subiect
"subiect" rezultate au fost gasite 44
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI |
|
Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie, stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului, adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional, aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul « multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României, reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii, termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite « multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în plus pentru respingerea termenului. Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi, exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite 3 A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994 6 simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de analiză, cât şi de practici. Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare. . Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 204
|
Natura Psihicului Uman |
|
I. CREIERUL UMAN – CA SISTEM SI CA FUNDAMENT MORFOFUNCTIONAL AL PSIHICULUI
Definirea psihicului (cf. Zlate) II. RELATIA CORTICO-SUBCORTICALA ÎN INTEGRAREA VIETII PSIHICE III. RELATIA PSIHIC-CREIER: MODELE DE ABORDARE SI REZOLVARE Modele dualiste Modele moniste Modelul pluralist Modelul interactionist-emergentist Modelul interactionist-sistemic ® presupozitii: Modelul dublului determinism IV. CARACTERISTICILE RE-PRODUCERII PSIHICE •Caracterul ideal •Caracterul activ •Caracterul subiectiv •Caracterul constructiv -re-producerea simpla -re-producerea-creatie Criteriile individualizarii re-producerii psihice V. CONDITIONAREA SOCIAL-ISTORICA A PSIHICULUI . Psihologie, psihic, uman |
|
PSIHOLOGIE Numar pagini: 12
|
Sudarea CO2 |
| Acest subiect ne arata tehnici de sudare cu CO2. Sudare | |
|
Sudare Numar pagini: N:16
|
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creanga |
|
"Este o operă epică în proză, un basm cult şi a apărut în „Convorbiri literare“, la 1 august 1877.
Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşti lui Creangă. Verde Împărat îi cere fratelui său, Împăratul, să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fii săi, ca să-i urmeze la tron. Ca să-i pună la încercare, Împăratul se îmbracă într-o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari, mezinul însă reuşeşte să învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde Împărat. Povăţuit de Sfânta Duminică, pe care o ajutase.........." Sursele umorului în Povestea lui Harap-Alb Umorul şi oralitatea . Povestea lui, harap-alb, ion creanga, basm, cult, umor, surse, oralitate |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi |
|
"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui Mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei. Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica. Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit. Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
O scrisoare prieduta |
| Documentul contine un eseu pentru opera "O scrisoare pierduta". Este cu siguranta superior mediei intr-u cat eu am obtinut un punctaj mare la examenul din 2011. Lucrarea este structurata conform cerintelor formulate la subiectul III in variante. Foarte folositor pentru cei care pregatesc examenul de bacalaurat.. Scrisoare, pierduta, caragiale, text dramatic, opera dramatica, comedie, comedia, comic de nume, comic de situatie, comic de moravuri, moravuri, catavencu, trahanache, zoe, cetateanul turmentat, comic de caracter, farfuridi, branzovenescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul |
|
"Gustul şi publicul
Opera formează, în primul rând, gustul. Mai înainte însă de a dezvolta această idee, trebuie să distingem două concepţii asupra gustului. În general, gustul exprimă subiectivitatea în ceea ce acesta are mai arbitrar şi mai imperios: în înclinaţiile şi preferinţele sale. E un fapt că muzicii romantice îi prefer muzica clasică, după cum tot aşa, e un fapt că prefer carnea bine friptă şi vinul sec: non disputandum. O psihanaliză existenţială ar putea arăta, probabil, că fiecare alegere exprimă şi confirmă o manieră unică de a fi în lume, alegere atemporală care îmi pecetluieşte destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru că ele participă la însuşi ireductibilul care este, în fond, natura mea şi mărturia finitudinii mele. Dar, astfel înţeleasă, şi chiar dacă încă se defineşte ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoaşte în conţinuturile sau în reacţiile sale: ea se referă la sine mai curând decât la lume. În acest fel, gusturile estetice exprimă reacţia naturii mele în raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul că trebuie să fiu mai atent la mine, decât la obiect - mai atent, în primul rând, la plăcerea mea - căci ele se măsoară prin plăcerea pe care o găsesc în experienţa estetică, plăcere care nu-şi are obârşia, ca atare, în obiect cât în mine sau, mai degrabă, în acordul meu cu obiectul, în sentimentul pe care îl încerc, şi anume acela de a fi confirmat în fiinţa mea sau de a fi relevat mie însumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, în virtutea a ceea ce sunt..............." . Mikel dufrenne, gustul si publicul, gustul, publicul, subiectivitatea, înclinatiile, preferintele, muzica, clasica, carnea, fripta, vinul, sec, non disputandum, psihanaliza, existentiala, sentimentul, înstrainarii, obiectul, estetic, kant, arta, autentica, opera, martorul, lectura, relatii, interumane, comte, marx, scheler, a iubi, sociabilitatea, umanitate, planul, statut |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Judecata de valoare estetică |
| "Doresc să dezbat două probleme: a) în ce constă esenţa judecăţii de valoare estetică şi b) cât este de îndreptăţit relativismul estetic subiectiv. La prima vedere între aceste două probleme ar părea să nu existe nici o legătură. De fapt, se poate demonstra că relativismul estetic subiectiv se însoţeşte de obicei cu o interpretare greşită sau cel puţin unilaterală a judecăţii de valoare estetice..........." . Judecata, valoare, estetica, roman ingarden, studii, probleme, subiectiv, esenta, sensu stricto, frumos, urat, par excellence, natura, intelectuala, primordiala, originara, subiectul, percepe, orb, critica, dignitas, de gustibus non est disputandum, scepticismul, opera, catedrala, tablou, aparenta, experienta, receptarea, literara, muzicala, pictura, partiala, comportament, neutra, das literarische kunstwerk, potential, cum fundamento in re, raspuns, emotional, valoare, vizibil, calitatile, calitatea, dimensiunile, dignitas, respingerea, dezgustul, admiratia, gustus |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Fratii Jderi |
|
Partea I
Partea a II-a Partea a III-a Problematica romanului Subiectul Realitate. Legendă. Mit Personajele . Fratii, jderi, mihail sadoveanu, partea, i, ii, iii, problematica, roman, subiect, realitate, legenda, mit, personaje, gr, ureche, neculce, v, alecsandri, eminescu, delavrancea, ucenicia lui ionu?, izvorul alb, oamenii m?riei sale, petru aron, ?tefan cel mare, ?ara moldovei, ?tefan, ionu? jder, simion jder, În?eleptul nicoar?, damian, cristea, manole p?r-negru, ilisafta, samoil? c?liman, onofrei c?liman, nechifor c?liman, tolstoi, z, sângeorzan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Lectia despre cub |
| Documentul contine un eseu ce are ca tema poezia lui Nichita Stanescu "Lectia despre cub". Este foarte folositor pentru cei care pregatesc examenul de bacalaureat. Lucrarea este redactata conform cerintelor formulate in variante la subiectul III.. Lectia despre cub, lectia despre cerc, cub, cerc, lectie, nichita stanescu, necuvinte, opere imperfecte, neomodernism, neomodernist |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Zaharia Stancu sau poezia prozei |
|
"Formula realismului liric sub care a fost inregistrata contributia lui Zaharia Stancu la dezvoltarea prozei noastre contemporane se dovedeste in cazul lui extrem de aproximativa, printr-o cuprindere prea larga pentru particularitatile artistice pe care are pretentia de a le identifica. Orice formula se cuvine dealtfel concretizata si detaliata printr-o analiza la obiect. Nu e cu putinta sa ne multumim a-1 asocia pe Zaharia Stancu unor scriitori ca Mihail Sadoveanu, George Mihail Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu. Gestul firesc pe care trebuie sa-1 adaugam este disocierea.
Sa amintim intai de toate ca infuzia lirismului in proza era considerata de Lovinescu drept un fenomen de imaturitate, sensul evolutiei moderne reprezentindu-1 dimpotriva obiectivarea. Ceea ce criticului i se paruse a fi un anacronism avea sa devina insa, dincolo de orice previziune nascuta din considerente de sistem, o realitate constrangatoare a prozei romanesti (si nu numai!) de dupa ultimul razboi. Ceea ce Lovinescu se complacuse sa ignore era faptul ca genurile literare evolueaza si se revitalizeaza nu numai prin purificarea esentei lor, dar si prin hibridare. In conditiile date, departe de a fi un element de disolutie, lirismul poate contribui din plin la amplificarea efectelor naratiunii. Chiar daca, principial, ideea puritatii genurilor nu poate fi infirmata, rezultatele efortului artistic se apreciaza dupa calitatea operei concrete si nu dupa corespondenta ei cu normele preexistente. Implicatiile lirismului in proza obliga insa la o clarificare teoretica si mai importanta. Ca domeniu al subiectivitatii umane, aplicate fireste la obiect, adica, in termeni lukácsieni, al autoconstiintei umane, arta este in intregimea ei lirism si nu poate fi altfel. Trebuie prevenit impotriva confuziei destul de raspandite intre lirism si poezie sau, cum zice Croce, liricitate. Deosebirea, in literatura artistica, dintre poezie si proza nu e de substanta, ci de modalitati, lirismului direct opunandu-i-se, desigur conventional, lirismul indirect, intermediat." . Zaharia, stancu, lirism, proza, satra, descult, darie, zile, de, lagar, padurea, nebuna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
La Tiganci |
|
"Scrisă la Paris în 1959, nuvela „La ţigănci“ de Mircea Eliade a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin“ de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX“ fiind apoi inclusă în volumul „La ţigănci şi alte povestiri“, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din creaţia literară scrisă după al doilea război mondial."
Subiectul Realizarea fantasticului Secvenţa I Epicul dublu Secvenţele II,III şi IV Semnificaţiile Secevţele V,VI şi VII Ultima secvenţă Semnificaţii „Toţi visăm (…) Aşa începe. Ca într-un vis…“. . Mircea eliade, gavrilescu, la tiganci, nuvela, subiect, fantastic, secvente, epic dublu, semnificatii, toti, visam, asa, incepe, ca, intr-un vis |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Liviu Rebreanu - Ion |
|
Liviu Rebreanu
ION Subiectul romanului . Liviu rebreanu, ion, biografie, comentariu, caracterizare | Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu, scriitor ardelean n?scut la 27 noiembrie 1885 ?n T?rli?ua, jud Bistri?a N?s?ud, fiu de ?nv???tor se ?nscrie ?n evolu?ia romanului rom?nesc: N. Filimon, D. Zamfirescu, I. Slavici. Rebreanu a scris nuvele: Catastrofa, C?ntecul lebedei, I?ic, ?trul dezertor; romane sociale: Ion (1920), Cr?i?orul (1929), R?scoala (1932), Gorila (1938); romane psihologice: P?durea Sp?nzura?ilor, Adam ?i Eva, Ciuleandra, Jar; teatru: Cadritul, Plicul, Apostolii. ION Romanul I... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
I.L. Caragiale - O scrisoare pierduta |
|
ION LUCA CARAGIALE
Opera O scrisoare pierdută Tema Subiectul Personajele Tipătescu Trahanache Zoe Trahanache Ghiţă Pristanda Nae Caţavencu Farfuridi şi Brânzovenescu Agamemnon Dandanache Cetăţeanul turmentat Sursele comicului Comicul de caracter Comicul de nume Comicul de limbaj . I, l, caragiale, o scrisoare pierduta, teatru, tipatescu, trahanache, zoe, catavencu, farfuridi, branzovenescu, dandanache, comic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
I.L. Caragiale - O scrisoare pierduta |
|
ION LUCA CARAGIALE
Opera O scrisoare pierdută Tema Subiectul Personajele Tipătescu Trahanache Zoe Trahanache Ghiţă Pristanda Nae Caţavencu Farfuridi şi Brânzovenescu Agamemnon Dandanache Cetăţeanul turmentat Sursele comicului Comicul de caracter Comicul de nume Comicul de limbaj . I, l, caragiale, o scrisoare pierduta, teatru, tipatescu, trahanache, zoe, catavencu, farfuridi, branzovenescu, dandanache, comic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
27. Tudor Vianu |
|
"În ţara noastră, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei culturii este Tudor Vianu (1897-1964). Cursul lui de Filosofia culturii, primul curs pe această temă predat în universitatea românească, începând din 1929, a însemnat un moment important în viaţa intelectuală a epocii. Filosofia culturii avea să rămână lucrarea fundamentală a lui Tudor Vianu în acest domeniu. În ea sunt puse mai toate problemele şi enunţate sau schiţate aproape toate ideile care definesc concepţia lui despre cultură.
Aici, Vianu încearcă mai întâi să dis¬tingă elementele constitutive ale noţiunii de cultură. Acestea ar fi: voinţa culturală, convingerea că temele culturale ale omenirii nu sunt istovite, că omenirea mai are încă sarcini mari înaintea ei şi că sufletul omenesc srăpâneşte mijloacele de a se apropia de aceste ţeluri; valoarea ; bunul cultural ; actul cultural obiectiv şi actul cultural subiectiv. Între acestea, locul central îl ocupă valoarea: ea dirijează voinţa culturală. Întruparea efec¬tivă a valorii într-un obiect (care devine astfel bun cultural) constituie actul cultural obiectiv, actul cultural subiectiv fiind acela prin care introducem un obiect numai mental, nu efectiv, în sfera unei valori (primul act este de creaţie, al doilea – de receptare sau de valorizare).................." BIBLIOGRAFIE 1. Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 4. Ianoşi, Ion, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. George Gană, Studiu Introductiv la Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 . Tudor, vianu, filosofia culturii, cultura, vointa culturala, convingerea, omenirea, valoarea, bun cultural, act cultural obiectiv, act cultural subiectiv, valoarea, criza culturii moderne, constiinta, individuala, rationalista, istorista, nietzsche, prometeu, autonomism, goethe, byron, shelley, natura, bagdasar nicolae, ianosi, ion |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Neurofiziologia atentiei |
|
Principala formatiune implicata in realizarea atentiei este sistemul reticulat. Formatiunea reticulata pregateste cortexul si caile senzoriale pentru a raspunde adecvat la un stimul. Lezarea accidentala sau experimentala a acestei formatiuni duce la coma profunda. Invers, o serie de cercetari experimentale au aratat ca stimularea acestei zone duce la trezire in cazul in care animalul (ex. Pisica) sau subiectul uman ce participa la experiment se afla in stare de somn. Stimularea formatiunii reticulate atunci cand subiectul se afla in stare......
+ schema. Neurofiziologia, atentiei, lezarea, formatiuni, coma, veghe, cortexul, receptate, activare, informatie, sokolov, modelul, neurochimiei, neurobiologia |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Cartea Nuntii - fisa de lectura |
|
1)autor: George Călinescu
1)titlul operei: „Cartea Nunţii” 2)specia literară: roman de dragoste 3)editura: Cartex 2000 4)tema familiei, a iubirii 5)structura: XX capitole 6)subiectul . Cartea nuntii |
|
Romana Numar pagini: 3
|
Ion – Liviu Rebreanu |
|
Romanul este social şi realist
viaţa satului obiceiuri şi tradiţii populare instituţiile de stat familia ca instituţie socială destine umane individuale Romanul este modern şi obiectiv formula realistă obiectivarea romanului românesc tehnicile compoziţionale Subiectul romanului Limbajul artistic Caracterizarea personajului . Ion, liviu rebreanu, george calinescu, social, realist, roman, via?a satului, obiceiuri, tradi?ii populare, institu?iile de stat, familia, ca institu?ie social?, destine umane individuale, modern, obiectiv formula realist?, obiectivarea romanului românesc tehnicile compozi?ionale subiectul romanului limbajul artistic caracterizare, personaj |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Moara cu noroc - Ioan Slavici |
|
Ioan Slavici
Subiectul nuvelei Personajele Lică Sămădăul Ana Ghiţă . Moara cu noroc, ioan slavici, nuvela, subiect, personaje, ghita, ana, lica samadaul | Ioan Slavici (1848-1925) Printre scriitorii Transilvaniei din a-II-a jumatate a secolului al XIX-lea se num?r? ?i Ioan Slavici. Al?turi de Mihai Eminescu, Ion Creanga si I.L Caragiale, Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii si un univers al satului ardelenesc, cre?nd ?n proza ron?neasc? ronanul si nuvela de tip realist-psihologic. A scris pove?ti Z?na zorilor , Doi fe?i cu stea ?n frunte, Spaima-zmeilor. Scriitorul este cunoscut in literatura rom?n? mai ?nt?i prin n... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| "Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie |
|
Estetică Numar pagini: 8
|
Romania intre orient si occident |
| Acest referat este sinteza unei dezbateri cu tema Romania intre Orient si Occident.Subiectul principal se focalizeaza asupra dezvoltarii Romaniei in Orient si in Occident. Sinteza, romania, intre, orient si, occident |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Sara pe deal |
|
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). Poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic. Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice. Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea. Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi ..........". Sara pe deal, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
19. Trăirismul şi gândirismul |
|
"Inaugurat prin seria de articole pe care, începînd cu anul 1926, Nae Ionescu le publică în Cuvântul, trăirismul s-a închegat într-o doctrină filosofică şi politică la sfîrşitul deceniului al 3-lea şi, îndeosebi, în anii 30 se cristalizează teoreticeşte ca un spiritualism ortodoxist şi iraţionalist (străbătut însă şi de motive ale filosofiei vieţii sau existenţialiste), iar doctrina sa politică se orientează profascist.
Reprezentanţii trăirismului au preluat subiectivismul şi iraţionalismul filosofiei vieţii, misticismul medie¬val ori contemporan, nominalismul şi agnosticismul, filosofia ortodoxistă a lui Berdiaev şi Şestov, antimarxismul şi anticomunismul. După închegarea sa ca doctrină, scopul orientării trăiriste a fost încercarea de a impune lumii un model subiectivist în al cărui context filosofia era, adeseori, identificată cu religia; cunoaşterea, la rîndul ei, în sensul de cunoaşterea raţională, a fost, mai ales în lucrările lui N. Ionescu, înlocuită cu revelaţia............" BIBLIOGRAFIE 1. Nae Ionescu, Curs de metafizică, Buc., Ed. Humanitas, 1991 1. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 3. Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 4. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Trairism, gandirism, nae ionescu, cuvantul, subiectivism, irationalism, misticism, medieval, contemporan, nominalism, agnosticism, filosofia, ortodoxista, berdiaev, sestov, antimarxism, anticomunism, model, subiectivist, religia, cunoasterea, rationala, revelatia, problema dumnezeirii, metafizica, istoria logicii, fenomenologie, keyserling, bergson, heraclit, platon, aristotel, toma d\'aquino, jacob bohme, nietzsche, schopenhauer, kierkegaard, diethey, keyserling, biblie, pur, philosophia perenis, factor, personal, realitate, traita, act, de, viata, traire, cosmos, individul, subiectivism, pur, gnosticism, traditionalism, pozitivism, doctrina, kantiana, joseph de maistre, de bonald, lammenais, antiscientista, kant, hegel, cunoasterea, autentica, intelegerea, trairea, intuitia, fuziunea, totala, ontologie, ortodoxism, abnorma, porunca vremii, universul, curentul, calendarul, sfarma piatra, n, crainic, criza, mântuire, ion ianosi, gheorghe vladutescu, cazan, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Maitreyi - Mircea Eliade |
|
"
Romanul apare în 1923 şi se bucură de cel mai mare succes la public. Urmând după „Isabel şi apele diavolului” cartea păstrează caracterul de jurnal, de experienţă trăită, dar cu o acţiune mai bine închegată epic şi cu personaje animate de o conştiinţă puternică şi o copleşitoare energieinterioară. Călinescu, care-i inputa gide-ismul excesiv, recunoştea, totuşi, în Istoria literaturii române, că romanul „este realizat dintr-o singură ţâşnire epică”. Acţiunea este plasată în India, locul studiilor sale de orientalistică, şi conţine, în esenţă, una din experienţele trăite în casa profesorului Dasgupta. Eliade recunoaşte că cele relatate sunt fapte reale, cuprinse în Memorii, dar a schimbat unele date cum ar fi: profesia lui Dasgupta şi a povestitorului precum şi finalul poveştii de dragoste cu Maitreyi. Maitreyi şi sora sa Chabu au fost personaje reale." . Maitreyi, mircea eliade, andre gide, les faux-monnayeurs, subiectul, romanului, allan, bengal |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu |
|
"Nuvelele care preced romanul „Pădurea spânzuraţilor“ sunt: „Catastrofa“, „Iţic, Ştrul dezertor“ şi „Hora morţii“.
Geneza Romanul Pădurea spânzuraţilor a pornit de la o tragică întâmplare din familia scriitorului. În timpul războiului, fratele său, Emil, ofiţer în armata austro-ungară încercase să dezerteze. Fusese prins şi executat. Rebreanu văzuse o întâmplare care-l cutremurase, imaginea reprezentând o pădure de copacii căreia atârnau zpânzuraţi cehii. Prozatorul mărturiseşte însă că tragedia fratelui său a fost numai un pretext literar, deoarece Apostol Bologa nu are nimic din acesta „cel mult poate câteva trăsături exterioare şi unele momente de exalterare“. Tema roamnului o constituie evocarea realistă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectului ardelean care este silit să lupte sub steag străin împotriva poporului neam. Roamnul are o construcţie circulară, începe.........". Padurea spanzuratilor, liviu rebreanu, tema, roman, drama, erou, subiect, g, calinescu, psihologic, apostol bologa, intelectual, geneza, tema, construc?ie, circular?, svoboda, ?cena, execut?rii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
23. I.D. Gherea (1895-1978) |
|
"Cu o largă formaţie intelectuală pe care a dobândit-o mai ales ca autodidact dar şi un pianist de valoare, care o vreme la acompaniat şi pe George Enescu, I. D. Gherea a publicat mai întâi o serie de articole în Revista de filosofie, în Revue de Metaphysique et de Morale, în Revue philosophique, dezvăluindu-şi astfel aplecarea către filosofie, făcându-se cunoscut şi acceptat de profesionişti.
Gherea se remarcă însă cu adevărat în filosofia românească în calitate de autor al unei cărţi de excepţie, Eul şi lumea ( Le moi et le monde). Ea a sur¬prins prin puterea şi ştiinţa construcţiei sistematice, prin cunoaşterea desăvîrşită a marilor probleme ale domeniului de exerciţiu, prin dialectica subtilă a discursului, prin originalitate, deci prin valoare............." BIBLIOGRAFIE 1. I.D. Gherea, Eul şi lumea, Bucureşti, Ed. Ştiinşifică şi Enciclopedică, 1984 2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Fenomenologie, gherea, george enescu, revista de filosofie, revue de metaphysique et de morale, revue philosophique, eul si lumea, le moi et le monde, mircea djuvara, n, bagdasar, essai d\'une cosmogonie, anthropomorphique, curente si tendinte in filosofia romaneasca, lucretiu patrascanu, lumea, exterioara, subiectul, cunoscator, agnostica, cosmogonie, antropomorfica, muzica, nimic, creatie, neokantiana, bergsoniana, fenomenologica, husserliana, sceptic, constantin dobrogeanu-gherea, dogmatism, meditatii carteziene, filosofia, stiinta, arta, iluzia, fiinta, paul valery, psihologie, eul, epifenomenalista |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Pădurea spânzuraţilor – Liviu Rebreanu |
|
Tema romanului
Cauza dramei Motivaţia dramei Eroul romanului Subiectul romanului . Padurea spanzuratilor, liviu rebreanu, tema, roman, drama, erou, subiect, g, calinescu, psihologic, apostol bologa, intelectual |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Baltagul |
|
Mihail Sadoveanu
Subiectul Titlu Naraţiunea Partea I Partea a II-a Partea a III-a Modul de viaţă Evenimentele fundamentale Caracterizarea personajelor Vitoria Lipan Manifestările exterioare Elementele şi fenomenele naturii Nechifor Lipan . Baltagul, mihail, sadoveanu, subiect, titlu, naratiune, partea, i, ii, iii, modul de viata, evenimente, fundamentale, caracterizare, personaje, vitoria lipan, manifestari, exterioare, elemente, fenomene, natura, nechifor lipan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
O scrisoare pierdută – I.L.Caragiale |
|
"I.L. Caragiale, unul din cei mai populari autori din literatura noastră,este descendentul unei familiide precursoriai tetrului românesc (Costachi şi Iorgu Caragiale au fost actori, autori dramatici şi conducători de trupe de tetru). A publicat mai multe comedii, o dramă, nuvele, momente şi schiţe: O noapte furtunoasă – 1879, Con Leonida faţă cu reacţiunea – 1880, O scrisoare pierdută – 1884,D-ale carnavalului-1898,drama Năpasta-1890,Ca făclie de paşti-1889,Două loturi-1898,la hanul lui Mânjoală-1898-nuvela,volumul de schiţe Momente-1901,etc.
Clasic al literaturii române şi universale,Caragiale constitue un model perpetuu atât în comedie, cât şi în proză. Capodopera comediei româneşti şi una din capodoperele universale, O scrisoare pierdută este este o comedie de moravuri, dezvăluind viaţa publică şi de familie.........." . O scrisoare pierdut?, i, l, caragiale, moravuri, subiectul, ac?iunea, nae ca?avencu, zaharia trahanache, tip?tescu, zoe trahanache, sensul, comicului, personajele, limbajul, c?linescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
O scrisoare pierdută – I.L.Caragiale |
|
"I.L. Caragiale, unul din cei mai populari autori din literatura noastră,este descendentul unei familiide precursoriai tetrului românesc (Costachi şi Iorgu Caragiale au fost actori, autori dramatici şi conducători de trupe de tetru). A publicat mai multe comedii, o dramă, nuvele, momente şi schiţe: O noapte furtunoasă – 1879, Con Leonida faţă cu reacţiunea – 1880, O scrisoare pierdută – 1884,D-ale carnavalului-1898,drama Năpasta-1890,Ca făclie de paşti-1889,Două loturi-1898,la hanul lui Mânjoală-1898-nuvela,volumul de schiţe Momente-1901,etc.
Clasic al literaturii române şi universale,Caragiale constitue un model perpetuu atât în comedie, cât şi în proză. Capodopera comediei româneşti şi una din capodoperele universale, O scrisoare pierdută este este o comedie de moravuri, dezvăluind viaţa publică şi de familie.........." . O scrisoare pierdut?, i, l, caragiale, moravuri, subiectul, ac?iunea, nae ca?avencu, zaharia trahanache, tip?tescu, zoe trahanache, sensul, comicului, personajele, limbajul, c?linescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Cuprul |
|
SUBIECT: CUPRUL (Z=29,A=63,542)
VALENTA : I, II SARCINA : 1+,2+; CONFIGURATIA ELECTRONICA : 1s22s22p63s23p64s13d10; Istoric: Cuprul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri.In Egipt,Caldeea, Asiria ,Phenicia si America s-au gasit obiecte de cupru care au o vechime mai mare de 6000 ani. Denumirea de cupru a fost data dupa numele Insulei Cipru (Cyberiu) unde in antichitate exista o mare industrie de obiecte de cupru. Dtorita acestei abundenti in cupru, Insula Cipru a fost cucerita in mod succesiv de egipteni ,asirieni,fenicieni si de romani.................... . Cupru, cuprul |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Iona – Marin Sorescu |
|
Geneza
Titlul Tema SUBIECTUL ŞI SEMNIFICAŢII TABLOUL I TABLOUL II TABLOUL III TABLOUL IV SEMNIFICATII . Iona, marin sorescu, peste, pescar, om, libertate, cunoastere, geneza, titlu, tema, tablou, i, ii, iii, iv, subiect, semnificatii, teatru, absurd |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Clonarea de la A la Z |
|
Deoarece clonarea ne suscita din ce in ce mai mult atentia, reprezentand poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei contemporane, este util ca in randurile de mai jos sa tratam in cateva cuvinte fiecare aspect legat de acest subiect.....
. Clonarea, dolly, adn, zavos, antinori, griffin, parkinson, alzheimer |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
Caracterizarea lui Dionis |
|
'Opera literara a lui Mihai Eminescu (1850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Titlul nuvelei are o structura subiectiva , punand in lumina pe Dionis , personajul principal.........." . Caracterizare, dionis, sarmanul, eminescu, mihai, geniu, pustiu, nuvela |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Poezia bacoviana sau confesiunea inadaptabilului |
|
"De la Romantism incoace numai curentul simbolist a prilejuit o ampla si adevarata miscare de reconsiderare a valorilor. J.M. Cohen definea secolul al XX-lea european ca pe un moment al luptei dintre urmasii si adversarii simbolismului. Evident, panorama literara e mult mai intinsa, dar Cohen a surprins totusi esenta ei.
O personalitate cristalizata intre 1904-1905, George Bacovia s-a impus prin opera sa incepand cu anul 1916, volumul “Plumb”, caruia i s-au adaugat apoi “Scantei galbene” si “Cu voi”. Vesnic izolat, cu o neta individualista, subiectiva, Bacovia a trecut in ochii multora drept un pozeur. Erorea sa fundamentala. In realitate “omul singular, intr-un univers al cumplitei monotonii si al abrutizarii (cum este acela al alui Bacovia) isi suporta singularitatea cu umilinta, ca pe un destin implacabil, lipsit insa de orice maretie” (M. Calinescu). De aici, inclinatia spre morbid si uneari spre macabru. Fara a fi un simbolist ostentativ, Bacovia se inscrie in traditia curentului. “In poezia romaneasca Bacovia este reprezentantul cel mai pur al simbolismului nascut din inraurirea franceza, dar autohtonizat in forme specifice, la noi, in primul rand, de el.” (Al. Piru)" Genul de referat pe care nu-l gasesti la tot pasul pe net, poate fi folosit ca introducere la un eseu mai extins despre universul poetic bacovian. In mare arata pozitia lui Bacovia printre simbolistii literaturii universale.. Bacovia, simbolism, inadaptat, verlaine, laforgue, rodenbach, rimbaud, coleridge, wordsworth |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Dacia Literara/ Alexandru Lapusneanul |
|
Dacia literară şi programul romantismului paşoptist
Trăsăturile literaturii paşoptiste COSTACHE NEGRUZZI Alexandru Lăpuşneanul . Dacia, literara, alexandru, lapusneanul, program, romantism, pasoptist, pasoptism, costache negruzzi, mihail kog?lnicanu, autohtonismul, cântarea româniei, alecu russo, umbra lui mircea, la cozia, gr, alexandrescu, istoria na?ional?, legendele istorice, bolintineanu, românii sub mihai voievod viteazul, cârlova, alecsandri, colorarea na?ional?, b?lcescu, dac? voi nu m? vre?i eu v? vreu?, ai s? dai sam?, doamn?!?, capul lui mo?oc vrem?, de m? voi scula, pre mul?i am s? popesc ?i eu?, grigore ureche, tema, compozi?ia, subiectul, conflictul, deznod?mântul, doamna ruxanda, personajele, modalit??ile artistice, g, c?linescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty |
|
"Ideea pe care se concentrează concepţia lui M. Merleau-Ponty despre om şi care constiuie premisa sine qua non a conceputului său de libertate defineşte corpul uman ca unitate între aspectul fizic, biologic, obiectiv şi cel psihic, subiectiv. În istoria filosofiei întâlnim ideea amintită într-o primă formă chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, aceştia susţineau că orice corp este însufleţit.
În perioada modernă s-a impus însă punctul de vedere obiectivist, potrivit căruia corpul ar fi un obiect fizic, situat în spaţiu şi timp. Această viziune şi-a găsit cea mai netă expresie în dualismul cartezian. Gândirea mea, spunea Descartes, nu influenţează întinderea mea şi nici invers, întinderea mea nu-mi influenţează gândirea. Ce-i drept, în Meditaţii despre filosofia primă şi Pasiunile sufletului el vorbea şi despre strânsa legătură dintre corp şi suflet, dar fără a-şi anula ideea separaţiei lor de principiu, substanţiale. Or, dacă se consideră că orice parte a corpului poate fi schimbată artificial, se va nega identitatea corporală, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din definiţia omului, cum gândea şi Descartes. Bunăoară, însuşi creierul, ca purtător al sufletului, ar putea fi detaşat dintr-un corp şi ataşat altui corp. În acest caz, afirmaţia „Eu sunt corpul meu” nu ar mai fi îndreptăţită. Concepţia fizicalistă despre corpul uman este prezentă şi la sfârşitul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma în lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice că natura anorganică reprezintă o prelungire a corpului omenesc..........." BIBLIOGRAFIE 1. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepţiei, trad. Ilieş Câmpeanu şi Giorgiana Vătăşelu, Buc., Ed. Aion, 1999 2. Ioan N. Roşca, Specificul fenomenologiei franceze. Maurice Merleau-Ponty, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2001. Fenomenologia, francez, m, merleau-ponty, sine qua non, libertate, corpul, uman, unitate, fizic, biologic, obiectiv, psihic, subiectiv, filosofi, greci, dualism, cartezian, descartes, meditatii despre filosofia prima si pasiunile sufletului, eu sunt corpul meu, manuscrise economico-filosofice, marx, celalalt, j, piaget, husserl, libertate, prereflexiv, eul, viata, sens, individ, ioan n, rosca |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Perceptii – elemente definitorii |
|
Percepţia este definita ca reflectare subiectiva
nemijlocita, în forma de imagine a obiectelor şi fenomenelor externe, ce actioneaza în momentul dat, asupra noastră, prin ansamblul insusirilor şi componentelor lor. Reflectând obiectul în unitatea insusirilor sale componente, percepţia constituie un nivel calitativ superior de realizare a cunoaşterii senzoriale, care permite nu numai simple discriminări, ci şi operaţii mai complexe deidentificare şi clasificare. . Perceptii, cunoastere senzoriala, organe senzoriale, definitie, elemente definitorii |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Creaţii epice – balada Mioriţa |
|
Momentele subiectului
Expoziţiunea Intriga Desfăşurarea acţiunii Punctul culminant Deznodământul Motive populare Motivul transhumanţei Motivul complotului Motivul mioarei năzdrăvane Motivul testamentului Motivul alegoriei moarte-nuntă Motivul măicuţei bătrâne Limbajul artistic . Creatii, epice, balada, miorita, motive, populare, trashumanta, complot, mioara, nazdravana, testament, alegorie, moarte-nunta, maicuta, batrana, limbaj, artistic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război – Camil Petrescu |
|
Geneza compoziţia şi structura romanului
Subiectul romanului Concluzii . Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, roman, psihologic, ella, gheorghidiu, jurnal, front, iubire, absoluta, dragoste, gelozie, geneza, subiect, concluzii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Creaţii epice – balada Mioriţa |
|
Momentele subiectului
Expoziţiunea Intriga Desfăşurarea acţiunii Punctul culminant Deznodământul Motive populare Motivul transhumanţei Motivul complotului Motivul mioarei năzdrăvane Motivul testamentului Motivul alegoriei moarte-nuntă Motivul măicuţei bătrâne Limbajul artistic . Creatii, epice, balada, miorita, motive, populare, trashumanta, complot, mioara, nazdravana, testament, alegorie, moarte-nunta, maicuta, batrana, limbaj, artistic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"subiect" rezultate au fost gasite 44
