timpul
"timpul" rezultate au fost gasite 43
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
Anatomia aparatului genital feminin |
|
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala. Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere. . Anatomie, fiziologie, aparatului, genital, feminin, reproducerea, vulva, muntele, venus, labiile, mari, mici, clitorisul, himenul, glandele, bertholin, skene, bulbii, vestibulari, glandele, anexe, regionale, perineul, istmul, uterin, colul |
|
Biologie Numar pagini: 46
|
Dacia de la inceputuri pana la Burebista |
|
Ceramica de la Vadastra
DACIA IN timpul LUI BUREBISTA PERSONALITATEA REGELUI DOMNIA POLITICA INTERNA POLITICA EXTERNA DACIA INTRE BUREBISTA SI DECEBAL DACIA LUI DECEBAL PERSONALITATEA REGELUI DOMNIA POLITICA INTERNA POLITICA EXTERNA GRANITELE ARHITECTURA DACICA ARMATA DACICA SOCIETATEA DACICA RELIGIA DACICA CAVALERUL TRAC ARTA DACICA STIINTA DACICA ECONOMIA DACICA . Dacia, burebista, ceramica, vadastra, decebal, politica, interna, externa, arhitectura, dacica, armata, sicietatea, religia, cavalerul, trac, arta, stiinta, econimia |
|
Istorie Numar pagini: 30
|
Omul |
| Omul nu poate trai nici o clipa inchis in prezent. El nu e satisfacut niciodata prin ceea ce ii da prezentul. El spera la ceva mai mult de la viitor. El spera ca poate scapa de greutatile prezente, in viitorul mai apropiat sau mai departat; sau ca va ramine in fericirea prezenta. El se transcende mereu spre viitor. Niciodata nu socoteste ca a ajuns la capatul drumului, ca are totul si pentru totdeauna in prezent. Chiar despre moarte nu crede ca va incheia existenta lui. El aspira spre absolut, care nu-I poate fi dat in viata pamanteasca. Aceasta il face sa vada in ea si ceva pozitiv. Omul crede ca va ajunge la absolut trecand prin moarte in......... . Omul, transcende, timpul, vesnicie, nadejde, pocainta, prezent, viitor, moartea, fericire, petru, apostol, iisus, mantuitorul, dumnezeu, grigorie, nazians, maxim, camus |
|
Filozofie Numar pagini: 5
|
Eternitatea lumii |
|
Contextul dezbaterii problemei eternităţii lumii
I. Aristotel Concepţia potrivit căreia tot ceea ce este, este făcut din materia preexistentă Despre eternitatea cerului Despre eternitatea timpului Despre eternitatea mişcării II. SfântulAugustin Existenţa unui Dumnezeu Creator care creează din nimic III. Sfântul Toma de Aquino . Eternitate, aristotel, sfantul, augustin, toma, de, aquino |
|
Eternitatea lumii Numar pagini: 10
|
Curs 22 Filosofia teoretică a lui Kant |
|
1. Date biografice şi bibliografice
2. Între empirism şi raţionalism 3. Sensibilitate şi intelect 4. Judecăţile sintetice a priori 5. Posibilitatea matematicii şi fizicii 6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă 7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere 8. Distincţia fenomen – lucru în sine 9. Realitatea lucrului în sine . Filosofia, teoretica, kant, antiteza, locke, hume, immanuel kant, date, biografice, bibliografice, despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile, critica ratiunii pure, prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfatisa drept stiinta, intemeierea metafizicii moravurilor, primele principii metafizice ale stiintelor naturii, critica ratiunii practice, ; critica facultatii de judecare, religia în limitele simplei ratiuni, spre pacea eterna, metafizica moravurilor, antropologia din perspectiva pragmatica, empirism, rationalism, sensibilitate, intelect, forma, judecatile, sintetice, a priori, analitice, cunoasterea, a posteriori, matematica, timpul, aritmetica, geometria, fizica, newtoniana, experienta, contingenta, particulara, universala, metoda, transcendentala, regulativ, constitutiv, metafizica, psihologia, cosmologia, teologia, libertatea, ideal, argumentul, ontologic, distinctia, fenomen, lucru, phaenomena, prolegomene, disertatia, lumea, substante, principiu, realitatea, quaestiones, diputates, alois riehl, h, cohen, moralistul, h, vaihinger, e, boutroux, platon, constantin noica, dasein, wirklichkeit, sensibil, inteligibil, quantum, existent, fenomen |
|
Istoria filosofiei moderne Numar pagini: 15
|
Afectiuni ale sistemului nervos |
|
Afectiunile vasculare cerebrale sunt cele mai importante cause de mortalitate si invadilitate din lume.
Insuficienta circulatorie cerebrala-este legata de existenta unor factori cauzali,predispozitia familiala,alimentatia bogata in glucide si lipide,hipertensiunea arteriala,sedentarismul,obezitatea,alcoolismul,tabagismul precum si starile de tensiune psihica prelungite si repetate. Infarctul crebral-embolia cerebrala-apare datorita procesului de astupare a arterei crebrale.Dupa o ameteala si o durere de cap puternica se constata ca ambele membre sunt paralizate.Infarctul se poate instala brusc prin pierderea cunostiintei si persoana poate intra in coma. Hemoragia crebrala-apare in urma ruperii peretelui unei artere cerebrale si predomina la barbate.Se produce de obicei brusc cu cefalee violenta,ameteala mare,greturi,varsaturi urmate de pierderea cunostiintei si coma.In timpul comei,bolnavul nu raspunde la nici un excitant extern-ciupire,intepare,apasarea globilor oculari etc...................................... . Tumori, leziuni |
|
Biologie Numar pagini: 8
|
Auzul |
|
In timpul lovirii sau lovirii intre ele obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibratii ale aerului care sunt percepute de urechie care le transforma in senzatie auditiva. In urechie ajung numeroase sunete de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie. . Auzul, urechia, impulsuri, electrice, undele, sonore, creier, extrema, medie, interna, ciocanasul, nicovala, scarita, membrana, timpanica |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Pestera Ursilor |
|
"Cea mai spectaculoasă din punct de vedere fosilifer.Se găseşte la marginea satului Chişinău,comuna
Pietroasa,judeţul Bihor. Peştera a fost descoperită în anul 1975,ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chişinău.În puţul deschis a coborât minerul Traian Curta care a parcus galeria de acces până la Sala Mare.Prima exploatare completă a fost realizată la 20 septembrie 1975 de către cercul.........". Pestera, ursilor, chi?in?u pietroasa, bihor, speodava, stalactite, galeria lumân?rilor, galeria, emil racovi?? |
|
Geografie Numar pagini: 3
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
28. Mircea Eliade |
|
"Ca filosof al culturii, Mircea Eliade a sesizat cu acuitate profunda consonanţă tematică şi, până la un punct, de abordare a problematicii, dintre mit şi filosofie; în plus, datorită deosebitei sale familiarităţi cu ambele domenii ale spiritului uman, a putut să o şi ilstreze apelând la cazuri concrete revelatoare. «Enigma» timpului este tocmai unul dintre acestea. Pentru a-şi expune punctul de vedere, Eliade porneşte şi el de la eterogenitatea timpului, de la diversitatea trăirilor lui, care este o caracteristică a omului de oriunde şi de oricând. Numai că Eliade ştie să facă diferenţe în cadrul acestei trăsături general umane, descoperindu-ne faptul că există deosebiri radicale între omul modern, nereligios, şi omul religios al societăţilor primitive – în ceea ce priveşte trăirea discontinuă a timpului. Desigur, şi omul nereligios contemporan „cunoaşte o oarecare discontinuitate şi eterogenitate a timpului. Există şi pentru el, în afara timpului monoton al muncii, timpul răgazului şi al spectacolelor, «timpul festiv»; şi el trăieşte conform unor ritmuri temporale diferite şi cunoaşte timpuri de intensitate variabilă; atunci când ascultă muzica preferată sau, îndrăgostit, aşteaptă ori întâlneşte persoana iubită, el simte, evident, un alt ritm temporal decât acela în care munceşte sau se plictiseşte.” Totuşi, pentru el timpul nu prezintă denivelări radicale în interiorul propriei esenţe ci are o singură natură, în armonie cu structura fiinţei sale şi de aceea „constituie cea mai profundă dimensiune existenţială, este legat de însăşi existenţa umană, are deci un început şi un sfârşit, care este moartea, stingerea existenţei. În pofida multiplicităţii ritmurilor temporale pe care le simte şi a intensităţii lor diferite, omul nereligios ştie că este vorba mereu de o experienţă umană în care nu se poate insera nici o prezenţă divină.”
BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, traducere de Rodica Chira, Humanitas, Bucureşti, 1992 2. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Humanitas, Bucureşti, 1992 3. Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Dacia, Cluj-Napoca, 1990 4. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III, traducere de Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică,1991 5. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, partea a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979 6. Platon, Timaios, traducere de Cătălin Partenie, în Platon, Opere, Vol. VII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993 7. Wilhelm Dilthey, Théorie des conceptions du monde. Essai d’une philosophie de la philosophie, trad. par Louis Sauzin, P.U.F., Paris, 1946 8. Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 9. Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie general㸠Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 . Mircea, eliade, filosof, cultura, enigma, mit, filosofie, spirit, uman, timp, omul nereligios, eterogenitate, discontinuitate, ritmuri, temporale, timpul profan, desacralizat, timpul mitic, revenire, inceput, platon, timaios, phaeton, helios, pamant, timpul, circular, marele timp, fiinta, timpul sacru, responsabilitate pe plan cosmic, timpul originii, obsesia ontologica, prezenta zeilor, lumea puternica si pura, parmenidian, receptacol, loc natural, neant, timpul forte, eternitatea, omul religios arhaic, sacrul si profanul, tratat de istorie a religiilor, incercarea labirintului, istoria credintelor si ideilor religioase, victor kernbach, vasile tonoiu, wilhelm dilthey |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 8
|
Alcoolul |
|
Prin unele date stintifice ; literale sau artistice la alcoolism , acesta a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti. Consumul de alcool este pastrat sub forma “laica” chiar si in zilele noastre in timpul unor mese festive ; petreceri; e.t.c.
Paracelsus este socotit primul care a dat numerele de Alckhol substantei volatile obtinute la distilarea vinului.Cel mai vechi document scris care contine referiri la vin si la bere este considerat a fi papirusul lui Eber scris in anul 1500 i.e.n. si care contine si prescripti medicale.Consumul..... . Platon, consumul, alcoolism, paracelsus, alckhol, homer, herodot, aristotel, alcoolul |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Alcoolul |
| Prin unele date stintifice ; literale sau artistice la alcoolism , acesta a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti. Consumul de alcool este pastrat sub forma “laica” chiar si in zilele noastre in timpul unor mese festive ; petreceri; e.t.c...................... Alcoolul, alcoolism, paracelsus, alckhol, homer, eber, herodot, aristotel, platon, magnus, uzul, tolerenta, cronic, |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
7 miliarde |
|
In curand vom fi sapte miliarde de oameni pe Pamant.
Londra a devenit cel mai mare oras din lume in timpul revolutiei industrial, cand populatia Pamantului a inceput sa creasca puternic.Tarile bogate folosesc de cateva ori mai multe resurse pe cap de locuitor decat tarile mai sarace, dar , pe masura ce veniturile globale cresc, consumul sporit poate solicita planeta in mai mare masura decat cresterea demografica............................... . 7 miliarde, suprapopulare |
|
Geografie Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
4. Dimitrie Cantemir |
| "Dimitrie Cantemir s-a născut în 1673 la Silişteni, ca fiu al serdarului Constantin şi al Anei, o femeie de o largă cultură. Tatăl, deşi analfabet, ajunge domn şi le asigură celor doi copii, Antioh şi Dimitrie, condiţii alese de învăţătură. Dimitrie a învăţat la curtea domnească din Iaşi, cu preotul grec Irimie Cacavela, atât filosofia cât şi limbile latină, greacă, slavonă, ajungând până la urmă să stăpânească în jur de 20 de limbi. La 15 ani, Dimitrie Cantemir este trimis ostatic la Constantinopol, zălog al tatălui pe lângă Înalta Poartă, înlocuindu-l pe Antioh. Va sta 22 de ani în capitala otomană şi va face studii diverse, cu vestiţi profesori ai epocii, la Academia Grecească. Din punct de vedere filosofic însă, acolo nu ajunsese încă influenţa celei mai înaintate filosofii a timpului, astfel încât pregătirea lui Cantemir în acest domeniu a fost totuşi din start depăşită, îngustându-i orizontul, ceea ce i-a diminuat capacitatea creatoare şi, mai ales, originalitatea...............". Dimitrie, cantemir, academia greceasca, domn, moldova, serban cantacuzino, casandra, lutk, petru cel mare, ion neculce, harcov, moscova, dimitrievska, divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul, sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, icoana de nezugravit a stiintei sacre, micul compendiu de logica generala, tratatul de muzica turceasca, istoria cresterii si descresterii imperiului otoman, cercetare naturala a monarhiilor, descrierea moldovei, hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, aristotel, fizica, facerea, istoria ieroglifica, cercetare naturala a monarhiilor gnoseologica |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Sara pe deal |
|
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). Poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic. Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice. Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea. Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi ..........". Sara pe deal, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Demonstratie comedie - O scrisoare pierduta |
|
I. L. Caragiale a îmbogăţit literatura română atât cu opere în proză, cât şi cu creaţiile sale dramatice de o excepţională valoare, el fiind considerat cel mai mare dramaturg român. Una dintre cele mai reprezentative comedii ale sale este „O scrisoare pierdută”, jucată pentru prima dată la 13 noiembrie 1884, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Comedia este specia genului dramatic care provoacă râsul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri de oameni sau a unor situaţii neaşteptate. Fiind o comedie, „O scrisoare pierdută” întruneşte atât condiţiile generale ale unei creaţii dramatice, cât şi pe cele caracteristice speciei pe care o ilustrază. Ca orice operă dramatică, a fost scrisă cu scopul de a fi reprezentată pe scenă şi este structurată în 4 acte, fiecare cu câte 9, 14, 7 şi 14 scene. Totodată, timpul şi spaţiul acţiunii sunt limitate, întâmplările relatate petrecându-se în capitala unui judeţ de munte, în timpul alegerii de deputaţi în anul 1883. ....................................... Comedie, caragiale, o, scrisoare, pierduta, demonstratie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Naţionale |
|
"De la 1 decembrie 1918 – ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I – şi până în timpul de faţă, fiecare cetăţean al României întrgite a avut prilej să asculte ori să citească diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a înfăptuit Unirea aceasta şi la temeiurile care îi garantează trăinicia.
Nu erau însa şi nu sunt toate lămuririle izvorâte dintr-o cunoştinţă deplina a împrejurărilor, nici dintr-o neprihănită iubire a adevărului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales străinii care nu au văzut din capul locului cu ochi buni întregirea României, urmăresc scopul de a înfăţişa Unirea aceasta în aşa fel încât să trezească în sufletul celor slabi de înger îndoială, spunând că ea nu ar putea să fie trainică sau că nu ar fi izbânda neîndoielnică a vredniciei neamului românesc........." . 1 decembrie 1918, proclamarea marii uniri na?ionale adun?rii na?ionale de alba, iulia, ferdinand i, unirea, 1918, eminescu, scrisoarea iii, 1914, sarajevo, sofia de chotek, gavril prinkipo, transilvania, bucovina, basarabia, sinaia, consiliu, de, coroana, 3 august 1914, 4/17 august 1916, fran?a, marea britanie, tratatul, alian??, italia, rusia, austro-ungaria, puterile aliate, cotroceni, 14/27 august 1916, ion i, c, br?tianu, 15/28 august 1916, turtucaia, sibiu, neajlov, moldova, robert de flers, germania, monkéwitz |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
|
"Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră populară reprezintă deci una din premisele fundamentale ale filosofiei româneşti. În cadrul acesteia întâlnim o viziune specifică despre lume şi viaţă, valori etice şi estetice care i-au influenţat mai mult sau mai puţin direct pe filosofii români.
Cultura populară românească are o latură extrem de arhaică, provenită din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, aşa încât, în evidenţierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei româneşti nu putem face abstracţie de spiritualitatea dacă. Informaţii asupra acesteia le avem, începând cu secolul al VI-lea î.Hr. de la diverşi istorici, filosofi şi scriitori antici şi chiar din primele secole creştine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 2. Vlăduţescu, Gheorghe, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Buc., Ed. Minerva, 1982 . Premise, istorice, culturale, gândire, filosofice, romanesti, geto-daci, cantemir, valente, filosofie, cultura, romana, tip, popular, gandire, arhaica, herodot, hecateu, strabon, pomponius, mela, dio cassius, porphyrius, iamblichos, jordanes, burebista, religie, henoteista, zalmoxis, zeul, suprem, mitul, nemurire, suflet, charmides, platon, crestina, bizantina, civilizatie, mesterul manole, miorita, dumnezeu, diavol, completare, creatie, creatorul, prim, obosit, conflictul, lumea, umana, divina, geneza, pamantul, cosmogonie, apa sambetei, ethos, colectiv, basmul, individualizat, balada, destin, uman, absurd, cathartica |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
26. Vasile Pârvan şi Dumitru Drăghicescu |
|
"Vasile Pârvan s-a născut în 1882 în comuna Hurueşu, jud. Tecuci. Şcoala primară o urmează la Bereşti şi în parte la Bârlad. Tot aici urmează liceul, sec¬ţia clasică. Se înscrie apoi la Universi¬tatea din Bucureşti, urmând istoria şi luându-şi licenţa în 1904. Tot în 1904 obţine din partea Academiei Române o bursă de studii pen¬tru străinătate, pleacă în Germania unde stă patru ani, dându-şi doc¬toratul la universitatea din Breslau în 1908. Întors în ţară, este numit profesor suplinitor la Catedra de Istorie veche şi epigrafie de pe lingă Universitatea din Bucureşti pe care o ocupă ca titular în 1913. Ajuns profesor la o vîrsta foarte tînără, Pârvan are timpul să se consacre problemelor ştiinţifice ce-1 preocupă şi să se impună nu numai în ţară, ci şi peste hotare. El este ales, rând pe rând, membru al Academiei Române şi în diferite institute de specialitate româneşti şi străine. El dobândeşte un enorm prestigiu şi, ca profesor, ştie să descopere o întreagă serie de elemente bine dotate şi să le pregătească serios în specialitatea lui. În 1927 se îmbolnăveşte şi, cu toate străduinţele doctorilor din ţară şi din străi¬nătate, după ce este supus unei operaţii chirurgicale, moare în acelaşi an............."
"O preocupare specială pentru filosofia socială găsim la Dumitru Drăghicescu (1870-1945). Acesta s-a născut în comuna Zăvoieni din judeţul Vâlcea; după ce face şcoala primară în satul natal, iar cursul secun¬dar la Liceul Carol din Craiova, se înscrie la Universitatea din Bucureşti, ca student la drept şi filosofie. În ianuarie 1901 pleacă pen¬tru studii la Paris, unde rămâne patru ani. Aici a lucrat la Universi¬tate cu Espinas, H. Michel, Boutroux şi Durkheim, iar la „College de France” a audiat pe Ribot, Tarde şi Bergson. În acest timp a călătorit şi în Germania unde, la Berlin, a audiat cursurile lui Simmel şi Paulsen, Schmoller şi A. Wagner, iar unele din vacante petrecîndu-le în Anglia şi Italia. Întors în ţară, D. Drăghicescu este numit, în 1905, conferen¬ţiar de sociologie la Universitatea din Bucureşti, dar nu deţine această demnitate în învăţămîntul superior decît pînă în 1913, când îşi dă demisia. De la plecarea din învăţământ, adică aproape trei decenii, D. Drăghi¬cescu a dus o viaţă închinată cercetării ştiinţifice şi filosofice destul de variate, abordând, cu pregătirea şi compe¬tenţa lui de sociolog, atât probleme de filosofia religiei cât şi probleme de filosofia istoriei.................." BIBLIOGRAFIE 1. Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1987 2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Vasile, parvan, dumitru, draghicescu, xenopol, iorga, logice, epistemologice, cosmos, isiorie, filosofia, plasarea, perspectivica, fenomen, fictiune, spatiala, timp, devenire, infinite, entitatea, metafizica, devenirea, cosmica, cultura, geografie, umana, antropologie, economie, politica, sociologie, suflet, omenesc, omul, pamant, natiune, timpul, biologic, sociologic, individual, material, spiritual, individ, mediul social, libertate, determinism, geniu, epoca, imprejurarile istorice, masa, libertatea, determinism, morala, arta, teorie, tehnica, ratiune, practica, kant, dinamism, molecular, mozaism, civilizatia, omenire |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul |
| "Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului în sfera valorii estetice, despre care am amintit mai înainte, determină aşa-numita atitudine estetică în faţa lumii şi a vieţii. Atitudinea estetică trebuie însă limpede distinsă de estetism, cu care confuzia este adeseori făcută. Estetismul este acea atitudine care reactivează în realitate numai valori de artă, rămânând într-acestea închisă celorlalte valori ale culturii sau profesând chiar o anumită ostilitate faţă de ele. Stăpâneşte un punct de vedere estetic acela care în faţa unei opere ştiinţifice, în loc să se intereseze de substanţa cercetării, de justeţea sau profunzimea adevărurilor pe care le atinge, judecă numai darul de scriitor al cercetătorului. Estetismul inspiră pe acela care apreciază în conduitele practice ale vieţii nu valoarea lor morală, binele sau răul pe care ele îl pot conţine, ci pitorescul lor, forţa plastică a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuvânt exprimat într-o anumită împrejurare concretă. Dintr-un punct de vedere estetic se aşează acela care, din complexul de valori al religiei, reţine şi preţuieşte numai frumuseţea ceremoniilor şi a cadrului în care ele se desfăşoară. Nici adevărul, nici binele, nici sacrul nu au un preţ adevărat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabilă decât ca fenomen estetic", spunea odată Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel în sine o posibilitate mai largă de îmbrăţişare a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societăţii timpului său, fanatismul său estetic provenea poate dintr-o antipatie radicală faţă de toate valorile extraestetice care se întrunesc în cuprinsul vieţii sociale. ,,Nimic din ce se întâmplă cu adevărat n-ar o importanţă cât de mică", scria odată Oscar Wilde. Şi altădată: ,,Mulţi oameni acţionează bine, dar foarte puţini vorbesc la fel, ceea ce înseamnă că a vorbi este cu mult mai greu şi în acelaşi timp mai frumos". ..................... Tudor, vianu, atitudinea, estetica, estetismul, valori, arta, adevarul, binele, sacrul, nietzsche, flaubert, oscar wilde, j, j, weiss, umanitatea, egoismul, frumos, excentric, spranger, formele vietii, banausi, religie, omul, artistul |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Muntele vrajit- Thomas Mann |
| Problematica timpului. Muntele vrajit thomas mann timp | Popa Georgiana Alexandra Anul III, sem I Muntele vr?jit Thomas Mann -Problematica timpului- Laureat al Premiului Nobel pentru Literatur? ?n 1929, Thomas Mann ?i-a c??tigat f?r? echivoc dreptul de-a se num?ra printre scriitorii de valoare ai lumii. S-a impus printr-o serie de romane ?i povestiri marcate de simboluri ?i adesea o ironie amar?, dar ?i de delicate ?i complexe analize psihologice. Una din operele care l-au consacrat ?i i-au adus faim? a fost romanul Muntele vr?jit. M... |
|
Literatura universala Numar pagini: 2
|
3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
|
" Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie constituie cel mai vechi monument literar românesc cunoscut în epoca feudală, cu un conţinut esenţialmente politic şi moral, deşi totul se proiectează pe un fundal religios. Învăţăturile… se înscriu printre lucrările în care se teoretizează politica domnească autoritară şi centralizatoare, lucrări oboşnuite pentru acel timp, aşa cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scrisă în 1513, adică pe timpul domniei luii Neagoe în Ţara Românească (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris Învăţături adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite însă lui Petru Rareş, domnul Moldovei.
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........." BIBLIOGRAFIE 1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970 . Reflectii, tip, filosofic, primele, scrieri, literatura, culta, romana, invataturile lui neagoe basarab catre fiul sau theodosie, il principe, miachiavelli, neagoe, tara romaneasca, ivan cel groaznic, petru rares, slavona, dumnezeu, omul, politic, lume, viata, dualista, conceptia, mintea, gandire, guvernari, centralizate, nicolaus olahus, huniazilor, hungaria, grigore ureche, letopisetul tarii moldovei, miron costin, letopisetul tarii moldovei de la aaron voda incoace, de unde este parasitu de ureche vornicu?, viata lumii, nicolae milescu, biblia, despre ratiunea dominanta, josephus flavius, constantin cantacuzino stolnicul, basarab, neagoe, invataturile catre theodosie |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
CD-ROM |
|
Capacitatea de stocare
timpul de acces Rata de transfer Viteza de lucru . Cd, rom, capacitate, stocare, timp, acces, rata, transfer, viteza, lucru | CD-ROM Compact discul constitue un alt suport de memorie externa cu caracteristici superioare fata de discurile flexibile . CD-ROM-ul (Copmact Disc Read Only Memory) reprezinta suportul de memorie in plina ascensiune datorita facilitatilor deosebite pe care le prezinta, atat in ce priveste tehnologia avansat de fabricatie,cat si in ce priveste modul de organizare si de accesare a informatiilor .Stocarea si accesarea datelor de pe CD-R... |
|
Informatica Numar pagini: 2
|
Condiţia omului de geniu în creaţia eminesciană |
|
"Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Teme aproape comune : condiţia omului de geniu , cosmogonia , timpul şi perfecţiunea artistică. Geniul romantic – ceea ce adus nou romantismul în dezvolatrea conceptului de geniu a fost explicitarea opoziţiei între geniu şi talent , precum şi latura socială a problemei : geniul este , în ordine , umană , un nefericit , un neînteles , aflat în veşnică opoziţie cu omul comun . Inadaptarea la regulie de convieţuire obişnuite îl izolează şi are drept urmare nefericirea..........." . Mihai, eminescu, sarmanul dionis, conditia, omului, de, geniu, creatie, eminesciana, glossa, luceafarul, talent, nefericit, neînteles, opozitie, comun, inadaptarea, cod, etic, filosofia, shopenhaueriana, hyperion |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
12. Mircea Florian (1888-1960) |
|
"Mircea Florian e cu douăzeci de ani mai tânăr decât C. Rădulescu-Motru. El face parte dintr-o următoare generaţie de maiorescieni. În cadrul continuităţii, îşi poate asuma o poziţie mai independentă şi de certă originalitate. Accentuata sa fidelitate de o viaţă faţă de filosofie, ca profesor şi cercetător mereu predispus şi la ucenicii, nu îl depersonalizează, ci dimpotrivă, îl ajută să-şi des¬copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din întreaga filiaţie raţionalistă a filosofiei de până acum. El dobândeşte însă nespectaculos soliditatea, în manieră de „ştiinţă severă” deşi nu neapărat în manieră husserliană. În filosofia noastră, el pare mai apropiat de felul în care şi-a conceput activitatea - într-o altă, mult mai prestigioasă, tradiţie filosofică naţională - Nicolai Hartmann.
Născut la Bucureşti, absolvent al Colegiului „Sf. Sava”, cu licenţa la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu şi alţii -, doctor în filosofie al Universităţii din Greifswald, cu o cercetare critică despre noţiunea de timp la Henri Bergson dedicată lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucureşteană, toate treptele, obţinând doar târziu (1940) gradul de profesor universitar titular.............." BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, Vol.II, Ed. Eminescu, 1987 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Mircea, florian, radulescu-motru, maiorescieni, stiinta, severa, husserliana, nicolai hartmann, rostul si utilitatea filosofiei, stiinta si rationalism, reconstructie filosofica, metafizica si arta, misticism si credinta, reconstructie filosofica, sensul unei filosofii romanesti, filosofle romaneasca, kantianism, gnoseologica-epistemologica, realism, vulgar, ontologic, rationalismul, j, rehmke, misologismul, irationalismul, nominalismul, structura, lumii, monisme, dualitati, antiteze, opozitii, universala, datului, factorul, recesiv, arta de a suferi, trepetnic sufletesc, existenta tragica, rosca, frica, suferinta, moarte, noblete, panestetism, pancalism, pulchritudinis, religia, metoda, filologica, bibliografica, metoda, psihologica, biografica, culturala, problematica, critica, lucian blaga, constantin noica, ion ianosi, cazan, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga |
|
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............." "Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............." BIBLIOGRAFIE 1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967 2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei |
|
"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................." . Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu |
|
"Nuvelele care preced romanul „Pădurea spânzuraţilor“ sunt: „Catastrofa“, „Iţic, Ştrul dezertor“ şi „Hora morţii“.
Geneza Romanul Pădurea spânzuraţilor a pornit de la o tragică întâmplare din familia scriitorului. În timpul războiului, fratele său, Emil, ofiţer în armata austro-ungară încercase să dezerteze. Fusese prins şi executat. Rebreanu văzuse o întâmplare care-l cutremurase, imaginea reprezentând o pădure de copacii căreia atârnau zpânzuraţi cehii. Prozatorul mărturiseşte însă că tragedia fratelui său a fost numai un pretext literar, deoarece Apostol Bologa nu are nimic din acesta „cel mult poate câteva trăsături exterioare şi unele momente de exalterare“. Tema roamnului o constituie evocarea realistă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectului ardelean care este silit să lupte sub steag străin împotriva poporului neam. Roamnul are o construcţie circulară, începe.........". Padurea spanzuratilor, liviu rebreanu, tema, roman, drama, erou, subiect, g, calinescu, psihologic, apostol bologa, intelectual, geneza, tema, construc?ie, circular?, svoboda, ?cena, execut?rii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Hegel, Estetica este filosofia artei |
| Aceste prelegeri sunt dedicate esteticii; obiectul ei este întinsa împărăţie a frumosului; mai exact: domeniul ei este arta, şi anume artele frumoase. Bineînţeles, numele de estetică la drept vorbind nu se potriveşte întocmai acestui obiect. Deoarece ,,estetică" înseamnă mai precis ştiinţa simţurilor, a perceperii; cu acest înţeles a luat naştere ea ca ştiinţă nouă - sau, mai curând, ca ceva ce urma abia să devină o disciplină filozofică - în şcoala lui Wolf, pe timpul când în Germania obiectele de artă erau privite ţinându-se seama de sentimentele pe care ele trebuiau să le trezească, ca, de exemplu, sentimentul agreabilului, al admiraţiei, al fricii, al milei etc. Dată fiind nepotrivirea sau, mai propriu, caracterul superficial al acestui nume, unii au încercat să făurească alte nume, de exemplu numele de calistică. Cu toate acestea, şi termenul acesta se dovedeşte a fi nesatisfăcător, căci ştiinţa care se înţelege prin el nu tratează despre frumos în general, ci numai despre frumosul artistic. Din acest motiv, noi voim să rămânem la numele de ,,estetică", deoarece ca simplu nume ne este indiferent, şi-n afară de aceasta el a pătruns între timp atât de mult în limbajul curent, încât ca nume el poate fi păstrat. Totuşi, adevărata expresie care poate servi de nume ştiinţei noastre este: ,,filozofia artei" şi, mai exact, ,,filozofia artelor frumoase". . Hegel, estetica, filosofia, artei, georg wilhelm friedrich hegel, prelegeri, frumosul, perceptie, calistica, artistic, natura, limitare, frumoasa, frumos, soarele, materia, medica, spiritul, sensibil, arta, expresie, infatisare, esenta |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor. Boli cauzate de carenta unor vitamine. |
| In ultima vreme auzim tot timpul de vitamine si de felul cum acestea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol absolut necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proporţii de câteva miligrame pe zi. Diferenţa intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul preparării mâncării.. Valoarea, nutritiva, terapeutica, boli, carenta, vitamine, nutritionisti, lunin, hopkins, vitamina, a, b1, b2, beriberi, b6, scorbutul, d, rahitismul, e |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Despre Enigma Otiliei- George Călinescu |
|
'Vitorul critic si romancier se naste la Bucuresti, in luna iulie 1889, urmand pe rand cursurile primare si liceale la Iasi si la Bucuresti. Debuteaza cu cateva poezii pe care I le trimite lui Eugen Lovinescu la “Cenaclul Sburatorul” (1919).
Ca publicist va semna un an mai tarziu in paginile ziarului “Dimineata”. Este profesor in diferite licee din Bucuresti, apoi la Timisoara. Colaboreza cu diferite reviste literare si ziare ale timpului unde va sustine cronici literare. In 1832 publica, “Viata lui Mihai Eminescu”, urmata doi ani mai tarziu de “Opera lui Mihai Eminescu”. Isi sustine teza de doctorat si va fi numit titularul categoriei de estetica si critica literara a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti. In anul 1938 publica, “Enigma Otiliei”, apoi “Viata lui Ion Creanga”, “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” (1941)............" . Enigma otiliei, george, calinescu, pompiliu constantinescu, o, krohmaniceanu, balzac, parintii otiliei, costache giurgioveanu, pascalopol, aglae tulea, stanica ratiu, otilia marculescu, felix sima, cartea nuntii, tema balzaciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Popa Tanda - Caracterizare |
| Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, ioan slavici, caracterizarea directa, insusiri si defecte, gandire practica, saraceni |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Popa Tanda - Caracterizare |
|
Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, caracterizare directa, insusiri si defecte, saraceni, ioan slavici |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Martisor de Ion Pillat pastel – demonstratie |
|
Ion Pillat (1891 – 1945) este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelisti pe care le-a “imobilizat” cu talentul unui pictor in poeziile sale.
Poezia “Martisor” face parte din volumul “Limpezimi”, fiind prima din suita de pasteluri in “Calendarul viei”; poetul construieste un tablou al primaverii, incantator si sugestiv din punct de vedere vizual. Aceasta specie literara se numara printre preferatele lui Pillat care marturiseste “Un pastel devine o partitura”. Cristian Livescu afirma: “In interiorul acestor privelisti sufletesti, <timpul muzical> apare ca o sublimare a timpului real, devenit convenabil in poezie”.. Martisor, ion pillat, pastel, demonstratie, privelisti sufletesti, vestitor, sufletul poetului, privelisti campenesti, epitete, personificari, metafora, inversiuni, repetitie, imagini auditive |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Martisor de Ion Pillat pastel – demonstratie |
|
Ion Pillat (1891 – 1945) este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelisti pe care le-a “imobilizat” cu talentul unui pictor in poeziile sale.
Poezia “Martisor” face parte din volumul “Limpezimi”, fiind prima din suita de pasteluri in “Calendarul viei”; poetul construieste un tablou al primaverii, incantator si sugestiv din punct de vedere vizual. Aceasta specie literara se numara printre preferatele lui Pillat care marturiseste “Un pastel devine o partitura”. Cristian Livescu afirma: “In interiorul acestor privelisti sufletesti, <timpul muzical> apare ca o sublimare a timpului real, devenit convenabil in poezie”.. Martisor, ion pillat, pastel, demonstratie, privelisti sufletesti, vestitor, sufletul poetului, privelisti campenesti, epitete, personificari, metafora, inversiuni, repetitie, imagini auditive |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Tudor Vianu, Valoarea estetică |
|
"Recunoscând în frumosul artistic obiectul propriu al esteticii, am situat cercetarea noastră în domeniul teoriei valorilor. Frumosul artistic este, în adevăr, o valoare, valoarea estetică. Dar, valoarea estetică nu trebuie confundată cu opera de artă, adică cu obiectul sau cu bunul estetic. Un obiect nu devine pentru noi estetic decât atunci când îl gândesc în sfera valorii respective. Acelaşi obiect poate fi introdus printr-un act de gândire în sfera altor valori, caracterul lui schimbându-se în consecinţă.
[...] În ce priveşte valoarea estetică, deşi bunurile pe care le determină par a fi supuse mobilităţii şi felurimii istorice, caracterul acesta [...] decurge din imixtiunea unor elemente extraestetice, în timp ce ceea ce rămâne specific estetic în ele posedă un caracter absolut. Obiecte foarte depărtate prin spaţiul şi locul în care au apărut pot fi încă înţelese de noi ca opere de artă şi preţuite ca atare, chiar dacă interesul pe care ele îl inspirau contemporanilor prin particularităţile conţinutului lor, de pildă, prin tendinţele lor sociale sau politice, nu mai este al nostru. O comedie de Aristofan nu mai poate avea în conştiinţa noastră răsunetul politic pe care îl trezea în sufletul unui grec din antichitate. Dar, ea poate fi înţeleasă şi resimţită şi de noi ca o operă de artă. Operele de artă par, astfel, a îmbătrâni numai prin ceea ce este eteronomic în ele. Prin ceea ce ele cuprind autonom-estetic, operele artei înfruntă timpul...................." . Valoarea, estetica, tudor, vianu, introducere, teoria, valorilor, observarea, constiintei, frumosul, artistic, valori, opera, arta, comedie, aristofan, actiune religioasa, fapta omeneasca, moral, religios, teoretic, tabloul, jocul artistului, artist, dramatic, liric, dansator, virtuos, suflet, patos, etos, lirism, intrunirea artelor, individualitate, originalitate |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Viata pe pamant: Soparlele infricosatoare (dinozaurii) |
|
Cuvantul dinozaur inseamna soparla infricosatoare.
De-a lungul timpului au existat multe specii de dinozauri. Unii dintre ei erau mici si rapizi, altii mari si greoi, unii ierbivori, altii carnivori. Cel mai lung dinozaur din lume a fost Dyplodocus. De la cap la coada el masura 27,5 m, cam cat 3 autobuze puse unul dupa altul. Ei erau ierbivori si pasnici. Insa, cand erau in pericol, puteau lovi cu coada. Traiau pe langa ape pentru ca aici exista o vegetatie bogata....................... + poze . Viata, pamant, soparlele, infricosatoare, dinozaurii, cuvantul, dinozaur, dyplodocus, hypsilophodomul, iguanodonul, stegosaurus, corythosaurus, tyrannosaurus |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Resurse regenerabile - Surse de energie |
|
Sursele de energie cele mai primitive sunt cele obţinute din cărbune şi petrol. Însă acestea sunt epuizabile şi arderea acestora produce mari cantităţi de CO2.
De aceea sunt căutate noi surse de energie. Se încearcă folosirea energiei solare captată cu ajutorul panourilor solare. Însă conversia energiei razelor solare în căldură sau electricitate se face cu o pierdere de 80-90% şi acestea nu pot fi captate decât în timpul zilei şi astfel energia trebuie să fie stocată pentru a putea fi furnizată şi pe timpul nopţii................................ . Surse, energie, resurse, regenerabile |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Tabelul periodic al elementelor |
|
\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"
Notatia atomica 1. Scurt istoric 2. Gruparea elementelor in tabelul periodic 2.1 Perioade 2.2 Grupe 2.3 Legaturi pe diagonala 3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f 3.1 Elemente de tip bloc s 3.2 Elementele de tip bloc p 3.3 Elemente de tip bloc d 3.4 Elemente de tip bloc f . Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
Lacul - Mihai Eminescu |
|
"Titlul poeziei “Lacul” sugereaza la prima vedere un loc de intalnire al celor doi indragostiti. La o analiza mai atenta a continutului, observam ca versurile sunt o proiectie a dorintei, a visului de iubire al poetului. De o simplitate aparte, poezia degaja un farmec aparte; o vraja care-l cuprinde treptat pe cititor si care se naste din inegalabilul talent eminescian de a imbina cuvinte simple si felurite procedee stilistice intr-o tesatura unica, prezentand un colt din natura ca un colt din rai.
Elementele cadrului natural sunt cele indragite de poet: codrul, lacul ,stralucirea lunii si vantul. Anotimpul ales este vara cand umbrela intunericului si lumina...............". Lacul, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"timpul" rezultate au fost gasite 43
