trei

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"trei" rezultate au fost gasite 54

1 2 ... 2

A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite

Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea

Editura Tehnica
Bucuresti - 1969

Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi
ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii.
Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate.

1. Notiuni introductive 11
1.1. Curentul electric 11
1.2. Circuite electrice 14
1.3. Condensatoare si bobine 20
1.4. Curentul alternativ 26
2. Circuite electrice simple 36
2.1. Circuite sursa-receptor 36
2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39
3. Circuite oscilante 42
3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42
3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42
3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43
3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43
3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45
3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45
3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46
3.2.3. Rezonanta 47
3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49
3.3.1. Circuitul oscilant serie 50
3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52
3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54
3.4. Circuite oscilante cuplate 55
4. Tuburi electronice 57
4.1. Introducere 57
4.2. Emisia electronica 58
4.3. Dioda 59
4.3.1. Functionarea diodei 60
4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62
4.3.3. Puterea consumata in dioda 64
4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65
4.4. Trioda 66
4.4.1. Functionarea triodei 67
4.4.2. Caracteristicile triodei 68
4.4.3. Parametrii triodei 69
4.5. Tetroda si pentoda 73
4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76
4.6.1. Tuburi multigrile 76
4.6.2. Tuburi multiple 77
4.7. Tuburi cu gaz 77
4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78
4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79
4.8. Tuburi catodice 80
5. Dispozitive semiconductoare 82
5.1. Introducere 82
5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82
5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83
5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86
5.3. Dioda semiconductoare 88
5.3.1. Jonctiunea pn 88
5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91
5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93
5.4. Tranzistorul 94
5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95
5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97
5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99
5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103
5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106
5.5.1. Dioda Zener 106
5.5.2. Dioda tunel 107
5.5.3. Dioda varicap 108
5.5.4. Tiristorul 108
5.5.5. Termistorul 110
5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111
5.5.7. Fotorezistentele 113
6. Redresoare 114
6.1. Circuite electronice 114
6.2. Transformatoare de retea 114
6.3. scheme de redresare 116
6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116
6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118
6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120
6.4. Filtre de netezire 121
6.5. stabilizatoare de tensiune 124
6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124
6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126
7. Amplificatoare 128
7.1. Introducere 128
7.2. Trioda ca amplificatoare 131
7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131
7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134
7.3. Tranzistorul ca amplificator 135
7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135
7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138
7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140
7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141
7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142
7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142
7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153
7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159
7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166
7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169
7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181
7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182
7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184
7.6. Amplificatoare de curent continuu 185
8. Oscilatoare 188
8.1. Introducere 188
8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189
8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192
8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194
8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196
8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199
8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201
8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203
8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204
9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207
9.1. Introducere 208
9.2. Modulatoare 208
9.2.1. Tipuri de modulatie 208
9.2.2. Circuite de modulatie 211
9.3. Circuite de detectie 215
9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217
10. Circuite de comutatie 221
10.1. Introducere 221
10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222
10.3. Circuite logice 225
10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225
10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226
10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288
10.3.4. Circuit NICI 229
10.4. Circuite basculante 230
10.4.1. Circuit basculant bistabil 231
10.4.2. Circuit basculant monostabil 233
10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234
Bibliografie 236

. Electronica

Electronica Elementara

Numar pagini: 242

INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie,
stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată
numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci
pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori
exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului,
adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un
raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric
şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional,
aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă
ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în
Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu
este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi
pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul
« multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am
avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care
le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai
recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două
caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea
acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României,
reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei
termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între
grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are
avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în
dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii,
termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din
urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul
socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este
el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ
treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele
de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel
de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil
pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre
confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite
« multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în
plus pentru respingerea termenului.
Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi,
exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între
comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar
prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între
entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai
aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din
România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite
3
A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994
6
simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de
analiză, cât şi de practici.
Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între
partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la
cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac
referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la
naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a
proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare.
. Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 204

Curs Baze de date

CUPRINS pag
0. Introducere
Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3
1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD)
1. 1. Istoric,comentarii 5
1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6
1. 3. Regulile luiCodd 7
1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10
1. 5. Abstractizarea datelor 12
1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14
1. 7. Independenţa datelor 15
1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15
1. 9. Obiectivele unui SGBD 18
1.10.Funcţiunile unui SGBD 20
2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală
2.1. Generalităţi, enumerări 25
2.2. Modelare E-R
2.2.1.Concepte de bază 27
2.2.2.Restricţii structurale 31
2.2.3. Chei 34
2.3. Modelul EE-R
2.3.1. Problemele modelului E-R 35
2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36
2.3.3. Specializarea 37
2.3.4. Generalizarea 38
2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38
3. Algebra relaţionala
3.1. Structura relaţionala a datelor
3.1.1. Domeniu 38
3.1.2. Relaţie 39
3.1.3. Atribut 40
3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41
3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41
4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL
4.1. Istoric, obiective 49
4.2. Clauze şi operatori SQL
4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50
4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55
4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56
4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58
4.2.5.Subinterogări 59
4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62
4.2.7.Operatorul EXISTS 64
5. Normalizarea
5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66
5.2.Dependenţe funcţionale 69
5.3.Forme normale
5.3.1.Prima formă normală 72
5.3.2.A doua formă normală 74
5.3.3.A treia forma normală 76
5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76
6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale
6.1. Metodologia
6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80
6.1.2. Prezentarea metodologiei 80
6.1.3. Crearea modelului logic 82
6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98
6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date
relaţionale 101
6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile
Locatari şi Cheltuieli 118
6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119
6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120
6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121
6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121
6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122
6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122
7. Baze de date distribuite
7.1.Generaliăţi 124
7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126
7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129
7.4.Alocarea datelor 130
7.5.Transparenţe în SGBDD 133
8. Securitate şi integritate
8.1. Integritate 142
8.2. Securitate 146
9. Tranzacţii şi concurenţă.
9.1.Tranzacţii 151
9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152
9.3. Controlul concurenţei 152
9.4. Tehnici optimiste 158
9.5. Controlul recuperării 159
Test de autoevaluare 162
. Baze de date

Baze de date

Numar pagini: 161

Fibra Optica

Din punctul de vedere al opticii, pentru a obtine informatii despre un obiect trebuie indeplinite cel putin trei conditii si anume: (a) obiectul sa fie luminos, adica sa emita lumina direct sau indirect, (b) lumina care provine de la obiect sa fie transmisa catre locul unde se face detectia fara pierderi prea mari si (c) cantitatea de lumina care ajunge la locul de detectie sa fie suficient de mare. Observam ca mediul prin care se transmite informatia optica este de importanta esentiala pentru ca semnalul optic transmis sa nu fie “mutilat” sau distorsionat.. Fibra, optica, clasificari, generalitati

Electrotehnica

Numar pagini: 17

Tragicul

"La o primă vedere tragicul pare a fi o categorie estetică necontroversată. Orice cercetare însă mai amănunţită asupra spiritualităţii greco-latine şi iudeo-creştine va evidenţia faptul că, formula binecunoscută „tragic este, în primul rând «ceea ce este relativ la tragedie»" spune mult dar nu totul despre esenţa acestei categorii estetice. Astfel, observaţia de început este aceea că tragicul se găseşte în formă concentrată şi specializată în tragedie. Aceasta înseamnă că tragicul şi tragedia sunt puternic legate genetic: tragicul se naşte cu adevărat în tragedie, dar el nu se reduce la ea. De aici rezultă câteva sugestii teoretice deloc de neglijat. Astfel, fenomenul tragic este mult mai larg decât ceea ce este conţinut şi reprezentat în tragedia însăşi. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tragicul se găseşte şi în alte genuri literare şi în alte arte decât cele dramatice propriu-zise: pictura şi sculptura, într-o oarecare măsură, sigur însă în dramaturgia muzicală, în operă şi balet, în oratoriu şi cantată, în întreg simfonismul european sau în forma sonatei, construită antitetic şi, desigur, în muzica de cameră. Oricum, teoretizările cu privire la tragedie au fost însoţite de regulă, de evoluţia însăşi a dramaturgiei, şi, în acest sens, nu este dificil să se surprindă legăturile fireşti dintre tragediile lui Eschil, Sofocle şi Euripide şi teoria aristotelică a catharsis-ului dintre Corneille şi Racine şi consideraţiile lui Boilleau asupra „unităţii celor trei reguli", dintre Shakespeare şi revalorizarea teoretică a lui Voltaire asupra ,,noii etape" elisabetane în dezvoltarea tragediei, dintre Ionesco, Brecht sau Becket, şi, de exemplu, evaluările lui Camus asupra ,,viitorului tragediei" ................
. Tragicul, eschil, sofocle, euripide, corneille, racine, boilleau, shakespeare, voltaire, ionesco, brecht, beckett, camus, christophe, cusset, la tragédie grecque, spectacolul nenorocirii, necesitate, libertate, homer, bun, valoros, valori, absolute, viata, demnitatea, egalitatea, dreptatea, transcendenta, metafizic, reusita, omul, karl jaspers, d, d, rosca, kierkegaard, pesimismul, optimismul, atitudinea, spectaculara, eroica, johannes volkelt, paradisiacul, biblicul, nostalgicul, reveria, oniricul, misteriosul, fantasticul, cosmarul, dantescul, demonicul, titanicul, bahicul, prometeicul, eroicul, captivantul, inaltatorul, stimulantul, atragatorul, imbatatorul, violentul, deturnantul, minunatul, zguduitorul, pateticul, eroticul, seriosul, solemnul, pitorescul, exoticul, descriptivul, cosmopolitismul, folcloricul, naivul, arhaicul, avangardismul, clasicul, romanticul, primitivul, manieristul, simbolicul, souriau, nicolai hartmann

Estetică

Numar pagini: 3

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid

Matematica

Numar pagini: 7

Normalizarea bazelor de date

4.1. Noţiuni introductive
4.2. Prima forma normala (1NF - First Normal Form)
4.3. A doua forma normala (2NF - Second Normal Form)
4.4. A treia forma normala (3NF - Third Normal Form)
4.5. Forma normală Boyce-Codd (BCNF – Boyce-Codd Normal Form)
4.6. A 4-a formă normală (4NF – Fourth Normal Form)
4.7. A 5-a formă normală (5NF – Fifth Normal Form)
4.8. Denormalizarea BD
. Normalizare, baza, date, notiuni, introductive, prima, forma, normala 1nf, first, normal, form, a doua, 2nf, second, a treia, 3nf, third, boyce-codd, bcnf, a patra, 4nf, fourth, a cincea, 5nf, denormalizare

Baze de date

Numar pagini: 14

Microcontrolere 8051

Utilizarea Timerului 1 pentru generarea frecventei bitilor
Utilizarea Timerului 2 pentru generarea frecventei bitilor
Intreruperi
Structura nivelelor de prioritate
Intreruperi externe
Simularea unui al treilea nivel de prioritate prin software
Functionarea instructiune cu instructiune. Microcontrolere, 8051, utilizare, timer 1, generare, frecventa, biti, timer 2, intreruperi, structura, nivelelor, prioritate, externe, simalare, treilea, nivel, software, instructiune, functionare

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
. Delta, dunarii, marea, neagra, unesco, explorarea, tulcea, flora, fauna, satele, rezervatiile, naturale, aligote, dunarea, merlot, muscat

Biologie

Numar pagini: 2

Drogurile

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.......
. Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament

Biologie

Numar pagini: 4

Amintiri din copilarie - Ion Creanga

"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“.
Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu).
Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........."

Cap I
CapII
Cap III
Cap IV
Sursele umorului în opera lui Creangă
Trăsături noi care completează portretul
lui Nică în acest capitol
Caracterizarea lui Nică
Caracterizarea Smarandei

. Amintiri, din, copilarie, ion creanga, nica, smaranda, capitol, i, ii, iii, iv, povestiri, caracterizare, surse, umor, oralitate

Limba si literatura romana

Numar pagini: 11

Tudor Arghezi - Testament

"Artele poetice, din categoria carora face parte si „Testament", sunt interpretate de regula drept simple transpuneri versificate ale unor concepte estetice si, in consecinta, analizate ca atare. Or daca realmente in foarte multe cazuri lucrurile stau astfel, poezia lui Arghezi este inainte de toate poezie si atentia noastra trebuie concentrata prin urmare asupra zacamintelor ei de ordin artistic.
Publicata in fruntea primului volum de versuri al autorului, „Cuvinte potrivite", „Testament" se prezinta intr-adevar ca o ex¬presie a unui program de creatie. Virtutile ei izvorasc de aceea atat din originalitatea conceptiei, cit si din originalitatea artei literare argheziene, de unde nu rezulta insa posibilitatea de a le analiza separat, intrucat unitatea lor este indestructibila. Asimilarea viziu¬nii in expresie se realizeaza intr-un chip atit de desavarsit, incat poezia nu poate fi rezumata, ci doar sistematizata dupa structura motivului liric, reprezentat de incercarea de a defini particularitatile unei creatii artistice insolite.
,,Testament" se organizeaza succesiv in trei componente funda¬mentale, a caror ordine e absolut coerenta din punct de vedere logic: 1) mesajul testamentar al poetului catre urrnasul sau ereditar, cu sublinierea izvoarelor si demnitatii bunului spiritual incredintat; 2) dezvaluirea procesului genetic al creatiei si a ipostazelor lui contradictorii, in sfIrsit 3) impletirea detaliilor genetice (in prelungirea momentului anterior) cu sugestia metaforica si simbolica a finalitatii ideale a artei.
Sa le urmarim pe rand..................". Tudor, arghezi, testament

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Stari de agregare

"Exista trei stari de agregare:

* Solida
* Lichida
* Gazoasa

A patra stare de agregare este plasma."

. Aer, conditionat, stari de agregare, trei, solida, lichida, gazoasa, patra, plasma

Chimie

Numar pagini: 3

Frumosul

Platon, Ideea de frumos
1.1. Ideea de frumos şi eternitatea
1.2. Frumosul în sine
2. Augustin, Definiţia frumosului: caracterul obiectiv şi cantitativ al acestuia
3. Toma din Aquino, Definiţia frumuseţii
3.1. Caracterul obiectiv al frumuseţii
3.2. Cele trei condiţii ale frumuseţii
4. Karl Rosenkranz, Urâtul ca medie între frumos şi comic
5. N. Hartmann, Frumosul ca obiect universal al esteticii
. Platon, ideea, frumos, hippias, socrate, eternitatea, creator, demiourgos, augustin, definitia, caracterul, obiectiv, cantitativ, toma din aquino, frumusete, summa, theologiae, binele, bonum, pulchrum, puterea, cognitiva, karl rosenkranz, uratul, comic, esteticii, obiect, universal, n, hartmann

Estetică

Numar pagini: 9

Mutatii genomice si cromozomiale

Intreaga lume vie si orice fiinta , inclusiv omul , reprezinta rezultatul larg proces de evolutie.Evolutia naturii , care s-a produs in trei miliarde de ani, a fost posibila datorita a trei factori principali : mutatiile , recombinarea genetica si selectia naturala.
. Mutatii, genomice, cromozomiale, evolutie, mutatiile, recombinarea, genetica, selectia, naturala, mutatia, mendel, hugo, de, vries, watson, crick, universul, cromozomial, sindromul, down, tipatul, pisica

Biologie

Numar pagini: 9

Clasificare a drogurilor

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
. Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative

Biologie

Numar pagini: 6

Clasificare a drogurilor

Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor
restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi.
Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul
respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba
dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si
C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai
severe comentarii.
. Referat, biologie, clasificare a drogurilor, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, cannabis, sedative, opium, alcool, cocaina, si barbiturice, marijuana, drogurile psihoactive

Biologie

Numar pagini: 6

Formarea principatului Transilvaniei

Sistemul politic al principatului
Continutul social-juridic al celor trei natiuni
Sistemul politic al principatului
Notiunea de natiune romana
. Formarea, principat, transilvania, sistem, politic, continut, socia-juridic, trei, natiuni, notiune, natiune, romana, 1437 unio, trium, nationum, fraternam, unionem, nobiles, saxones, siculi, turda, 1438, congregatiei, generale, 1459, medias, universi, nobiles, siculi, et, saxones, universitas, siculorum, saxonum, taranii, rasculati, hungarorum, et, valachorum, 1289, ladislau, nobiles, vungaros, saxones, et, syculos, partis, transsiluanae, nobili, ungari, universitas, trium, nationum, transylvamcarum, nobilium, videlicet, siculorum, atque, saxonum, matei, corvin, 26 aprilie 1463, 1506, textul, dietei, sighisoara, tres, notiones, nobiles, videlicent, siculi, et, saxones, universitas, regnicolae, nobilii, secuii, sasii, comitatele, pamantul, tara, secuilor, terra, siculorum, regesc, regius, fundus, arduas, causas, cluj, iobagi, proceres, magnates, domini, urak, diete, comitatul, nemes, szekely, nemzet, nobiles, privilegiati, reforma, catolicismul, calvina, luterana, unitariana, 1572, patru, religiile, legale, receptae, recepta, religiok, 1595, voievozi, cneji, minerit, fierarit, aramarit, feudala, ortodoxe, tarii romanesti, patriarhiei, constantinopol, schismatici, textele, cronicaresti, valachi, populus, gens, 1291, 1387, alba iulia, banul severinului, andrei al ii-lea

Istorie

Numar pagini: 6

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 7

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 7

INGRIJIREA DINTILOR

Daca dorim ca dintii nostri sa reziste cat timp avem nevoie de ei ,trebuie sa facem tot posibilul pentru a evita cariile si afectiunile gingiilor.Ingrijirea corecta a dintiolor presupune o buna igienadentara si vizite regulate la dentist.
Stomatologia moderna face minuni cu dintii nostri cu ajutorul plmbelor ,coroanelor ,puntilor ,dintilor falsi ,ale aparatelor pentru indepartarea dintilor si a multor altor metode.Dar inainte de toate , dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre noi.Daca dorim sa avem dinti sanatosi ,curati si frumosi, sa fim scutiti de dureri sau de afectiuni ale gingiilor sau alte probleme deacest gen,totlu depinde de noi .Pentru a face toate acestea eficient,trebuie sa intelegem structura dintilor si modul lor de crestere.Ca intotdeauna,prevenirea este preferabila (si mai putin costisitoare si dureroasa) vindecarii.. Ingrijirea dintilor, referat, biologie, stomatologia moderna, structura dintelui, deteriorarea dintilor, perierea si curatarea dintilor, indepartarea pietrei dentare, fluorul, alimente, verificarea dintilor, plombele, coroane si punti, extractii si dinti falsi

Biologie

Numar pagini: 3

INGRIJIREA DINTILOR

Daca dorim ca dintii nostri sa reziste cat timp avem nevoie de ei ,trebuie sa facem tot posibilul pentru a evita cariile si afectiunile gingiilor.Ingrijirea corecta a dintiolor presupune o buna igienadentara si vizite regulate la dentist.
Stomatologia moderna face minuni cu dintii nostri cu ajutorul plmbelor ,coroanelor ,puntilor ,dintilor falsi ,ale aparatelor pentru indepartarea dintilor si a multor altor metode.Dar inainte de toate , dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre noi.Daca dorim sa avem dinti sanatosi ,curati si frumosi, sa fim scutiti de dureri sau de afectiuni ale gingiilor sau alte probleme deacest gen,totlu depinde de noi .Pentru a face toate acestea eficient,trebuie sa intelegem structura dintilor si modul lor de crestere.Ca intotdeauna,prevenirea este preferabila (si mai putin costisitoare si dureroasa) vindecarii.
. Ingrijirea dintilor, referat, biologie, stomatologia moderna, structura dintelui, deteriorarea dintilor, perierea si curatarea dintilor, indepartarea pietrei dentare, fluorul, alimente, verificarea dintilor, plombele, coroane si punti, extractii si dinti falsi

Biologie

Numar pagini: 3

INIMA

Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii

Biologie

Numar pagini: 5

INIMA

Biologie

Numar pagini: 5

Afectiunile cardiovasculare

Inima, pompa care asigura circulatia sângelui în organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sângelui în sens unic, si anume dinspre atrii înspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stânga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: strâmtorarea orificiului, stenoza, stânjenindu-se astfel scurgerea sângelui din atriu în ventricul sau împiedicarea etanseitatii în momentul închiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sângelui în sens invers, din ventricul în atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.. Afectiunile, cardiovasculare, inima, atriu, ventricule, sânge, angina, pectorala, infarct, miocardic, cardiopatie, ischiemica, pericardul, valvulele, miocardul, coronare, dispneea

Biologie

Numar pagini: 6

Romanizarea

Veteranii
Colonistii
. Romanizare, veterani, colonisti, daco-moesian, - dinari, decebal, eutropius, breviarum, ab urbe condita, hispania, galia, noricum, pannonia, illyricum, latinofoni, vicus narcisianum, tomis, vicus novus, vicus petra, territorium, noviodunense, vicus samum, tibiscum, ad mediam, territorium histrianorum, vicus buteridavensis, hobita, ighiu, telita, strei, niculitel

Istorie

Numar pagini: 2

Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N.

" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............."

PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.)
AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.)
AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.)
INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE

. Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana

Istorie

Numar pagini: 5

Pirati si corsari in Mediterana si Atlantic

"In tentativa de a transforma Mediterana „intr-un loc spaniol,”Carol Quintul s-a ciocnit cu puterea in declin a Venetiei, cu darzenia Frantei, dar maiales cu forta Imperiului Otoman. Stapan pe trei continente, cu granite maritime intinse, acesta dispunea de o flota puternica, iar corsarii sai triumfasera in disputa cu spaniolii pentru coastele nordice ale Africii. Poate mai mult decat orice, antagonismul hispano-otoman din Mediteranaa contribuit la alianta dintre Soliman Magnificul si Francisc I (1535).........."
. Pirati, corsari, mediterana, atlantic, carol quintul, venetia, imperiul otoman, egiptul, barbaros, haireddin, preveza, turgut-reis, andrea doria, filip al ii-lea, giovanni verrazzano, china, terra nova, newfoundland, elisabeta, john hawkins, plymouth, franius drake, piratul de fier, eldorado, walter raleigh

Istorie

Numar pagini: 6

Ochiul si vederea

Structura şi funcţiile aparatului vizual

Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător.
Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior glo¬bul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane:......
+
poza si schema
. Ochiul, vederea, vizual, structura, functiile, aparatul, globul, ocular, membrana, externa, sclerotica, corneea, uveea, corpul, ciliar, muschii, ciliari, procesele, ciliare, irisul, pupila, uvcea, posterioara, conul, basto¬nasul, anexele, globului, ocular, orbita, pleoape, aparatul, lacrimal, conjunctiva, bolile, oculare, frecvente, viciile, refractie, ametropiile, dioptrii, hipermetropia, miopia

Biologie

Numar pagini: 3

Formule alegebra

Ecuatia de gradul doi
Functia de gradul doi
Progresii aritmetice
Progresii geometrice
Numere complexe
Elemente de combinatorica
Formule de logaritmi
Probabilitatea unui eveniment
Legi de compozitie
Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul trei
Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul patru
. Ecuatie, viete, functie, progresii, numre complexe, logaritmi, probabilitate

Matematica

Numar pagini: 4

Pasteluri - Vasile Alecsandri

"Alecsandri este cel mai important poet român de până la Eminescu. A dăruit contemporanilor şi urmaşilor o uriaşă operă cu largă deschidere către poezie, proză şi dramaturgie, cu înoiri remarcabile pentru fiecare gen şi specie literară. În evoluţia literaturii sale se pot distinge trei momente, trei vârste: prima, a unui romantism tipic, entuziast, liric; a doua, de limpezire, de obiectivare a viziunii şi mijloacelor sale artistice (în care crează şi pastelurile) şi a treia perioadă, îl face să revină spre teatru, redevine romantică într-un fel prin viziunea generală a pieselor sale, dar prin mijloacele folosite îl apropie de clasicism.
Pastelul este o specie a genului liric cunoscută în această formă numai în literatura română, creată şi dusă la celebritate de Alecsandri în ciclul „Pasteluri” publicat în revista „Convorbiri literare”, între 1868-1869.
Pastelul preia de la pozia descriptivă a vechilor romantici nu numai..........". Pasteluri, vasile alecsandri, pastel

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Pasteluri - Vasile Alecsandri

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei

"Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie

Estetică

Numar pagini: 8

Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare

"Romanul apare în 1920.
Geneza scrierii se poate urmări după mărturisirile lui Rebreanu însuşi. Procesul creator a fost îndelungat şi esenţa lui constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de viaţă trăită, distanţate între ele prin ani şi fără legătură cauzală de la una la alta.
Prima dintre experienţe a fost uimirea pe care a simţit-o Rebreanu, într-una din primăverile tinereţii sale, când ieşise la răsăritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un ţăran, socotindu-se nevăzut de nimeni a sărutat pământul jilav de rouă, cu înfocare, ca pe o iubită. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fără a i se atribui o semnificaţie precisă..........."
. Ion, liviu rebreanu, caracterizare

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

6. Filosofia paşoptiştilor

"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984

. Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 6

9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist

"La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a afirmat şi în ţara noastră curentul marxist. Pătrunderea, răspîndirea şi dezvoltarea marxismului în România au fost intim legate de numele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Personalitate de mare prestigiu, înzestrat cu o mare forţă de în¬ţelegere a semnificaţiilor diferitelor concepţii filosofice, etice, estetice, economice, dotat cu putere de asimilare şi discernămînt a direcţiilor literare din ţară sau din străinătate, Dobrogeanu-Gherea a influenţat şi direcţionat, pentru o perioadă de peste trei decenii, mişcarea muncito¬rească de la noi şi filosofia ei, gîndirea social-politică şi economică din România..........."

BIBLIOGRAFIE

1. C. Dobrogeanu Gherea, Ion Nădejde şi Raicu Ionescu-Rion, fragmente din scrieri în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 282-332
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
. Dobrogeanu, gherea, curentul, marxist, constantin, miscarea, muncitoreasca, filosofia, gandirea, social, politica, economica, din ideile fundamentale ale socialismului stiintific, conceptia materialista a istoriei, neoiobagia, studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, asupra socialismului in tarile inapoiate, anarhismul, revizionismul, economismul, ideologia germana, marx, engels, anarhia cugetarii, metafizica, finalitatea, reactionara, junimist, i mediul social ca factor patologic, darwin si malthus in etiologie, incercari asupra patologiei si patogenezei in diverse epoci istorice, impaludismul si profilaxia sa, dialectica in medicina, serviciul sanitar, medicii de plasa, proletariatul medical, stinca, etiologia, rion, idealism, scoala naturalista, spencer, lombroso, lassalle, bacunin, libertate, absoluta, capitalist, influenta, mediului, social, asupra, omului, revolutia, burgheza, ion ianosi

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 6

Basmul cult

Opera scriitorului reprezintă un depozitar unic al spiritualităţii populare româneşti prin originalitatea artei povestirii, constând în oralitate, în sinteza unică a spectacolului ficţiunii şi al erudiţiei paremiologice, uneori de tip sofistic. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici, Ion Creangă este un mare clasic al literaturii române, încadrat în Epoca Marilor Clasici. Scriitorul avea simţul instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat, deşi recunoştea că scrisul îl chinuia cumplit, tocmai pentru că ştia că e ,,treabă de gust, nu de silinţă”. Scrierile lui Creangă creează sentimentul că proza cultă românească renaşte, indiferent de modelele exterioare, fiind universală, fără să imite universalitatea.
În anul 1875 a avut loc debutul scriitorului în revista ,,Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, după care a publicat poveşti (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap-Alb), povestiri (Moş Ion Roată, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă, Popa Duhu, Inul şi cămeşa, Povestea unui om leneş), nuvele (Moş Nechifor Coţcariul), Amintiri din copilărie.
. Basmul cult, ion, creanga, harap-alb

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Octavian Goga - Rugaciune

Titlul
Tema
Structura poeziei
prima strofă
Strofa a doua
Ultimele trei strofe
Strofa următoare
. Octavian goga, rugaciune | RUG?CIUNE Poezia Rug?ciune a ap?rut ?n volumul Poezii din 1905, care a constituit ?i consacrarea unui talent viguros, definit printr-un patriotism sincer ?i o poezie vizionar?. A?ezat? ?n deschiderea volumului, ea constituie arta poetic? a lui Goga, un adev?rat manifest artistic ?i social un program de lupt? ?i o m?rturie militar?, ceea ce ?l define?te pe Goga ca poet mesianic ?i vizionar. Titlul este semnificativ pentru ruga fierbinte a poetului adresat? Divinit??ii pentru a izb?vi de c...

Limba si literatura romana

Numar pagini: 1

26. Vasile Pârvan şi Dumitru Drăghicescu

"Vasile Pârvan s-a născut în 1882 în comuna Hurueşu, jud. Tecuci. Şcoala primară o urmează la Bereşti şi în parte la Bârlad. Tot aici urmează liceul, sec¬ţia clasică. Se înscrie apoi la Universi¬tatea din Bucureşti, urmând istoria şi luându-şi licenţa în 1904. Tot în 1904 obţine din partea Academiei Române o bursă de studii pen¬tru străinătate, pleacă în Germania unde stă patru ani, dându-şi doc¬toratul la universitatea din Breslau în 1908. Întors în ţară, este numit profesor suplinitor la Catedra de Istorie veche şi epigrafie de pe lingă Universitatea din Bucureşti pe care o ocupă ca titular în 1913. Ajuns profesor la o vîrsta foarte tînără, Pârvan are timpul să se consacre problemelor ştiinţifice ce-1 preocupă şi să se impună nu numai în ţară, ci şi peste hotare. El este ales, rând pe rând, membru al Academiei Române şi în diferite institute de specialitate româneşti şi străine. El dobândeşte un enorm prestigiu şi, ca profesor, ştie să descopere o întreagă serie de elemente bine dotate şi să le pregătească serios în specialitatea lui. În 1927 se îmbolnăveşte şi, cu toate străduinţele doctorilor din ţară şi din străi¬nătate, după ce este supus unei operaţii chirurgicale, moare în acelaşi an............."

"O preocupare specială pentru filosofia socială găsim la Dumitru Drăghicescu (1870-1945). Acesta s-a născut în comuna Zăvoieni din judeţul Vâlcea; după ce face şcoala primară în satul natal, iar cursul secun¬dar la Liceul Carol din Craiova, se înscrie la Universitatea din Bucureşti, ca student la drept şi filosofie. În ianuarie 1901 pleacă pen¬tru studii la Paris, unde rămâne patru ani. Aici a lucrat la Universi¬tate cu Espinas, H. Michel, Boutroux şi Durkheim, iar la „College de France” a audiat pe Ribot, Tarde şi Bergson. În acest timp a călătorit şi în Germania unde, la Berlin, a audiat cursurile lui Simmel şi Paulsen, Schmoller şi A. Wagner, iar unele din vacante petrecîndu-le în Anglia şi Italia. Întors în ţară, D. Drăghicescu este numit, în 1905, conferen¬ţiar de sociologie la Universitatea din Bucureşti, dar nu deţine această demnitate în învăţămîntul superior decît pînă în 1913, când îşi dă demisia.
De la plecarea din învăţământ, adică aproape trei decenii, D. Drăghi¬cescu a dus o viaţă închinată cercetării ştiinţifice şi filosofice destul de variate, abordând, cu pregătirea şi compe¬tenţa lui de sociolog, atât probleme de filosofia religiei cât şi probleme de filosofia istoriei.................."

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1987
2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997

. Vasile, parvan, dumitru, draghicescu, xenopol, iorga, logice, epistemologice, cosmos, isiorie, filosofia, plasarea, perspectivica, fenomen, fictiune, spatiala, timp, devenire, infinite, entitatea, metafizica, devenirea, cosmica, cultura, geografie, umana, antropologie, economie, politica, sociologie, suflet, omenesc, omul, pamant, natiune, timpul, biologic, sociologic, individual, material, spiritual, individ, mediul social, libertate, determinism, geniu, epoca, imprejurarile istorice, masa, libertatea, determinism, morala, arta, teorie, tehnica, ratiune, practica, kant, dinamism, molecular, mozaism, civilizatia, omenire

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Bivolul si cotofana - demonstratie

George Topirceanu este unul dintre cei mai importanti poeti romani. Un loc aparte in creatia sa il au fabulele printre care si “Bivolul si cotofana”, inclusa in volumul “Fabule pentru copii”.
Fabula este o specie in versuri sau proza a genului epic, in care personajele sunt animale, plante sau lucruri, puse in situatii omenesti.
Fabula “Bivolul si cotofana” povesteste o intamplare la care iau parte trei personaje: un bivol, o cotofana si un catel.. Bivolul si cotofana, fabula, demonstratie, george topirceanu, personificarea, modul de expunere, naratiunea, ritmul povestirii, echilibrul compozitiei, figuri de stil, locutiuni si expresii populare

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

22.Constantin Noica (1909-1987)

"Constantin Noica s-a născut în localitatea Vităneşti, judeţul Teleorman. Urmează cursuri la liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret din Bucureşti, apoi, între 1928 şi 1931 este student la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A urmat studii pentru specializare în Franţa 1938-1939. Îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou (publicată în acelaşi an, 1940). În anii războiului este referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German de la Berlin. Între anii 1949 şi 1958 are domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel, iar între decembrie 1958 şi august 1964 este deţinut politic. Din 1965 este cercetator principal la Centrul de Logică al Academiei Române, de unde se va pensiona în 1975. În 1988 i s-a acordat Premiul Herder, iar în 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Române.
O preocupare constantă a lui Noica a fost de a pune în discuţie statutul filosofiei. Astfel, în Încercare asupra filosofiei tradiţionale el socoteşte că filosofia se opune ştiinţei. Ştiinţa e teoretică, obiectivă, un univers închis. Filosofia reacţionează împotriva teoreticului pur, se întoarce spre concret, coboară pe pământ, îşi asumă un univers deschis. Certitudinile ştiinţei sunt incertitudinile filosofiei. Mai important este însă reversul. Filosofia obţine din incertitudinile sale trei tipuri de certitudine: 1) întâlnirea cu sinele (nu cu lucrul) conştiinţa existenţei omului. 2) întâlnirea cu îngrădirea omului – conştiinţa existenţei îngiăciite, 3) întâlnirea cu un dincolo de sine – conştiinţa posibilităţii de a depăşi îngrădirea................."

BIBLIOGRAFIE

1. Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Buc., Ed. Humanitas, 1996
2. Noica, Constantin, Devenirea întru fiinţă, Buc., Ed. Şt. şi Enciclopedică, 1980
3. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Buc., Ed.
Eminescu, 1987
4. Noica, Constantin, Jurnal de idei, Buc., Ed. Humanitas, 1991
1. Noica Constantin, Scrisori despre logica lui Hermes, Buc., Ed. Cartea românească, 1986
2. Noica, Constantin, Modelul cultural european, Buc., Ed. Humanitas, 1993
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002

. Constantin, noica, incercare asupra filosofiei traditionale, ingradirea, omului, constiinta, dincolo, de, sine, criza, omului, heraclt, parmenide, ratiunea, libertatea, supunere, adevar, infinitate, hegel, kant, teza, parmenide, heraclit, actul, estetic, frumosul, ambivalent, arta, ambigua, umila, precara, fiinta, fiinta din sanul realului, spatialitate, temporalitate, camp, natura, eterogena, haosul, fiinta autentica, antropomorfizare, modelul cultural european, platon, unu, multiplu, cunoasterea libera, bizantul, niceea, spengler, frobenius, toynbee, ion ianosi, gheorghe vladutescu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Proteinele în alimentaţie

Proteinele, date fiind calităţile lor energetice şi plastice, joacă un rol deosebit în viaţa celulelor, fapt ce impune includerea în alimentaţie. Ele răspund necesităţilor celor trei funcţiuni fundamentale ale materiei vii: nutriţie, creştere şi reproducere........................ Proteine, alimentatie

Chimie

Numar pagini: 1

Mihai Eminescu - poet national si universal

"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic."
. Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea

Limba si literatura romana

Numar pagini: 6

Speciile de crocodili

Crocodili si aligatorii, impreuna cu caimanii si gavialul fac parte din irdinul Crocodyliadin clasa reptilelor. Acestia pot fi recunoscutidupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, avand un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Speciile ordinului crocodililorsunt raspandite fara exceptie numai in regiunile cu clima calda. Ordinul se imparte in trei clase:crocodilii formeaza prima clasa, aligatorii si caimanii a doua clasa iar a treia clasa este formata dintr-o sibgura specie.................... . Crocodyliadin, crocodili, aligatori, caimani, gavialul, speciile

Biologie

Numar pagini: 2

Marie Curie şi Pierre Curie

Manya Sklodowska s-a nascut la 7 noiembrie 1867 într-un cartier din Varşovia. Ea mai avea trei surori şi un frate. De la vârsta de cinci ani dă dovadă de o memorie excepţională. În luna ianuarie 1876, când Manya avea noua ani, moare sora ei Sofia. La 9 mai 1878, când Manya avea 11 ani moare mama sa. La 16 ani Manya îşi termină cursurile secundare cu medalie de aur. Urmeaza clandestin Universitatea volantă la care se fac cursuri ştiinţifice. După ce un timp lucrează ca guvernantă la diferite familii ea urmeaza universitatea de la Sorbona. Aici este fascinată de întâlnirea cu fizicieni cunoscuţi. În 1893 devine licienţiată în fisică iar în 1894 în matematici. În primăvara anului 1894 ea îl întâlneşte pe Pierre Curie..................................
. Marie, curie, pierre

Chimie

Numar pagini: 1

Bivolul si cotofana - demonstratie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului

"Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicită adevărul? Ni se pare că, oricare ar fi apropierea dintre frumos şi adevăr, aceste două atitudini diferă sub trei aspecte. Nu stăpânim în acelaşi fel, mai întâi, adevărul şi frumosul. Evident, şi unul şi altul pot să apară ca un dat; sunt tot atât de dezarmat şi de convins prin evidenţa raţională cât şi prin evidenţa estetică, astfel încât pot spune deopotrivă: verum index sui şi pulchrum index sui. Şi dacă se pretinde că adevărul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutită de ambiţie sau de avariţie, ne putem aştepta la protestul apostolilor cunoaşterii dezinteresate şi care consideră cunoaşterea ca ultim scop al contemplării. Trebuie să dezvoltăm, totuşi, această diferenţă: chiar când parvine la acel punct maxim de puritate, în abdicarea puterii, cercetarea adevărului vizează o apropiere, operaţiune ce se pretează la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adevărului rămâne întotdeauna preţul unei asceze: plăcerea pe care o încerc e aceea a unei cuceriri. Adevărul poate să mi se impună ca o graţie - ,,atenţia este o rugăciune naturală" - şi a trebuit............" . Mikel dufrenne, atitudinile, frumosul, adevarul, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, obiectul, estetic, verum index sui, pulchrum index sui, experienta, estetica, judecata, universalitatea

Estetică

Numar pagini: 2

Lumea Baltagului

"Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare româneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile....."
. Baltagul, mihail sadoveanu, vitoria, nechifor, lipan

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

Glossa - Mihai Eminescu

Titlul poeziei
Tema poeziei
Strofa – nucleu, prima strofă
Strofa a doua
Strofa a treia
Strofa a patra
Strofa a cincea
Strofa a şasea
Strofa a şaptea
Strofa a opta
Strofa a noua
Ultima strofă
Prozodia
. Glossa, mihai, eminescu, poezie, gnomica

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita

Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita. Vasile, voiculescu, in, gradina, ghetsemani, lostrita, dorul, convorbiri literare, poezii, din ?ara zimbrului, pârg?, poeme cu îngeri, urcu?, capul de zimbru, zahei orbul, la marginea minunii, umbra, fata ursului, poezii, pârg?, poeme cu îngeri, destin, urcu?, Înzestr?ri, biblie, evanghelia, sfântului luca, mântuitorul, miori?a, sezon mort, ultimul berevoi, vladimir streinu, iubire magic?

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

1 2 ... 2

"trei" rezultate au fost gasite 54

trei

Alege conditiile

"trei" rezultate au fost gasite 54

"trei" rezultate au fost gasite 54

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate