utilizare
"utilizare" rezultate au fost gasite 30
Electronica industriala |
|
CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8 INTRODUCERE............................................................................................10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13 1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13 1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16 1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19 1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21 1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25 1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28 1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28 1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30 1.7. Tiristoare ........................................................................................32 1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35 1.9. Circuite integrate ............................................................................37 1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41 2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT MONOFAZAT...............................................................................................44 2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44 2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45 2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48 2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51 2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53 2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57 2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58 2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62 3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64 3.1. utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64 3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65 3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina activa (LS = 0).........................................................................................65 3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................67 3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................68 3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate monofazate .............................................................................................69 3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71 3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76 3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79 3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79 4 3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82 3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului trifazat în punte.......................................................................................83 3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85 3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91 3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95 3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99 3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99 3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107 3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113 3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117 3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117 3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120 3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128 3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131 3.11. Convertoare autonome .............................................................135 3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135 3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138 3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142 3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146 3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151 4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154 4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154 4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu emitor comun............................................................................................156 4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160 4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162 4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent continuu....................................................................................................166 4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168 4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173 4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj sursa comuna ...........................................................................................175 4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178 4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180 4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183 4.12. Scheme operationale ................................................................184 4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de deplasare a nulului................................................................................188 4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si autoexcitatia .............................................................................................190 5 4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii sinusoidale................................................................................................193 4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194 4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198 5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204 5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204 5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206 5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational. Comparatoare ...........................................................................................209 5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212 5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212 5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213 5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator operational................................................................................................214 5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217 5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219 5.8. Generatoare blocking ...................................................................223 6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226 6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226 6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226 6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229 6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231 6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234 6.1.5. utilizarea portii inversoare pentru transformarea circuitelor logice..................................................................................235 6.2. utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea functiilor logice .....................................................................................236 6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244 6.3.1. Coduri...................................................................................244 6.3.2. Codificatoare ........................................................................247 6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247 6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248 6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251 6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252 6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252 6.4.2. utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie 260 6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261 6.5. Numaratoare .................................................................................263 6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263 6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265 6 6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266 6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267 6.6. Registre de deplasare....................................................................268 6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270 6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270 6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271 6.7.3. Sumatoare.............................................................................272 6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273 6.7.5. utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274 6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275 6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276 6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277 6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod complementar .......................................................................................279 6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280 6.8.1. Memorii RAM......................................................................280 6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281 6.9. Memorii externe ...........................................................................282 6.10. Calculatoare..............................................................................284 6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284 6.10.2. Microprocesoare...................................................................286 6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293 6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295 7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302 7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305 7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307 7.3. Aparate de iesire...........................................................................318 7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321 7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323 7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323 7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325 7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331 7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331 7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335 7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341 7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343 7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare operationale ..........................................................................................345 7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în punte cu conversie în frecventa............................................................346 7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346 7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347 7 7.7.1. Elemente inductive...............................................................347 7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348 7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349 7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350 7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353 7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355 7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357 8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359 8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor masuratorilor ............................................................................................359 8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362 8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362 8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363 8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364 8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366 8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367 9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR MASURATORILOR ...................................................................................373 9.1. Aparate de calcul..........................................................................373 9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373 9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376 9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379 9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici |
|
Electronica digitala Numar pagini: 384
|
Programare WEB cu ASP.NET |
|
I. PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5
I.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 I.2. REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 I.2.1. Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 I.2.2. Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 I.2.3. Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 I.2.3.1 Tabele............................................................................................................................................. 8 I.2.3.2 Cadre.............................................................................................................................................. 9 I.2.3.2.1 Cadre interne .......................................................................................................................... 10 I.2.3.2.2 Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 I.2.3.3 Layere........................................................................................................................................... 12 I.2.3.4 Formulare..................................................................................................................................... 12 I.2.4. Evaluare............................................................................................................................. 16 I.3. utilizareA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 I.3.1. Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 I.3.2. Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 I.3.2.1 Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 I.3.2.2 Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 I.3.2.3 Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 I.3.3. Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 I.3.4. Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 I.3.5. Stiluri identificator............................................................................................................. 25 I.3.6. Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 I.3.7. Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 I.3.8. Casete în CSS..................................................................................................................... 30 I.3.9. Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 I.3.10. Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 I.3.11. Evaluare............................................................................................................................. 34 II. MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 II.1. MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 II.2. CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 II.3. MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 II.4. PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 II.5. PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 II.6. COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 II.7. WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 II.8. CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 II.9. DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 II.10. CREAREA ŞI utilizareA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 II.11. EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 II.12. SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 II.13. SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 II.14. DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 II.15. VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 II.16. MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 II.17. SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 II.18. ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 II.19. RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 II.20. SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 III. LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 III.1. STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 III.1.1. Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 III.1.2. Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 III.1.3. Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 III.2. LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 III.2.1. Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 III.2.2. Tipuri de date..................................................................................................................... 55 III.2.3. Operatori ........................................................................................................................... 56 III.2.4. Conversii............................................................................................................................ 58 III.2.5. Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 III.2.6. Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 III.2.7. Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 III.2.8. Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 III.2.9. Date calendaristice............................................................................................................ 73 IV. MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 IV.1. CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 IV.1.1. Label .................................................................................................................................. 76 IV.1.2. Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 IV.1.3. TextBox .............................................................................................................................. 78 IV.1.4. CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 IV.1.5. RadioButton ....................................................................................................................... 81 IV.1.6. RadioButtonList ................................................................................................................. 82 IV.1.7. BulletList ............................................................................................................................ 83 IV.1.8. Image ................................................................................................................................. 84 IV.1.9. DropDownList.................................................................................................................... 84 IV.1.10. HyperLink ........................................................................................................................ 85 IV.1.11. Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 IV.1.12. MultiView, View............................................................................................................... 87 IV.1.13. FileUpload ....................................................................................................................... 87 IV.1.14. Evaluare........................................................................................................................... 89 IV.2. POST BACK .......................................................................................................................................... 90 IV.2.1. Evaluare............................................................................................................................. 92 IV.3. CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 IV.3.1. RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 IV.3.2. RangeValidator .................................................................................................................. 93 IV.3.3. RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 IV.3.4. CompareValidator ............................................................................................................. 93 IV.3.5. CustomValidator ................................................................................................................ 94 IV.3.6. Evaluare............................................................................................................................. 97 IV.4. CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 IV.4.1. ImageMap .......................................................................................................................... 98 IV.4.2. Ad Rotator........................................................................................................................ 101 IV.4.3. Calendar .......................................................................................................................... 103 IV.4.4. Evaluare........................................................................................................................... 107 IV.5. CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 IV.6. PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 IV.6.1. Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 IV.6.2. ViewState ......................................................................................................................... 111 IV.6.3. Cookies............................................................................................................................. 113 IV.6.4. Query String..................................................................................................................... 114 IV.6.5. Session ............................................................................................................................. 116 IV.6.6. Application....................................................................................................................... 119 IV.6.7. Evaluare........................................................................................................................... 121 V. INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 V.1. ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 V.2. ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 V.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 V.3.1. Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 V.3.2. Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 V.3.3. Evaluare........................................................................................................................... 127 V.4. CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 V.4.1. Evaluare........................................................................................................................... 136 V.5. ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 V.5.1. Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 V.5.2. Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 V.5.2.1 Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 V.5.2.2 Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 V.5.2.3 Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 V.5.2.4 Interogări multiple.................................................................................................................... 146 V.5.2.5 Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 V.5.2.6 Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 V.5.2.7 Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 V.5.3. Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 V.5.3.1 Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 V.5.3.2 Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 V.5.3.3 Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 V.5.3.4 Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 V.5.4. Evaluare........................................................................................................................... 156 V.6. MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET 158 V.6.1. Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 V.6.2. Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 V.6.3. Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 V.6.4. Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 V.6.5. Command.......................................................................................................................... 168 V.6.5.1 Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 V.6.5.2 Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 V.6.5.3 Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 V.6.5.4 Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 V.6.6. DataReader....................................................................................................................... 172 V.6.7. Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 V.6.8. Studiu de caz .................................................................................................................... 174 V.7. LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 V.7.1. DataAdapter..................................................................................................................... 184 V.7.2. DataSet............................................................................................................................. 185 V.7.3. Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 V.8. LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 V.9. PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 V.10. CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 V.10.1. Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 V.10.2. Controlul GridView......................................................................................................... 200 V.10.3. Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 V.10.4. Alte controale legate la date............................................................................................ 208 V.10.4.1 Repeater................................................................................................................................. 208 V.10.4.2 DataList .................................................................................................................................. 209 V.10.4.3 DropDownList ........................................................................................................................ 210 V.10.4.4 CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 V.10.4.5 RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 V.10.5. Evaluare .......................................................................................................................... 213 VI. SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 VI.1. WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 VI.2. FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 VI.3. SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 VII. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 VII.1.1. MasterPages ................................................................................................................... 216 VII.1.2. Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 VII.1.3. Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 VII.1.4. Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 VIII. TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net |
|
Programare WEB Numar pagini: 261
|
Programarea Orientata pe Obiecte si Programarea Vizuala |
|
.NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitară care permite realizarea, distribuirea şi rularea aplicaţiilor desktop Windows şi aplicaţiilor WEB. Tehnologia .NET pune laolaltă mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL, UDDI) şi limbaje de programare (VB, C++, C#, J#) asigurând, totodată, atât portabilitatea codului compilat între diferite calculatoare cu sistem Windows, cât şi reutilizarea codului în programe, indiferent de limbajul de programare utilizat. . Programarea orientata pe obiecte, programarea vizuala |
|
Software industrial Numar pagini: 232
|
Sda |
|
CUPRINS
1. STRUCTURI DE DATE SI TIPURI DE DATE ABSTRACTE 1.1 Structuri de date fundamentale ....................................................... 3 1.2 Clasificãri ale structurilor de date ................................................... 3 1.3 Tipuri abstracte de date ..................................................................... 4 1.4 Eficienta structurilor de date ............................................................. 6 2. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C 2.1 Implementarea operatiilor cu structuri de date ………………… 9 2.2 utilizarea de tipuri generice …………………………………….. 11 2.3 utilizarea de pointeri generici …………………………………… 13 2.4 Structuri si functii recursive ………………………………………16 3. VECTORI 3.1 Vectori …………………………………………………………… 24 3.2 Vectori ordonati …………………………………………………. 25 3.3 Vectori alocati dinamic ………………………………………….. 27 3.4 Aplicatie: Componente conexe ………………………………….. 29 3.5 Vectori multidimensionali ……………………………………… 31 3.6 Vectori de biti …………………………………………………… 32 4. LISTE CU LEGÃTURI 4.1 Liste înlãntuite ………………………………………………….. 35 4.2 Colectii de liste …………………………………………………. 39 4.3 Liste înlãntuite ordonate ………………………………………… 42 4.4 Variante de liste înlãntuite ………………………………………. 44 4.5 Liste dublu-înlãntuite ……………………………………………. 47 4.6 Comparatie între vectori si liste ………………………………… 48 4.7 Combinatii de liste si vectori ……………………………………. 51 4.8 Tipul abstract listã (secventã) ………………………………….. . 54 4.9 Liste Skip ………………………………………………………... 56 4.10 Liste neliniare ………………………………………………….. 59 5. MULTIMI SI DICTIONARE 5.1 Tipul abstract “Multime” ………………………………………… 62 5.2 Aplicatie: Acoperire optimã cu multimi …………………………. 63 5.3 Tipul “Colectie de multimi disjuncte” …………………………… 64 5.4 Tipul abstract “Dictionar” ……………………………………….. 66 5.5 Implementare dictionar prin tabel de dispersie ………………….. 68 5.6 Aplicatie: Compresia LZW ……………………………………… 71 6. STIVE SI COZI 6.1 Liste stivã ……………………………………………………… .. .75 6.2 Aplicatie: Evaluare expresii ……………………………………. .. 77 6.3 Eliminarea recursivitãtii folosind o stivã ………………………. .. 82 6.4 Liste coadã ……………………………………………………… ..84 6.5 Tipul “Coadã cu prioritãti” ……………………………………. . . 89 6.6 Vectori heap ………………………………………………….… . 91 1 ------------------------------------------------------------------------- Florian Moraru: Structuri de Date 7. ARBORI 7.1 Structuri arborescente …………………………………………. . 96 7.2 Arbori binari neordonati ……………………………………….. . 97 7.3 Traversarea arborilor binari ………………………………………99 7.4 Arbori binari pentru expresii …………………………………… 104 7.5 Arbori Huffman ……………………………………………….. 106 7.6 Arbori multicãi ………………………………………………… 110 7.7 Alte structuri de arbore ……………………………………….. 115 8. ARBORI DE CAUTARE 8.1 Arbori binari de cãutare ……………………………………….. 121 8.2 Arbori binari echilibrati ……………………………………….. 124 8.3 Arbori Splay si Treap …………………………………………. 127 8.4 Arbori AVL …………………………………………………… 131 8.5 Arbori RB si AA ……………………………………………… 136 8.6 Arbori 2-3 …………..…………………………………………. 138 9. STRUCTURI DE GRAF 9.1 Grafuri ca structuri de date ……………………………………. 142 9.2 Reprezentarea grafurilor prin alte structuri …………………… 143 9.3 Metode de explorare a grafurilor ……………………………… 147 9.4 Sortare topologicã …………………………………………….. 150 9.5 Aplicatii ale explorãrii în adâncime ………………………….. 152 9.6 Drumuri minime în grafuri …………………………………… 157 9.7 Arbori de acoperire de cost minim……………………………. 160 9.8 Grafuri virtuale ……………………………………………….. 164 10. STRUCTURI DE DATE EXTERNE 10.1 Specificul datelor pe suport extern ………………………….. 170 10.2 Sortare externã ……………………………………………… 171 10.3 Indexarea datelor ……………………………………………… 172 10.4 Arbori B …………………………………………………….… 173 11. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C++ 11.1 Avantajele utilizãrii limbajului C++ ……………………….. 179 11.2 Clase si obiecte în C++ …………………………………….. 180 11.3 Clase sablon (“template”) în C++ ………………………….. 186 11.4 Clase container din biblioteca STL ………………………… 189 11.5 utilizarea claselor STL în aplicatii …………………………. 192 11.6 Definirea de noi clase container ……………………………... Arborii, structuri, liniare, liste, simple, duble |
|
Programare WEB Numar pagini: 197
|
INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI |
|
Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie, stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului, adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional, aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul « multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României, reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii, termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite « multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în plus pentru respingerea termenului. Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi, exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite 3 A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994 6 simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de analiză, cât şi de practici. Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare. . Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 204
|
Curs Baze de date |
|
CUPRINS pag
0. Introducere Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3 1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD) 1. 1. Istoric,comentarii 5 1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6 1. 3. Regulile luiCodd 7 1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10 1. 5. Abstractizarea datelor 12 1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14 1. 7. Independenţa datelor 15 1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15 1. 9. Obiectivele unui SGBD 18 1.10.Funcţiunile unui SGBD 20 2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală 2.1. Generalităţi, enumerări 25 2.2. Modelare E-R 2.2.1.Concepte de bază 27 2.2.2.Restricţii structurale 31 2.2.3. Chei 34 2.3. Modelul EE-R 2.3.1. Problemele modelului E-R 35 2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36 2.3.3. Specializarea 37 2.3.4. Generalizarea 38 2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38 3. Algebra relaţionala 3.1. Structura relaţionala a datelor 3.1.1. Domeniu 38 3.1.2. Relaţie 39 3.1.3. Atribut 40 3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41 3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41 4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL 4.1. Istoric, obiective 49 4.2. Clauze şi operatori SQL 4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50 4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55 4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56 4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58 4.2.5.Subinterogări 59 4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62 4.2.7.Operatorul EXISTS 64 5. Normalizarea 5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66 5.2.Dependenţe funcţionale 69 5.3.Forme normale 5.3.1.Prima formă normală 72 5.3.2.A doua formă normală 74 5.3.3.A treia forma normală 76 5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76 6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale 6.1. Metodologia 6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80 6.1.2. Prezentarea metodologiei 80 6.1.3. Crearea modelului logic 82 6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98 6.3. utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date relaţionale 101 6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile Locatari şi Cheltuieli 118 6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119 6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120 6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121 6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121 6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122 6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122 7. Baze de date distribuite 7.1.Generaliăţi 124 7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126 7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129 7.4.Alocarea datelor 130 7.5.Transparenţe în SGBDD 133 8. Securitate şi integritate 8.1. Integritate 142 8.2. Securitate 146 9. Tranzacţii şi concurenţă. 9.1.Tranzacţii 151 9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152 9.3. Controlul concurenţei 152 9.4. Tehnici optimiste 158 9.5. Controlul recuperării 159 Test de autoevaluare 162 . Baze de date |
|
Baze de date Numar pagini: 161
|
Curs de marketing |
|
Cuprins
pag. Prefaţă 6 Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice 1.1. Esenţa economiei ................................................................... 1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................ 1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice .......... 1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice .................... Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază 2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ........................................... 2.2. Resursele economice şi bunurile economice .......................... 2.3. Fazele activităţii economice ................................................... Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice 3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate ..... 3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei .................................. 3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb .................... 3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................ 3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ............................... Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei 4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ........................... 4.2. Clasificarea întreprinderilor ................................................... 4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................ Tema 5. Factorii şi costurile de producţie 5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul .... 5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor ....................... 5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie ................. 5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor neproporţionale ........................................................................ 5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ........................... Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa 6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................ 6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea cererii ................................................................. 6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea ofertei ................................................................. 6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ...... 6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului. Tipurile de preţuri .................................................................. 6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale ......................... Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor factoriale 7.1. Piaţa muncii şi salariul ........................................................... 7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda ............................................. 7.3. Piaţa funciară şi renta ............................................................. 7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ............... Tema 8. Piaţa resurselor financiare 8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................ 8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi oferta de capital ...................................................................... 8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................ 8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ........................... 8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii Centrale (cazul Republicii Moldova) ....................................... 8.6. Piaţa valutară ............................................................................. Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui 9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional .................................... 9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ...... 9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele ......... 9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul şi acceleratorul investiţional .................................................. Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice 10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................ 10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice. Ciclurile economice ........................................................... 10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului în economie ........................................................................ Tema 11. Finanţele publice 11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ...................... 11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi datoria publică .................................................................... 11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova ....... Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale dezvoltării economice 12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui de manifestare .................................................................... 12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................ 12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele. Măsuri antiinflaţioniste ...................................................... 12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale. Nivelul şi calitatea vieţii .................................................... Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în Republica Moldova 13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia de piaţă ............................................................................... 13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ...... 13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare ................. Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova în circuitul economic mondial 14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale contemporane .................................................................... 14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa de plăţi externe .................................................................. 14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă ......................... 14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ........... 14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază .. 14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în circuitul economic mondial ..................... . Marketing, finante, probleme |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 134
|
Utilizarea aplicatiilor CAD |
|
CUPRINS
1. Introducere 4 2. Competenţe specifice. Obiective 6 3. Fişa de descriere a activităţii 7 4. Fişa de progres 8 5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10 6. Materiale de referinţă pentru profesor 11 Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12 Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16 Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17 Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20 Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21 Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26 Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27 Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32 7. Materiale de referinţă pentru elevi 34 Exerciţii 35 Test de verificare 40 8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41 9. Bibliografie 43 . Cad |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 43
|
Java |
|
Cuprins:
1. Introducere in Java Limbajul de programare Java Programarea Orientata pe Obiecte Tehnologii Java (platforme Java) 2. Primii pasi in Java Instalarea Java SDK Compilarea si rularea unui program Primului program Java Documentarea programelor 3. Identificatori, cuvinte cheie, tipuri de date Utilizarea comentariilor intr-un program sursa Cuvinte cheie in Java Operatorii si precedenta lor Tipuri de date primitive si referinta Declararea variabilelor 4. Instructiuni Java pentru controlul executiei Instructiuni conditionale Instructiuni ciclice Alte instructiuni Java 5. Tablouri Crearea unui tablou Determinarea dimensiunii unui tablou Crearea unui tablou multidimensional 6. Clase Java Definirea unui clase Utilizarea modificatorilor de vizibilitate si drepturi de acces Declararea variabilelor si implementarea metodelor intr-o clasa Instantierea obiectelor unei clase Ierarhii de clase Clase si metode abstracte Crearea si utilizarea interfetelor 7. Exceptii Definirea exceptiilor Categorii de exceptii Tratarea exceptiilor folosind try … catch ... finally Definirea de exceptii utilizator 8. Operatii de intrare/iesire Definirea conceptului de flux de date Fluxuri standard de intrare/iesire Utilizarea fluxurilor de date. Java, limbaj de programare |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 57
|
Bursa monetară şi financiară |
|
Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE 1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI 1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume 1.1.2. Bursele de mărfuri în România 1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI 1.2.1. Ce este bursa? 1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere 1.3. CONTRACTELE BURSIERE 1.3.1. Contractul spot 1.3.2. Contractul forward 1.3.3. Contractele futures 1.3.4. Avantajele contractelor futures 1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU 1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS 1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS 1.4.3. Rezultate şi perspective 1.4.4. Casa Română de Compensaţie 1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR Capitolul II. PIEŢELE FUTURES 2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES 2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea pieţelor futures 2.1.2. Simboluri şi specificaţii 2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI 2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures 2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri 2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures 2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE 2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a titlurilor financiare derivate 2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont 2.3.1.2. Fişa contului de marjă 2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor 2.3.2. Ordinele de tranzacţionare Capitolul III. INDICII BURSIERI. FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE 3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI 3.1.1. Scurt istoric 3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe 3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească 3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti) 3.1.3.2. Indicele BMS1 3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ 3.1.4. Indicii BET 3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri 3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici 3.1.5.2. utilizarea contractelor futures pe indici bursieri în scopuri speculative 3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET 3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului 3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise 3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures 3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL) 3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor 3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp 3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni 3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare 3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni . Bursa |
|
Economie Numar pagini: 53
|
ELECTRONICA |
|
Cuprins
Introducere 1 DISPOZITIVE ELECTRONICE 1.1 Joncţiunea p-n 1.1.1 Joncţiunea p-n la echilibru termic 1.1.2 Caracteristica statică a joncţiunii p-n. Ecuaţia diodei ideale 1.1.3 Străpungerea joncţiunii p-n 1.1.4 Circuitul echivalent al joncţiunii p-n 1.2.Diode semiconductoare 1.2.1 Diode redresoare. Caracteristica statică. Funcţionare 1.2.2 Diode varicap. 1.2.3 Diode stabilizatoare (ZENER) Caracteristica statică. Funcţionare. Stabilizator parametric. 1.3 Tranzistorul bipolar 1.3.1. Introducere. Simboluri. Tipuri de caracteristici. 1.3.2 Principiul de funcţionare (efectul de tranzistor) 1.3.3 Componentele curenţilor prin tranzistor 1.3.4 Descrierea funcţionării în regiunea activă normală (conexiunile BC, EC) 1.3.5 Modelul de semnal mare (EBERS - MOLL) al tranzistorului bipolar 1.3.6.Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar 1.3.6.1. Caracteristicile statice în conexiunea bază comună (BC) 1.3.6.2. Caracteristicile statice în conexiune emitor comun (EC) 1.3.7 Polarizarea tranzistorului într-un punct dat de funcţionare, în regiunea activă 1.3.8.Limitări în funcţionare datorată variaţiei temperaturii şi disipaţiei de putere 1.3.8.1 Variaţia caracteristicilor electrice cu temperatura 1.3.8.2 Stabilizarea PSF în raport cu variaţiile de temperatură 1.3.9.Tranzistorul bipolar în regim dinamic 1.3.9.1 Modelul de semnal mic. Circuit echivalent natural 1.3.9.2. Circuit echivalent cu parametri hibrizi 1.3.9.3 Exemplu de utilizare a circuitului echivalent. Etaj de amplificare cu emitorul comun 1.3.10 Caracteristica dinamică şi limitarea amplitudinii semnalului 1.4 Tranzistorul cu efect de câmp cu joncţiune (TEC-J) 1.4.1 Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare 1.4.2 Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie 1.4.3 Polarizarea TEC-J.Scheme de polarizare. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare 1.4.4 Modelul de semnal mic pentru TEC-J. Frecvenţe joase şi înalte. 1.5 Tranzistorul cu efect de câmp tip "MOS" (TEC-MOS) 1.5.1.Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare. Tipuri de caracteristici. 1.5.2.Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie 1.5.3.Polarizarea TEC-MOS (canal iniţial şi indus). Scheme de polarizare pentru canal indus şi canal iniţial. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare. 1.5.4.Model de semnal mic pentru TEC-MOS. Frecvenţe joase şi înalte. 1.6 Dispozitive electronice uni- şi multijoncţiune 1.6.1.Dioda pnpn. Caracteristica curent-tensiune 1.6.2 Tiristorul convenţional. Caracteristica curent-tensiune. Amorsarea tiristorului. Blocarea tiristorului. Aplicaţii 1.6.2.Diacul, triacul. Caracteristici curent-tensiune. Amorsare. Blocare. Aplicaţii 1.7 Dispozitive optoelectronice 1.7.1 Fotorezistenţa. 1.7.2 Fotoelementul. Fototranzistorul.Fotodioda. Fototiristorul 1.7.2.Dioda electroluminescentă(LED).Optocuplorul.. Dispozitive, electronice, jonctiune, echilibru, termic, p-n, ecuatie, dioda, ideala, semiconductoare, redresoare, varicap, tranzistor, bipolar, parametri, circuit |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 41
|
Circuite integrate numerice - Capitolul VII |
|
Memorii semiconductoare
7.1 Clasificari, marimi caracteristice 7.2 Organizarea unui circuit de memorie (CM) 7.3 Circuite de memorie de tip RAM 7.3.1 Circuite de memorie SRAM 7.3.2 Circuite de memorie DRAM 7.3.3 Alte tipuri de circuite RAM 7.4 Circuite de memorie de tip ROM 7.5 Arii logice programabile 7.5.1 Circuite programabile combinationale 7.5.2 circuite programabile secventiale 7.5.3 Aspecte legate de utilizarea circuitelor PAL . Circuite, numerice, integrate, memorii, semiconductoare, clasificari, marimi, organizare, circuit, memorie, cm, ram, sram, dram, alte, tipuri, rom, arii, logice, programabile, combinationale, secventiale, utilizare, pal |
|
Electronica digitala Numar pagini: 31
|
Proiect de an |
|
Descrierea functionarii si caracteristicilor
Cuprins 1. Tehnologia de fabricare a tranzistorului bipolar KT502Д 4 2. Procedee fizice în tranzistorul bipolar 5 2.1. Coeficienţii tranzistorului bipolar…………………………………………...6 3. Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar 8 3.1. Caracteristicile statice în conexiunea BC 8 3.2. Caracteristicile statice în conexiunea EC 10 4. Analiza schemelor echivalente ale tranzistorului bipolar 13 5. Parametrii H pentru tranzistorul bipolar 16 6. Funcţionarea tranzistorului bipolar la frecvenţe înalte 19 7. Funcţionarea tranzistorului bipolar în regim de comutaţie 21 8. Modelul matematic al tranzistorului bipolar 25 9. Parametrii de bază ai tranzistorului KT502Д 27 10. Exemplu de utilizare al tranzistorului KT502Д 29 Bibliografie 31 . Tranzistor, bipolar |
|
Electronica Analogica Numar pagini: 31
|
Capitolul 4 Generarea de executabile cu ajutorul MATLAB |
|
In acest capitol se va descrie versiunea 3.0 a compilatorului MATLAB®
4.1. Familia Compilatorului MATLAB Introducere în compilatorul MATLAB Utilitatea compilatorului MATLAB 4.2 Crearea de aplicaţii independente Dezvoltarea unei aplicaţii independente (crearea unui executabil) 4.2.1 Configurarea utilitarelor mbuild şi mex 4.3 Limitări ale folosirii compilatorului 4.4 Fişiere MEX (MATLAB External Files) 4.5 Limitări şi restricţii 4.6 MATLAB Compiler pentru Microsoft Windows pe PC-uri 4.7 Construirea de aplicaţii executabile pornind de la programe MATLAB sub Windows 4.8 Utilizarea mcc . Generare, executabile, matlab, versiunea, 3, 0, compilator, utilitate, crearea, aplicatii, independente, executabil, configurare, mbuild, mex, limitari, mex, restrictii, compiler, mcc, windows, pc |
|
Software industrial Numar pagini: 31
|
Excel |
| Material didactic. Utilizarea, facilitatii, office, assistant, excel, web, creare, sabloane, gasire, inlocuire, text, sortare, filtrare, liste | 1 |
|
Informatica Numar pagini: 29
|
Definirea si utilizarea segmentelor logice |
|
Combinarea segmentelor
Utilizarea grupurilor de segmente. Directiva GROUP Accesul la numele externe Comunicarea parametrilor procedurilor Transferul parametrilor prin registru Transferul parametrilor prin locatii cunoscute de memorie Transferul parametrilor prin stiva Utilizarea blocurilor (tabelelor) de parametri . Definire, utilizare, segmente, logice, combinare, utilizare, grupuri, directiva group, acces, nume, externe, comunicare, parametri, procedurilor, transfer, registru, locatii, cunoscute, memorie, stiva, blocuri, tabele |
|
SOLTR Numar pagini: 16
|
Euclid |
|
Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia Jump to: navigation, search For other uses, see Euclid (disambiguation). Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor. "Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory". Euclid - GEOMETRIA PLANA - PROPORTIILE - ARITMETICA - IRATIONALELE - SPATIUL - CORPURILE PLATONICE - LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios. In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia. In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid. GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut. Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII. La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul: “Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.” Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice. Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche. Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei . Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta. Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist. PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte: “[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.” Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie. Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos. Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum. ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg. Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun. Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii. Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene. IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”. Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede. Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o: “Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.” Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora. SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator. Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana. Cele trei propozitii de la inceput, si anume: “Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”, “Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”, “Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”, sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie. Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele: “Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.” “Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.” “Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.” Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data. CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon. In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta. LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar. Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva. Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata). Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu Paralelism in spatiu Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una. Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan. Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el). Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a. Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α. Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu). Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele. Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept. Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele. Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele. Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente. Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale. . Euclid |
|
Matematica Numar pagini: 7
|
Drogurile si alcoolul |
|
Alcoolul
Efectele alcoolului asupra organismului Existã si alte teorii. Dependenta de bãuturile alcoolice Cafeaua Utilitatea medicalã a cofeinei Nicotina Utilizarea in scop medical a nicotinei Heroina Marijuana Întrebuintarea medicalã a marijuanei Efectul marijuanei asupra corpului omenesc Dependenta de marijuana Amfetaminele . Bauturile, alcoolice, vin, vechiul, testament, osiris, grecii, alexandru, mare, persii, dependenta, alcoolul, abuzul, efectele, cofeina, teofilina, heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul, droguri, psihoactive, nicotina, utilizarea, tutunul, pcp, angel, dust, ecstasy, canabis, efectul, dependenta, amfetaminele, speed |
|
Biologie Numar pagini: 10
|
Nicotina |
|
• Istoria nicotinei
• Utilizarea in scop medical a nicotinei • Dependenta de nicotina • Efectele nicotinei asupra organismului . Nicotina | HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/Droguri.html" Droguri: Nicotina HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "n1" Istoria nicotinei HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "n2" Utilizarea in scop medical a nicotinei HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "n3" Dependenta de nicotina HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "n4" Efectele nicotinei asupra organismului HYPERLINK "http://www.bioport.ro/Bioport/" l "top" Ist... |
|
Chimie Numar pagini: 8
|
Gazul metan |
| Formarea si utilizarea metanului.. Compozitie, formare, formule | |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
Masele plastice |
|
\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"
POLIETILENA POLIPROPILENA POLISTIRENUL MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE . Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Microcontrolere 8051 |
|
Utilizarea Timerului 1 pentru generarea frecventei bitilor
Utilizarea Timerului 2 pentru generarea frecventei bitilor Intreruperi Structura nivelelor de prioritate Intreruperi externe Simularea unui al treilea nivel de prioritate prin software Functionarea instructiune cu instructiune. Microcontrolere, 8051, utilizare, timer 1, generare, frecventa, biti, timer 2, intreruperi, structura, nivelelor, prioritate, externe, simalare, treilea, nivel, software, instructiune, functionare |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Petrolul |
|
"În secolul XX întreaga industrie şi civilizaţie s-au bazat pe energia furnizată de petrol. Rezervele de ţiţei au dus însă şi la conflicte internaţionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare şi daune mediului înconjurător."
Ţiţeiul şi gazele naturale Utilizările petrolului Benzina Petrolul Motorina Parafina Uleiurile de uns Asfaltul Rezervele mondiale Producătorii de ţiţei şi gaze naturale Originea titeiului Teoria anorganica Teoria organica Extractia si prelucrarea petrolului brut Derivatele titeiului Procesul de cracare Cracare termica Cracare catalitica Petrolul si poluarea aerului . ?i?ei, utiliz?ri, petrol, benzina, motorina, parafina, uleiuri, uns, asfalt, rezervele, mondiale, produc?tori, gaze, naturale, origine, teoria, anorganica, organica, extractia, prelucrare, brut, derivate, proces, cracare, termica, catalitica, poluarea, aerului |
|
Chimie Numar pagini: 7
|
Somajul |
|
Referat
Şomajul voluntar Şomajul involuntar Şomajul cronic Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca Politici antisomaj Măsuri de combatere . Somaj, voluntar, involuntar, cronic, politica, diminuare, utilizare, forta, munca, antisomaj, masuri, combatere |
|
M A C R O E C O N O M I E Numar pagini: 6
|
Curs VII -Informatica Economica Aplicata |
|
Vectori
Declararea Vectorilor de Dimensiune Fixă Vectori care Conţin Vectori Vectori Multidimensionali Vectori Dinamici Păstrarea Conţinutului Vectorilor Dinamici Subrutine Proceduri Funcţii Apelarea Procedurilor Proceduri in Forme Proceduri in Module Standard Transmiterea Argumentelor către Proceduri Transferul Argumentelor prin Valoare Transferul Argumentelor prin Referinta Utilizarea Argumentelor Optionale Furnizarea unei Valori Implicite pentru un Argument Optional . Informatica, economica, aplicata, vectori, declarare, dimensiune, fixa, vectori, contin, multidimensionali, dinamici, pastare, subrutine, proceduri, functii, apelare, module, standard, transmitere, argumente, valoare, referinta, optionale, furnizare, valori, implicite |
|
Informatica economica Numar pagini: 4
|
Cap.5. Interactiunea taskurilor concurente |
|
5.1. Consideratii generale
5.2. utilizarea semafoarelor pentru excluderea mutuala a taskurilor si pentru sincronizarea lor indirecta 5.3. utilizarea variabilelor eveniment pentru sincronizarea indirecta si excluderea mutuala a taskurilor . Interactiune, task, concurente, consideratii, generale, utilizare, semafoare, excludere, mutuala, sicronizare, indirecta, variabile, eveniment, sincronizare, indirecta |
|
SOLTR Numar pagini: 7
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Literatura aservita ideologiei comuniste |
|
``Literatura angajata’’ poate fi o optiune personala,a unor autori convinsi ca prin intermediul literaturii se poate face educatiei,se pot transmite valori si atitudini pe care ei le considera recomandabile pt toti.Literatura capata in acest caz un scop persuasiv declarat,mai important decat scopul estetic(producerea placerii estetice)sau cognitiv(sporul de cunoastere).
Pe de alta parte,o putere politica poate fi interesata de utilizarea literaturii ca mijloc de propaganda:adica de raspandire a ideilor care o legimiteaza si ii intaresc pozitia.Literatura poate servi ceremonialului politic,ca ornament(prin imnuri,laude,elogii aduse conducatorilor),sau ideologiei(prin texte ‘’teziste’’, care prezinta tezele oficiale ca adevaruri absolute). . Literatura aservita ideologiei comuniste, literatura, comunism |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
5.6. Realizarea operatiillor multitasking prin intermediul mesajelor si cutiilor postale |
|
Utilizarea conceptului de MONITOR pentru realizarea operatiilor multitasking
Utilizarea conceptului de RENDEZVOUS pentru realizarea operatiilor multitasking . Realizare, operatii, multitasking, intermediul, mesajelor, cutiilor, postale, utilizare, concept, monitor, rendezvous |
|
SOLTR Numar pagini: 5
|
"utilizare" rezultate au fost gasite 30
