este de creaţie, al doilea – de receptare sau de valorizare).................."

BIBLIOGRAFIE

1. Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982
2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
4. Ianoşi, Ion, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. George Gană, Studiu Introductiv la Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982
. Tudor, vianu, filosofia culturii, cultura, vointa culturala, convingerea, omenirea, valoarea, bun cultural, act cultural obiectiv, act cultural subiectiv, valoarea, criza culturii moderne, constiinta, individuala, rationalista, istorista, nietzsche, prometeu, autonomism, goethe, byron, shelley, natura, bagdasar nicolae, ianosi, ion
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

16-18. LUCIAN BLAGA (1895-1961)
"Născut în comuna Lancrăm, judeţul Alba, Blaga urmează filosofia la Viena, parcurge apoi o carieră diplomatică în strinătate şi în 1938 se întoarce în ţară, unde predă la Universitatea din Cluj filosofia culturii. Poet de cea mai înaltă valoare, Blaga a reuşit să ne ofere şi un sistem filosofic original, pe care l-a construit de-a lungul celor patru trilogii: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică.
Viziunea lui general filosofică este aplicată unor probleme filosofice diverse, a căror rezolvare capătă în felul acesta o importantă notă de originalitate. Un exemplu grăitor este poziţia lui Blaga privind progresul istoric. Familiarizat cu varietatea de poziţii filosofice asupra acestei probleme, Lucian Blaga îşi conturează propriul punct de vedere întemeindu-l pe concepţia sa asupra omului, iar aceasta, la rândul său, este integrată în sistemul său filosofic, a cărui bază o reprezintă cosmologia/ontologia dar care, pentru a fi complet, cere cu necesitate o metafizică a istoriei. Astfel, argumentaţia pe care o desfăşoară Blaga pentru a-şi demonstra teza asupra progresului are o arie de curprindere care-i acoperă întreaga viziune filosofică iar gradul de rigoare, coerenţa precum şi forţa ei de sugestie se imprimă automat şi asupra celei dintâi, care nu este decât o aplicaţie la o problemă punctuală, arătând, o dată în plus, funcţionalitatea sistemului în cazuri particulare............"

BIBLIOGRAFIE

1. Lucian Blaga, Fiinţa istorică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1977
2. Lucian Blaga, Trilogia culturii, Bucureşti, Ed. Minerva, 1985
3. Lucian Blaga, Trilogia cosmologică, Bucureşti, Ed. Minerva, 1988
4. Lucian Blaga, Trilogia cunoaşterii, Bucureşti, Ed. Fundaţia Regală Pentru Literatură şi Artă, 1943
5. Mircea Florian, „Schimbare-evoluţie, progres”, în: Recesivitatea ca structură a lumii, Vol. II, Buc., Ed. Eminescu, 1987

. Blaga, lucian, absolut, demon, divin, omul, marele anonim, marele absolut, misterul, existentei, progresul, istoric, permanenta, preistorie, geneza metaforei si sensul culturii arta, orizontul, cognitiv, fizic, cunoastere, adecvata, realitate, stiinta, filosofie, cusanus, bruno, spinoza, fichte, hegel, platon, descartes, kant, trezire, spiritul, mircea florian
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 6

Răzvan şi Vidra – Bogdan Petriceicu Haşdeu
"Răzvan şi Vidra este prima piesă de valoare a teatrului istoric românesc. A fost publicată în 1867 sub titlul „Răzvan-Vodă” şi se intitulează „Răzvan şi Vidra” începând cu ediţia din 1869. pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu, Haşdeu reînvie, în cele cinci cânturi care amintesc structura unei opere epice, ascensiunea excepţională a unui erou deosebit, născut rob şi aparţinând unui neam urgisit, dar care reuşeşte, datorită calităţilor sale şi impulsurilor date de Vidra, să devină domnitor.
Conflictul principal al piesei se desfăşoară între calităţile remarcabile ale lui Răzvan şi prejudecata generală, obtuză, întruchipată de Tănase, care în ciuda evidenţei, nu acceptă că un ţigan poate fi un om superior. Recunoscând meritele........" . Razvan, si, vidra, bogdan, petriceiu, hasdeu, r?zvan-vod?, cronica, miron costin, nicolae b?lcescu, t?nase, r?zvan, mo?oc, alexandru l?pu?neanul, c, negruzzi, sbierea, teatru, istoric, piesa
Limba si literatura romana
Numar pagini: 2

Alternanta sublim-comic in opera lui Hogas
\\\"In opera sa, „Arta prozatorilor romani\\\", Tudor Vianu il integra pe Calistrat Hogas in categoria ironistilor si umoristilor, ca pe o personalitate viguroasa cu o atitudine noua de poet comic, cu o veselie temperamentala in care s-a introdus, cultura clasicista. Foarte putin aminteste de poetul naturii, mai mult de amatorul de calatorii prin natura salbateca., iar in capitolul despre Sadoveanu, cand se opreste indelung si binemeritat asupra marii arte descriptive sadoveniene nu face nici o referire la Hogas, ca mai inainte Ibraileanu.
Ilustrul profesor, mai tarziu, cand discutand despre semnificatia poeziei tragice a lui Bacovia, stabileste ca Moldova literara confi¬gureaza dualismul sugerat de prietenia epocala dintre melancolicul Eminescu si jovialul Creanga: pe de o parte poeti ca Stefan Petica si Bacovia cu atmosfera mihnita a targurilor moldovenesti de odi¬nioara, pe de alta parte imaginea joviala a asezarilor provinciale din povestirile lui Hogas.
Se pare ca atitudinea lui Tudor Vianu n-ar reprezenta numai o calificare psihologica redusa la jovialitate, in traditia lui Creanga, a personalitatii artistice a lui Hogas, ci o subevaluare a canta¬retului peisajului de munte, o anumita. judecata de valoare estetica minimalizatoare
Credem mai indreptatita o alta imagine.......................\\\". Sublim, comic, hogas, calistrat, kant, muntii neamtului, singur, volkelt, serban cioculescu, pe sestina, etienne souriau, satira
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Demonstratie comedie - O scrisoare pierduta
I. L. Caragiale a îmbogăţit literatura română atât cu opere în proză, cât şi cu creaţiile sale dramatice de o excepţională valoare, el fiind considerat cel mai mare dramaturg român. Una dintre cele mai reprezentative comedii ale sale este „O scrisoare pierdută”, jucată pentru prima dată la 13 noiembrie 1884, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Comedia este specia genului dramatic care provoacă râsul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri de oameni sau a unor situaţii neaşteptate.
Fiind o comedie, „O scrisoare pierdută” întruneşte atât condiţiile generale ale unei creaţii dramatice, cât şi pe cele caracteristice speciei pe care o ilustrază. Ca orice operă dramatică, a fost scrisă cu scopul de a fi reprezentată pe scenă şi este structurată în 4 acte, fiecare cu câte 9, 14, 7 şi 14 scene. Totodată, timpul şi spaţiul acţiunii sunt limitate, întâmplările relatate petrecându-se în capitala unui judeţ de munte, în timpul alegerii de deputaţi în anul 1883.
....................................... Comedie, caragiale, o, scrisoare, pierduta, demonstratie
Limba si literatura romana
Numar pagini: 3

Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................". Mihai, eminescu, sarmanul, dionis, proza, relativitate, timp, spatiu
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor. Boli cauzate de carenta unor vitamine.
In ultima vreme auzim tot timpul de vitamine si de felul cum acestea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol absolut necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proporţii de câteva miligrame pe zi. Diferenţa intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul preparării mâncării.. Valoarea, nutritiva, terapeutica, boli, carenta, vitamine, nutritionisti, lunin, hopkins, vitamina, a, b1, b2, beriberi, b6, scorbutul, d, rahitismul, e
Biologie
Numar pagini: 5

Postulatele lui Einstein
FENOMENELE FIZICE SE DESFASOARA IDENTIC IN TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INERTIALE IN CONDITII INITIALE IDENTICE.


VITEZA LUMINI IN VID ARE ACEEASI valoare IN TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INITIALE SI IN TOATE DIRECTIILE, ADICA NU DEPINDE DE MISCAREA SURSEI DE LUMINA SAU A OBSERVATORULUI.
. Postulate, albert, einstein, fenomene fizice, sisteme referinta, inertiale, viteza lumina
Fizica
Numar pagini: 2

23. I.D. Gherea (1895-1978)
"Cu o largă formaţie intelectuală pe care a dobândit-o mai ales ca autodidact dar şi un pianist de valoare, care o vreme la acompaniat şi pe George Enescu, I. D. Gherea a publicat mai întâi o serie de articole în Revista de filosofie, în Revue de Metaphysique et de Morale, în Revue philosophique, dezvăluindu-şi astfel aplecarea către filosofie, făcându-se cunoscut şi acceptat de profesionişti.
Gherea se remarcă însă cu adevărat în filosofia românească în calitate de autor al unei cărţi de excepţie, Eul şi lumea ( Le moi et le monde). Ea a sur¬prins prin puterea şi ştiinţa construcţiei sistematice, prin cunoaşterea desăvîrşită a marilor probleme ale domeniului de exerciţiu, prin dialectica subtilă a discursului, prin originalitate, deci prin valoare............."


BIBLIOGRAFIE

1. I.D. Gherea, Eul şi lumea, Bucureşti, Ed. Ştiinşifică şi Enciclopedică, 1984
2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Fenomenologie, gherea, george enescu, revista de filosofie, revue de metaphysique et de morale, revue philosophique, eul si lumea, le moi et le monde, mircea djuvara, n, bagdasar, essai d\'une cosmogonie, anthropomorphique, curente si tendinte in filosofia romaneasca, lucretiu patrascanu, lumea, exterioara, subiectul, cunoscator, agnostica, cosmogonie, antropomorfica, muzica, nimic, creatie, neokantiana, bergsoniana, fenomenologica, husserliana, sceptic, constantin dobrogeanu-gherea, dogmatism, meditatii carteziene, filosofia, stiinta, arta, iluzia, fiinta, paul valery, psihologie, eul, epifenomenalista
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 6

Iubirea si natura in lirica eminesciana

Descrierea temei

Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune.
Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar.
. Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana
Limba si literatura romana
Numar pagini: 7

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 12. Omul ca loc de deschidere a fiinţei la Martin Heidegger
"Luând poziţie critică faţă de orientarea speculativă, abstractă a gândirii filosofice şi etice, existenţialismul va face din „concretul" fiinţei umane obiectul central al reflec¬ţiei filosofice. Referindu-se la natura preocupărilor şi la valoarea rezultatelor obţinute de filosofia contemporană în problema omului, unul din principalii reprezentanţi ai existenţialismului, Martin Heidegger, declara: „Nici o epocă nu a avut atâtea cunoştinţe variate despre om câte are cea actuală. Nici o epocă nu a putut obţine atât de repede şi atât de uşor aceste cunoştinţe, precum cea actuală. Şi totuşi, nici o epocă nu a ştiut atât de puţin ce este omul, ca epoca actuală. Niciodată omul nu a constituit în aşa măsură o problemă, ca în epoca noastră".
Constituie, fără îndoială, unul din meritele remarcabile ale existenţialismului faptul de a fi analizat cu atâta patos şi pregnanţă condiţia fiinţei umane şi, implicit, problema raportului dintre individ şi societate. După cum se ştie, existenţialismul s-a dezvoltat în două direcţii diferite, una atee (Sartre, Camus, Heidegger ş.a.) şi alta religioasă (Karl Jaspers, Gabriel Marcel ş.a.), comportând nuanţe particulare în tratarea unor probleme fundamenale, ca problema existenţei, aceea a libertăţii etc............."

BIBLIOGRAFIE

1. Martin Heidegger, Fiinţă şi timp, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2003
2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Omul, loc, deschidere, fiinta, martin, heidegger, existentialismul, constiinta, originalitate, omul, lumea, fiinta si timp, ontologie, fiintare, dasein, incertitudine, eu, neant, existent, obiect, liniste, tentatie, impotmolire, decadere, angoasa, sentiment, tragic, pesimism, existentialist, jaspers, moartea, fatalitate, ernest stere
Antropologie
Numar pagini: 5

Tudor Vianu, Estetica este ştiinţa frumosului artistic
Estetica este ştiinţa frumosului artistic. Această precizare este cu atât mai importantă cu cât aproape de-a lungul întregii dezvoltări a doctrinelor de estetică, obiectul ştiinţei noastre era întrevăzut deopotrivă în frumosul artistic, cât şi în frumosul natural. Cel din urmă nu părea a fi decât modelul mai frust şi mai imperfect al celui dintâi; după cum acesta era considerat a fi replica mai desăvârşită şi mai pură a celui din urmă. Chiar un estetician ca Hegel, care înţelegea să-şi menţină speculaţia sa în domeniul exclusiv al artei, nu putea să se împiedice de a recunoaşte anticipaţia ei în frumuseţea naturii. ,,Obiectul ştiinţei despre care tratăm, scrie el, este frumosul în artă. Frumosul în natură nu ocupă un loc decât ca primă formă a frumosului... Necesitatea frumosului în artă decurge din imperfecţiunile realităţii". [...]
. Tudor, vianu, estetica, stiinta, frumosul, artistic, frumos, arta, necesitate, imperfectiunile realitatii, hegel, valoarea, economica, teoretica, politica, morala, religioasa, estetica, creatia, artistica, opera, metodele, esteticii, norme, constatari, prescriptii, artist, contemplatia, amatorului, gustav theodor fechner, kant, geniul, artistic, contemplatia artistica, autonoma, eteoronomic, r, muller-freienfels, spontaneitate, constiinta, contemplator, lipps, a posteriori, sainte-beuve, shakespeare, ronsard, renastere
Estetică
Numar pagini: 3

Condiţia omului de geniu în creaţia eminesciană
"Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Teme aproape comune : condiţia omului de geniu , cosmogonia , timpul şi perfecţiunea artistică.
Geniul romantic – ceea ce adus nou romantismul în dezvolatrea conceptului de geniu a fost explicitarea opoziţiei între geniu şi talent , precum şi latura socială a problemei : geniul este , în ordine , umană , un nefericit , un neînteles , aflat în veşnică opoziţie cu omul comun . Inadaptarea la regulie de convieţuire obişnuite îl izolează şi are drept urmare nefericirea..........."
. Mihai, eminescu, sarmanul dionis, conditia, omului, de, geniu, creatie, eminesciana, glossa, luceafarul, talent, nefericit, neînteles, opozitie, comun, inadaptarea, cod, etic, filosofia, shopenhaueriana, hyperion
Limba si literatura romana
Numar pagini: 3

Miorita
"Mioriţa este o baladă populară, o creaţie în versuri care aparţine genului epic. A fost descoperită de Alecu Russo la Soveja şi publicată de Vasile Alecsandri în ziarul Bucovina, în 1950, şi ulterior, în volumul „Poezii populare“.
G.Călinescu consideră că balada „Mioriţa sintetizează unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre populare, mitul existenţei pastorale. Două lucrări: -Lucian Blaga „Spaţiul mioritic“ 1936 şi G.Călinescu „Istoria literaturii române de la origini şi pânăn-n prezent“ 1941 au jucat un rol deosebit pentru destinul baladei, subliniindu-i din perspective diferite, aptitudinea de valoare ordonatoare al universului nostru spiritual."
. Miori?a, balad?, popular?, genul, epic, alecu russo, soveja, vasile alecsandri, bucovina, 1950, tranhuman?a, ciobani, ungurean, moldovean, vrâncean, motivul, oi?ei, n?zdr?vane, testamentul, ciob?na?ului, moldovean, moartea, ritualul, înmormânt?rii, moarte-nunt?, alegoria, monologul, liric, eminescu, sadoveanu
Limba si literatura romana
Numar pagini: 2

Miorita
"Mioriţa este o baladă populară, o creaţie în versuri care aparţine genului epic. A fost descoperită de Alecu Russo la Soveja şi publicată de Vasile Alecsandri în ziarul Bucovina, în 1950, şi ulterior, în volumul „Poezii populare“.
G.Călinescu consideră că balada „Mioriţa sintetizează unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre populare, mitul existenţei pastorale. Două lucrări: -Lucian Blaga „Spaţiul mioritic“ 1936 şi G.Călinescu „Istoria literaturii române de la origini şi pânăn-n prezent“ 1941 au jucat un rol deosebit pentru destinul baladei, subliniindu-i din perspective diferite, aptitudinea de valoare ordonatoare al universului nostru spiritual."
. Miori?a, balad?, popular?, genul, epic, alecu russo, soveja, vasile alecsandri, bucovina, 1950, tranhuman?a, ciobani, ungurean, moldovean, vrâncean, motivul, oi?ei, n?zdr?vane, testamentul, ciob?na?ului, moldovean, moartea, ritualul, înmormânt?rii, moarte-nunt?, alegoria, monologul, liric, eminescu, sadoveanu
Limba si literatura romana
Numar pagini: 2

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 7. Afirmarea demnităţii umane; omul – scop în sine în filosofia lui Kant
"Mare admirator al lui Rousseau, Immanuel Kant va face din om în calitate de fiinţă morală un scop în sine şi totodată scop al naturii. De altfel, el este primul care conştientizează individul în calitate de persoană, fără să mai facă apel pentru aceasta la modelul unei divinităţi personale. În acest sens, el face o distincţie explicită între lucruri, în care include obiectele neînsufleţite dar şi fiinţele lipsite de raţiune, a căror singură valoare este de mijloace – şi persoane, fiinţele raţionale printre care şi omul, a căror natură este de a fi totodată scopuri obiective, cu neputinţă de subordonat unui scop mai înalt decât ele.
Valoarea omului în calitate de persoană este atât de mare încât Kant consideră că doar prin simpla calitate de persoană omul este obligat să-şi întreţină viaţa. Natura omului este însă duală, căci prin corpul său material el este membru al lumii sensibile, supus legilor cauzalităţii fizice, care reprezintă pentru voinţa lui principii exterioare ale acţiunilor, simple fenomene printre alte fenomene. Integrat sistemului naturii, omul este o fiinţă de importanţă redusă şi are o valoare comună cu a celorlalte animale. Faptul că le este superior prin intelect şi îşi poate formula el însuşi scopuri îi conferă numai o valoare exterioară a utilităţii sale, în cadrul schimbului între semeni, unde este considerat tot ca un lucru.............."


BIBLIOGRAFIE

1. Kant, Critica raţiunii practice trad. Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1972
2. Kant, Scrieri moral politice, trad. Rodica Croitoru, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1991
3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Afirmarea, demnitate, uman, omul, scop, filosofia, kant, immanuel kant, rousseau, fiinta, morala, natura, lucruri, persoane, valoarea, vointa, principii, exterioare, antropolgia din punct de vedere pragmatic, fiziologic, pragmatic, cunoastere, logica generala, critica ratiunii practice, vointa pura, vointa buna, buna-vointa, sensibila, dorinta, formalismul, metafizica moravurilor, umanitatea, autonomia, basel, spre pacea eterna, ernest stere
Antropologie
Numar pagini: 5

Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul
"Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului în sfera valorii estetice, despre care am amintit mai înainte, determină aşa-numita atitudine estetică în faţa lumii şi a vieţii. Atitudinea estetică trebuie însă limpede distinsă de estetism, cu care confuzia este adeseori făcută. Estetismul este acea atitudine care reactivează în realitate numai valori de artă, rămânând într-acestea închisă celorlalte valori ale culturii sau profesând chiar o anumită ostilitate faţă de ele. Stăpâneşte un punct de vedere estetic acela care în faţa unei opere ştiinţifice, în loc să se intereseze de substanţa cercetării, de justeţea sau profunzimea adevărurilor pe care le atinge, judecă numai darul de scriitor al cercetătorului. Estetismul inspiră pe acela care apreciază în conduitele practice ale vieţii nu valoarea lor morală, binele sau răul pe care ele îl pot conţine, ci pitorescul lor, forţa plastică a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuvânt exprimat într-o anumită împrejurare concretă. Dintr-un punct de vedere estetic se aşează acela care, din complexul de valori al religiei, reţine şi preţuieşte numai frumuseţea ceremoniilor şi a cadrului în care ele se desfăşoară. Nici adevărul, nici binele, nici sacrul nu au un preţ adevărat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabilă decât ca fenomen estetic", spunea odată Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel în sine o posibilitate mai largă de îmbrăţişare a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societăţii timpului său, fanatismul său estetic provenea poate dintr-o antipatie radicală faţă de toate valorile extraestetice care se întrunesc în cuprinsul vieţii sociale. ,,Nimic din ce se întâmplă cu adevărat n-ar o importanţă cât de mică", scria odată Oscar Wilde. Şi altădată: ,,Mulţi oameni acţionează bine, dar foarte puţini vorbesc la fel, ceea ce înseamnă că a vorbi este cu mult mai greu şi în acelaşi timp mai frumos". ..................... Tudor, vianu, atitudinea, estetica, estetismul, valori, arta, adevarul, binele, sacrul, nietzsche, flaubert, oscar wilde, j, j, weiss, umanitatea, egoismul, frumos, excentric, spranger, formele vietii, banausi, religie, omul, artistul
Estetică
Numar pagini: 2

Octavian Goga - Oltul
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"

"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul
Limba si literatura romana
Numar pagini: 4


"valoare" rezultate au fost gasite 33




Sondaj de opinie

Cum vi se pare programa pentru bac?
1
usoara
19%
2
grea
26%
3
absurda
55%
Voturi: 232



Camp de cuvinte cheie


FAQ | Harta site-ului | Regulament de utilizare | Toate materialele | Arhiva | REKLAME Tel: 372-556-11791
Liceu
Franceza
Limba si literatura romana
Istoria Artei
Literatura universala
Sociologie
Istorie
Filozofie
Religie
Engleza
Economie
Chimie
Geografie
Fizica
Scoala profesionala
Masini Electrice
Transportul si distributia energiei electrice
Microeconomie
Curs Microeconomie
Proiectarea instalaţiilor de legare la pământ
Cum se scrie o lucrare de liceenta?
Cum se scrie o lucrare de licenta?
Cum sa scrii o scrisoare de intentie?
Electronica Elementara
Radiofonie pentru tineret
Manualul de reparatie Dacia 1310
Informatica
Sudare
Scoala generala
Limba si literatura romana
Biologie
Istorie
Geografie
Chimie
Fizica
Ergoterapie
Pedagogie
Matematica
Informatica
Facultate
Arhitectura calculatoarelor
Electronica digitala
Baze de date
Masurari si TraductoareT
Software industrial
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Arheologie
Istoria Veche a Romaniei
Etica
Logica
Antropologie
Istoria filosofiei antice şi medievale
Istoria filosofiei moderne