sua
"sua" rezultate au fost gasite 35
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
Programare WEB cu ASP.NET |
|
I. PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5
I.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 I.2. REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 I.2.1. Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 I.2.2. Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 I.2.3. Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 I.2.3.1 Tabele............................................................................................................................................. 8 I.2.3.2 Cadre.............................................................................................................................................. 9 I.2.3.2.1 Cadre interne .......................................................................................................................... 10 I.2.3.2.2 Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 I.2.3.3 Layere........................................................................................................................................... 12 I.2.3.4 Formulare..................................................................................................................................... 12 I.2.4. Evaluare............................................................................................................................. 16 I.3. UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 I.3.1. Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 I.3.2. Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 I.3.2.1 Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 I.3.2.2 Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 I.3.2.3 Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 I.3.3. Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 I.3.4. Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 I.3.5. Stiluri identificator............................................................................................................. 25 I.3.6. Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 I.3.7. Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 I.3.8. Casete în CSS..................................................................................................................... 30 I.3.9. Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 I.3.10. Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 I.3.11. Evaluare............................................................................................................................. 34 II. MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 II.1. MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 II.2. CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 II.3. MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 II.4. PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 II.5. PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 II.6. COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 II.7. WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 II.8. CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 II.9. DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 II.10. CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 II.11. EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 II.12. SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 II.13. SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 II.14. DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 II.15. VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 II.16. MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 II.17. SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 II.18. ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 II.19. RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 II.20. SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 III. LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 III.1. STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 III.1.1. Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 III.1.2. Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 III.1.3. Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 III.2. LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 III.2.1. Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 III.2.2. Tipuri de date..................................................................................................................... 55 III.2.3. Operatori ........................................................................................................................... 56 III.2.4. Conversii............................................................................................................................ 58 III.2.5. Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 III.2.6. Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 III.2.7. Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 III.2.8. Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 III.2.9. Date calendaristice............................................................................................................ 73 IV. MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 IV.1. CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 IV.1.1. Label .................................................................................................................................. 76 IV.1.2. Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 IV.1.3. TextBox .............................................................................................................................. 78 IV.1.4. CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 IV.1.5. RadioButton ....................................................................................................................... 81 IV.1.6. RadioButtonList ................................................................................................................. 82 IV.1.7. BulletList ............................................................................................................................ 83 IV.1.8. Image ................................................................................................................................. 84 IV.1.9. DropDownList.................................................................................................................... 84 IV.1.10. HyperLink ........................................................................................................................ 85 IV.1.11. Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 IV.1.12. MultiView, View............................................................................................................... 87 IV.1.13. FileUpload ....................................................................................................................... 87 IV.1.14. Evaluare........................................................................................................................... 89 IV.2. POST BACK .......................................................................................................................................... 90 IV.2.1. Evaluare............................................................................................................................. 92 IV.3. CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 IV.3.1. RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 IV.3.2. RangeValidator .................................................................................................................. 93 IV.3.3. RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 IV.3.4. CompareValidator ............................................................................................................. 93 IV.3.5. CustomValidator ................................................................................................................ 94 IV.3.6. Evaluare............................................................................................................................. 97 IV.4. CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 IV.4.1. ImageMap .......................................................................................................................... 98 IV.4.2. Ad Rotator........................................................................................................................ 101 IV.4.3. Calendar .......................................................................................................................... 103 IV.4.4. Evaluare........................................................................................................................... 107 IV.5. CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 IV.6. PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 IV.6.1. Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 IV.6.2. ViewState ......................................................................................................................... 111 IV.6.3. Cookies............................................................................................................................. 113 IV.6.4. Query String..................................................................................................................... 114 IV.6.5. Session ............................................................................................................................. 116 IV.6.6. Application....................................................................................................................... 119 IV.6.7. Evaluare........................................................................................................................... 121 V. INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 V.1. ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 V.2. ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 V.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 V.3.1. Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 V.3.2. Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 V.3.3. Evaluare........................................................................................................................... 127 V.4. CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 V.4.1. Evaluare........................................................................................................................... 136 V.5. ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 V.5.1. Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 V.5.2. Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 V.5.2.1 Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 V.5.2.2 Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 V.5.2.3 Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 V.5.2.4 Interogări multiple.................................................................................................................... 146 V.5.2.5 Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 V.5.2.6 Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 V.5.2.7 Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 V.5.3. Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 V.5.3.1 Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 V.5.3.2 Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 V.5.3.3 Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 V.5.3.4 Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 V.5.4. Evaluare........................................................................................................................... 156 V.6. MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET 158 V.6.1. Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 V.6.2. Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 V.6.3. Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 V.6.4. Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 V.6.5. Command.......................................................................................................................... 168 V.6.5.1 Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 V.6.5.2 Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 V.6.5.3 Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 V.6.5.4 Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 V.6.6. DataReader....................................................................................................................... 172 V.6.7. Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 V.6.8. Studiu de caz .................................................................................................................... 174 V.7. LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 V.7.1. DataAdapter..................................................................................................................... 184 V.7.2. DataSet............................................................................................................................. 185 V.7.3. Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 V.8. LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 V.9. PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 V.10. CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 V.10.1. Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 V.10.2. Controlul GridView......................................................................................................... 200 V.10.3. Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 V.10.4. Alte controale legate la date............................................................................................ 208 V.10.4.1 Repeater................................................................................................................................. 208 V.10.4.2 DataList .................................................................................................................................. 209 V.10.4.3 DropDownList ........................................................................................................................ 210 V.10.4.4 CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 V.10.4.5 RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 V.10.5. Evaluare .......................................................................................................................... 213 VI. SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 VI.1. WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 VI.2. FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 VI.3. SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 VII. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 VII.1.1. MasterPages ................................................................................................................... 216 VII.1.2. Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 VII.1.3. Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 VII.1.4. Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 VIII. TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net |
|
Programare WEB Numar pagini: 261
|
Criza mondiala, impactul ei asupra ecomomiei RM |
|
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. La confluenţa anilor 2008-2009, pe cînd criza globală se afla în mijlocul celei mai severe crize financiare în perioada postbelică, în Moldova guvernată de regimul Voronin se puteau auzi astfel de declaraţii:”Ce fel de criză? În Moldova nu există nici un fel de criză economică sau financiară, nu sînt nici factori care ar putea-o provoca”. Din contra, “prevedem o expansiune sănătoasă de 3 % în 2009. Acesta-i ţelul nostru şi realitatea la zi”, declarase prim-ministrul guvernului comunist în cadrul unei conferinţe de presă în ajun de 1 aprilie 2009.
În pofida unor asemenea pronosticuri optimiste, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Conform raportului Fondului Monetar Internaţional (FMI) referitor la situaţia economică mondială, Moldova era singura ţară unde nu se prognoza nici o creştere în 2010.Criza economică şi cea politică, în opinia experţilor locali şi internaţionali a fost agravată de calitatea proastă a guvernării, de deteriorarea considerabilă a mediului în afaceri (Moldova se plasează pe locul 158 din cele 176 de ţări la indicatorul “permisiunii construcţiilor” în activităţile de afaceri), răspîndirea şi aprofundarea corupţiei (conform indicatorului corupţiei monotorizat de Transparency International Moldova a degradat cu 30 poziţii din 2006- la poziţia 109). Avem constrîngere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari sua anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei. Toate acestea denotă intrarea economiei Republicii Moldova în stare de recensiune profundă. Factorul principal care a determinat profunzimea crizei este modelul economic ineficient. Reacţia întîrziată la provocările acestei crize pentru economia republicii, atît din partea autorităţilor publice, cît şi a experţilor în domeniu, fac nespus de actuală cercetarea evoluţiei şi esenţei crizei economice mondiale şi a căilor de depăşire a recensiunii economice din Republica Moldova. Obiectul de studiu îl reprezintă analiza impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova. Scopul lucrării îl constituie conturarea impactului crizei economice în Republica Moldova, identificarea cauzelor ce au declanşat această stare de recensiune şi propunerea unor soluţii în vederea depăşirii acesteia. . Stagnare, recensiune, criza, impact, consecinte, economie, probleme, solutii, republica moldova |
|
Macroeconomie Numar pagini: 13
|
Narcissism |
| The so called ‘narcissistic personality disorder’ is a complex and often misunderstood disorder. The cardinal feature of the narcissistic personality is the grandiose sense of self importance, but paradoxically underneath this grandiosity the narcissist suffers from a chronically fragile low self esteem. The grandiosity of the narcissist, however, is often so pervasive that we tend to dehumanize him or her. The narcissist conjures in us images of the mythological character Narcissus who could only love himself, rebuffing anyone who attempted to touch him. Nevertheless, it is the underlying sense of inferiority which is the real problem of the narcissist, the grandiosity is just a facade used to cover the deep feelings of inadequacy. The Makeup of the Narcissistic Personality The narcissist’s grandiose behavior is designed to reaffirm his or her sense of adequacy. Since the narcissist is incapable of asserting his or her own sense of adequacy, the narcissist seeks to be admired by others. However, the narcissist’s extremely fragile sense of self worth does not allow him or her to risk any criticism. Therefore, meaningful emotional interactions with others are avoided. By simultaneously seeking the admiration of others and keeping them at a distance the narcissist is usually able to maintain the illusion of grandiosity .................. Narcissism |
|
Engleza Numar pagini: 11
|
Delphi |
|
Curs 2
Frameworks Biblioteca de componente Visuale Proprietăţile componentelor Metodele componentelor Evenimentele componentelor EXPLORAREA VCL Clasele forme şi aplicaţii Clasele de componente Sumar Întrebări & Răspunsuri Chestionar Exerciţii . Vcl |
|
Informatica Numar pagini: 18
|
Virusul HIV |
|
(HIV)
SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în sua în 1981 în Los Angeles si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore. SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos. . Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Virusul HIV |
|
SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în sua în 1981 în Los Angeles
si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore. SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos. . Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel |
| Ideea fundamentală a încercării noastre este aceea de a înţelege modul în care Gabriel Marcel îşi elaborează teoria existenţei având la bază reinterpretarea conceptului de transcendenţă. Demersul marcelian îi aminteşte omului că este doar un oaspete cu drept de şedere limitat. Transcendenţa-i permite să-şi recunoască neputinţa, finitudinea, failibilitatea şi culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Este important să aruncăm o privire de ansamblu asupra vieţii şi operei, deoarece, el însuşi nu s-ar fi opus, considerând că elementul biografic pe de o parte şi cel spiritual, de cealaltă parte, nu pot fi disociate. Filosofia lui este o „experienţă transformată în gândire”, precupările lui, sunt imaginea micului orfan (de mamă) care îşi întreabă mătuşa: „unde sunt morţii?”, nelinişte precoce care i-a determinat întreaga sa căutate posterioară. . Fiinta, existenta, problema, mister, transcendenta, comprehensiune |
|
Filosofia culturii Numar pagini: 13
|
Dreptul de participare la educatie |
|
Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Până la acea dată, drepturile copilului erau incluse în cadrul mai larg al drepturilor omului, înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Ideea elaborării unui document special care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Englatyne Jebb, fondatoarea organizaţiei Salvaţi Copiii, care a înteles că există nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declaraţie de cinci puncte care a fost adoptată de Liga Naţiunilor în 1924 sub numele de "Declaraţia de la Geneva” . Anul 1979 a fost declarat Anul International al Copilului, reprezentând un moment important pentru elaborarea Convenţiei. Actualul text al Convenţiei este rezultatul activitaţii de 10 ani a mai multor state şi organisme care lucrau pentru copii. Până în prezent, ea a fost adoptată de 191 de tări, membre ale Naţiunilor Unite (cu excepţia sua şi a Somaliei). Orice stat care semnează Convenţia îi recunoaşte conţinutul, se obligă să îl respecte şi să îl aplice în mod corespunzator. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare şi respectarea drepturilor. Drepturile conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare......................................................... . Drepturi, copii, educatie, incluziune |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
Written text into visual text |
| Master Studii teoretice si aplicate. Written, visual, text | |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 5
|
Bulimia Nervosa |
|
Bulimia nervosa is defined as two or more episodes of binge eating (rapid consumption of a large amount of food, up to 5,000 calories) every week for at least three months. The binges are sometimes followed by vomiting or purging and may alternate with compulsive exercise and fasting. The symptoms can develop at any age from early adolescence to 40, but usually become clinically serious in late adolescence.
Bulimia is not as dangerous to health as anorexia, but it has many unpleasant physical effects, including fatigue, weakness, constipation, fluid retention, swollen salivary glands, erosion of dental enamel, sore throat from vomiting, and scars on the hand from inducing vomiting. Overuse of laxatives can cause stomach upset and other digestive troubles. Other dangers are dehydration, loss of potassium, and tearing of the esophagus. These eating disorders also occur in men and older women, but much less frequently. Women with diabetes, who have a high rate of bulimia, often lose weight after an eating binge by reducing their dose of insulin. According to recent research, this practice damages eye tissue and raises the risk of diabetic retinopathy, which can lead to blindness. . Bulimia, nervosa |
|
Engleza Numar pagini: 2
|
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Otilia Marculescu - caracterizare |
|
"Otilia trece astfel printe pagini inchizand in ea o lume, trece subtiratica si delicata, imprevizibila, generoasa, un personaj suav ca un nesters zambet pe buze. Zambet de amaraciune."
Eseul o prezinta pe Otilia ca cel mai complex personaj al romanului, o veritabila "enigma". . Otilia marculescu, enigma otiliei, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Beowulf |
|
Beowulf was written in a time when Christianity was a newly budding religion in England.
Throughout the book there are obvious references to both Christian and Pagan rituals. The characters in the epic are newly found Christians who are trying to remain true to their new faith but are weak and hence, in times of great trouble, they resort back to their Pagan traditions and gods out of fear. Pagan rituals in the book are usually present only as reflections of the past or in times of the characters's greatest turmoil. Otherwise, in times of happiness and rejoicing, they worship their one, almighty, Christian God. . Beowulf |
|
Engleza Numar pagini: 2
|
Albinele |
|
Definiţie
Albinele sunt insecte sociale poichiloterme poliforme, cu aripi membranoase din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera L. Necesitatea de a se aduna în grup, se datorează organismului lor poichiloterm, care, prin el însuşi nu poate să dea albinei izolate posibilitatea de a-şi păstra temperatura proprie care să-i asigure vieţuirea. Generalităţi Albinele sunt grupate în jurul reginei, într-o populaţie numită colonie, a cărei mărime variază în funcţie de sezon (10.000-80.000 de indivizi) şi de bogăţia resurselor nectaro-polenifere care asigură vigoarea coloniei. Au un rol important în viaţa plantelor, contribuind la polenizarea florilor şi mărirea producţiei. Principalul serviciu adus umanităţii este polenizarea, 75 % din totalul plantelor cu flori fiind polenizate cu ajutorul insectelor, albinele melifere jucând un rol extrem de important (venitul naţional obţinut prin polenizarea cu albine fiind de 10-15 ori superior valorii mierii şi cerii produse în acelaşi interval). . Albinele, insecte, apide, apis, hymenoptera |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Platforma laborator nr.1 |
|
Conceptele Visual Basic
Ferestre, Evenimente şi Mesaje Înţelegerea modelului de lucru bazat pe evenimente Elementele mediului integrat de programare Menu Bar (Bara de meniuri) Context Menus (Meniurile Contextuale) Toolbars (Barele de Instrumente) Toolbox (Caseta de Instrumente) Project Explorer Window (Fereastra de explorare Proiect) Properties Window (Fereastra de proprietăţi) Form Designer (Proiectantul de formulare) Code Editor Window (Fereastra de editare a codului) Prezentarea controalelor din Visual Basic Exemplu de creare a unui formular “Salut, Visual Basic!” Redimensionarea, Mutarea şi Blocarea Controalelor Setarea Proprietăţilor Scrierea Codului Crearea procedurilor asociate evenimentelor Rularea Aplicaţiei Salvarea Proiectului Probleme propuse. Platforma, laborator, concepte, visual, basic, ferestre, evenimente, mesaje, intelegere, mod, lucru, elemente, mediu, integrat, programare, menu, bar, meniuri, contextuale, toolbars, baze, instrumente, toolbox, caseta, instrumente, bare, project, explorer, window, ferestra, explorare, proiect, properties, editare, cod, form, disigner, proiectant, formulare, code, editor, prezentare, controale, exemplu, redimensionare, mutare, blocare, setare, scriere, proceduri, asociate, rulare, aplicatie, salvare, probleme |
|
Informatica economica Numar pagini: 7
|
The Picture of Dorian Gray |
|
The Picture of Dorian Gray by Oscar Wilde is the story of
moral corruption by the means of aestheticism. In the novel, the well meaning artist Basil Hallward presets young Dorian Gray with a portrait of himself. After conversing with cynical Lord Henry Wotton, Dorian makes a wish which dreadfully affects his life forever. "If it were I who was to be always young, and the picture that was to grow old! For that I would give everything! Yes, there is nothing in the whole world I would not give! I would give my soul for that" (Wilde 109). As it turns out, the devil that Dorian sells his soul to is Lord Henry Wotton, who exists not only as something external to Dorian, but also as a voice within him (Bloom 107). Dorian continues to lead a life of sensuality which he learns about in a book given to him by Lord Henry. Dorian's unethical devotion to pleasure becomes his way of life. The novel underscores its disapproval of aestheticism which negatively impacts the main characters. Each of the three primary characters is an aesthete and meets some form of terrible personal doom. Basil Hallward's....................... . The, picture, of, dorian, gray, oscar, wilde |
|
Engleza Numar pagini: 4
|
Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul |
|
"Gustul şi publicul
Opera formează, în primul rând, gustul. Mai înainte însă de a dezvolta această idee, trebuie să distingem două concepţii asupra gustului. În general, gustul exprimă subiectivitatea în ceea ce acesta are mai arbitrar şi mai imperios: în înclinaţiile şi preferinţele sale. E un fapt că muzicii romantice îi prefer muzica clasică, după cum tot aşa, e un fapt că prefer carnea bine friptă şi vinul sec: non disputandum. O psihanaliză existenţială ar putea arăta, probabil, că fiecare alegere exprimă şi confirmă o manieră unică de a fi în lume, alegere atemporală care îmi pecetluieşte destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru că ele participă la însuşi ireductibilul care este, în fond, natura mea şi mărturia finitudinii mele. Dar, astfel înţeleasă, şi chiar dacă încă se defineşte ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoaşte în conţinuturile sau în reacţiile sale: ea se referă la sine mai curând decât la lume. În acest fel, gusturile estetice exprimă reacţia naturii mele în raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul că trebuie să fiu mai atent la mine, decât la obiect - mai atent, în primul rând, la plăcerea mea - căci ele se măsoară prin plăcerea pe care o găsesc în experienţa estetică, plăcere care nu-şi are obârşia, ca atare, în obiect cât în mine sau, mai degrabă, în acordul meu cu obiectul, în sentimentul pe care îl încerc, şi anume acela de a fi confirmat în fiinţa mea sau de a fi relevat mie însumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, în virtutea a ceea ce sunt..............." . Mikel dufrenne, gustul si publicul, gustul, publicul, subiectivitatea, înclinatiile, preferintele, muzica, clasica, carnea, fripta, vinul, sec, non disputandum, psihanaliza, existentiala, sentimentul, înstrainarii, obiectul, estetic, kant, arta, autentica, opera, martorul, lectura, relatii, interumane, comte, marx, scheler, a iubi, sociabilitatea, umanitate, planul, statut |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Confucius |
| According to tradition, Confucius was born in the state of Lu (present-day Shandong Province) of the noble K'ung clan. His original name was K'ung Ch'iu. His father, commander of a district in Lu, died three years after Confucius was born, leaving the family in poverty, but Confucius nevertheless received a fine education. He was married at the age of 19 and had one son and two daughters. During the four years immediately after his marriage, poverty compelled him to become a sevant for the chief of the district in which he lived. His mother died in 527 BC, and after a period of mourning he began his career as a teacher, usually traveling about and instructing the small body of disciples that had gathered around him. His fame as a man of learning and character and his reverence for Chinese ideals and customs soon spread through the principality of Lu.. Confucius |
|
Engleza Numar pagini: 2
|
Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare |
|
"Romanul apare în 1920.
Geneza scrierii se poate urmări după mărturisirile lui Rebreanu însuşi. Procesul creator a fost îndelungat şi esenţa lui constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de viaţă trăită, distanţate între ele prin ani şi fără legătură cauzală de la una la alta. Prima dintre experienţe a fost uimirea pe care a simţit-o Rebreanu, într-una din primăverile tinereţii sale, când ieşise la răsăritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un ţăran, socotindu-se nevăzut de nimeni a sărutat pământul jilav de rouă, cu înfocare, ca pe o iubită. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fără a i se atribui o semnificaţie precisă..........." . Ion, liviu rebreanu, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
II. Tipuri istorice de umanism - 3. Umanismul renascentist |
|
"Opunându-se acestei valorizări negative a omului şi a vieţii sale terestre, Renaşterea manifestă, ca una din tendinţele sale fundamentale, antropocentrismul, care reprezintă o schimbare radicală în perceperea condiţiei umane. Deşi epoca nu renunţă la credinţă şi omul este văzut în continuare drept legătura privilegiată dintre pământ şi cer, în filosofie se manifestă panteismul, care socoteşte divinul ca imanent lumii iar lumea, în consecinţă, este preţuită ca parte a lui Dumnezeu. În acest context se subliniază şi forţa omului, nu slăbiciunile lui, însuşirile pozitive nu cele negative, voinţa, curajul, capacitatea de a şti şi de a face în virtutea propriei sale condiţii. Asemenea lui Dumnezeu, omul este privit prin prisma rolului de creator iar opera sa întemeietoare în cadrul lumii este calificată drept „a doua creaţie”.
Renaşterea continuă practic idei pe care gânditorii evului mediu deja le formulaseră dar într-o formă în care locul întâi era acordat mereu lui Dumnezeu. Renaşterea schimbă accentele, exprimând mult mai clar conştiinţa de sine a omului încrezător în propriile sale..........." BIBLIOGRAFIE 1. Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, trad. Dan Negrescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1981 2. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000 . Umanismul, renascentist, renasterea, antropocentrismul, dumnezeu, gianozzo manetti, giovanni pico della mirandola, mijlocitor, cunoastere, cuprinzatoare, toma din aquino, augustin, vechiul testament, geneza, timaios, creatorul, demiurgic, libertatea, pax philosophica, eirene, kant, toleranta, nicolaus cusanus, de pace fidei, demnitatea, heinz paetzold |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Proiectul Genomului Uman |
|
Genotipul uman este alcatuit din 80.000-100.000 de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide.Aceasta complexitate este ilustrata si de capacitatea organis-mului uman de a sintetiza aproximativ 80.000 de proteine diferite.
Genele umane variaza intre limite largi ca lungime,cuprinzand adesea sute de ba- ze insa doar despre aprox. 10% din genom se stie ca include secventele codificatoare ale proteinelor(exoni).Intercalate cu genele se gasesc numeroase secvente noninforma- tionale(introni).Aflarea de noi informatii asupra structurii genelor si a functiilor acestora impunea o cunoastere detaliata a codului genetic.Astfel a demarat Proiectul Genomului Uman--Human Genome Project(HGP). Initiat in 1990 in sua de catre Department of Energy(DOE) si National Institutes of Health(NIH),beneficiind de o finantare considerabila( 3 miliarde $),programul a fost estimat sa se intinda pe 15 ani.Obiectivele principale ale acestui program sunt: . Genomului, genotipul, uman, gene, nucleotide, genom, escherichia coli, saccharomyces cerevisiae, caenorhabditis elegans, medicina, moleculara, microbiologie, bioarheologie, antropologie, evolutionism, medicina legala, agricultura, cresterea animalelor, bioprocesare |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Edgar Allan Poe |
|
Edgar Allan Poe was a bizarre and often scary writer. People throughout
history have often wondered why his writings were so fantastically different and unusual. They were not the result of a diseased mind, as some think. Rather they came from a tense and miserable life. Edgar Allan Poe was not a happy man. He was a victim of fate from the moment he was born to his death only forty years later. He died alone and unappreciated. It is quite obvious that his life affected his writings in a great way. In order to understand why, the historical background of Poe must be known. . Edgar, allan, poe |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
|
" Format în mediul fenomenologiei husserliene, Max Scheler a elaborat o concepţie specifică, determinând veritabile mutaţii în elaborarea eticii, axiologiei, antropologiei filosofice, sociologiei culturii etc, exercitând, la rândul său, o netăgăduită influenţă asupra cercetărilor de etică ale lui Husserl.
În procesul elaborării unei antropologii filosofice, autorul se preocupă de poziţia omului în cosmos, pe fondul clarificării raporturilor dintre metafizică şi teologie, fenome¬nologie şi axiologie. Metafizica modernă - preciza Scheler - nu mai este astfel o cosmologie şi o metafizică a obiectului, ci o metaantropologie şi o metafizică a actului. Punctul de vedere călăuzitor aici constă în a releva că temeiul suprem a tot ceea ce este apt de obiectualitate nu este el însuşi obiectual, ci numai o actualitate pură, de efectuat numai ca atribut al fiinţei care se dă la iveală ea însăşi fără încetare. Unicul acces la Dumnezeu nu este, astfel, teoretic, adică, o examinare obiectualizată, ci o angajare personală, activă a omu¬lui pentru Dumnezeu şi pentru Devenirea autorealizării sale, o realizare - împreună a unui act etern - atât al acti¬vităţii spirituale făuritoare de idei, cât şi al forţei sale de impulsiune sesizabilă în viaţa noastră instinctivă..........." BIBLIOGRAFIE 1. Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 2. Alexandru Boboc, „Max Scheler în gândirea contemporană”, în: Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 . Antropologia, filosofica, max, scheler, fenomenologie, husserliana, axiologie, etica, sociologie, cultura, antropologie, metafizica, moderna, ideea, om, dumnezeu, viata, problematica, kant, husserl, consubstantialitate, a priori, agreabilulul, emotionalul, valorile, ordinea, etica, pozitia omului in cosmos, reductia, alexandru boboc |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei |
|
"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................." . Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Batalia Angliei |
| "În vara anului 1940, Hitler domina Europa, de la Capul Nord până în Pirinei. Singurul inamic activ rămas în război – Anglia – sub conducerea unui nou prim-ministru, Winston Churchill, se înverşuna a continua lupta. Cu ce rezultate, acest lucru era îndoielnic. Armata britanică fusese împuţinată în urma bătăliei de la Dunkerque. Stalin nu-şi permitea încă să-l provoace pe Hitler. sua, şocată de căderea Franţei, începea prima recrutare pe timp de pace din istorie şi creşta substanţial bugetul alocat armatei, deşi opinia publică, cu toate că simpatiza Anglia, era împotriva intrării în război.". Vara, 1940, europa, hitler, domina, capul nord, pirinei, anglia, batalia, winston churchill, armata, britanica, dunkerque, stalin, sua, franta, cadere, pace, buget, apinia, publica, razboi, germani, înfometare, iunie, batalia atlanticului, submarine, transoceanice, liniile, norvegia, invazia canalului mânecii, victorii, for?ele, aeriene, august, raiduri, septembrie, radarul, nazi?tii, royal air forces, luftwaffe, diurn, nocturn, septembrie, londra, înfrângerea |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Romanul a apărut în anul 1930. Despre elaborarea romanului, autorul însuşi spune că: “A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”.
Criticul G. Călinescu, înţelegând cel mai profund noutatea romanului îl caracterizează drept “… o proză superioară”. Stări de conştiinţă legate de război şi personaje de front, abia schiţate în......" . Camil, petrescu, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, roman psihologic, ella, gheorghidiu, jurnal, front, iubire, dragoste, gelozie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain |
|
"Promovând o filosofie de inspiraţie tomistă, Jacques Maritain consideră că omul este făcut să fie o fiinţă totodată naturală şi suprana¬turală; una care, pe de o parte, moşteneşte urmările păcatului originar şi de aceea se naşte despuiată de datele graţiei, iar pe de alta este făcută pentru un scop supranatural, pentru a parveni la însăşi viaţa lui Dumnezeu.
Dezbaterea care împarte contemporanii noştri şi care ne obligă pe toţi la un act de alegere este — opinează Maritain — între două concepţii ale umanismului: una, concepţia teocentrică, sau creştină, şi alta antropocentrică, de al cărui spirit Renaşterea este cea dintîi responsabilă. Primul fel de umanism poate fi numit uma¬nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urmă, născut în Grecia, dar crescut în epoca modernă, punând în circulaţie antropocentrismul prin însuşi acest fapt: nefe¬ricirea umanismului clasic, s-ar fi denunţat singur şi, punând omul doar în relaţie cu sine, ar fi născut marea tragedie a umanismului şi a omului..........." BIBLIOGRAFIE 1. Gheorghe Vlăduţescu, „Jacques Maritain - eşecul umanismului teocentrist”, în: *** Confruntări despre om şi cultură, Bucureşti, Editura Academiei, 1972 . Umanismul, integral, jacques, maritain, inspiratie, tomista, antropocentrica, teocentrica, umana, renasterea, ontologic, darwin, rousseau, kant, descartes, rationalismul, freudismul, umanismul integral, centrul, universului, geneza, dumnezeu, ateismul, pur, marx, sufletul, act, divin, nemuritor, gheorghe vladutescu |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Temperamente |
|
Realizaţi autoportretul temperamental argumentând prezenţa însuşirilor prin reacţii verbale, stări emoţionale, fapte
Temperamentul unei persoane nu poate fi unul pur şi de aceea temperamentele se îmbină între ele. Din caracterizările colegilor şi din ceea ce am citit, la mine predomină temperamentul sangvinic dar şi celelalte îşi pun amprenta puţin asupra temperamentului meu. .................. . Temperamentul, melancolic, coleric, sangvinic |
|
Psihologie Numar pagini: 1
|
Literatura aservita ideologiei comuniste |
|
``Literatura angajata’’ poate fi o optiune personala,a unor autori convinsi ca prin intermediul literaturii se poate face educatiei,se pot transmite valori si atitudini pe care ei le considera recomandabile pt toti.Literatura capata in acest caz un scop persuasiv declarat,mai important decat scopul estetic(producerea placerii estetice)sau cognitiv(sporul de cunoastere).
Pe de alta parte,o putere politica poate fi interesata de utilizarea literaturii ca mijloc de propaganda:adica de raspandire a ideilor care o legimiteaza si ii intaresc pozitia.Literatura poate servi ceremonialului politic,ca ornament(prin imnuri,laude,elogii aduse conducatorilor),sau ideologiei(prin texte ‘’teziste’’, care prezinta tezele oficiale ca adevaruri absolute). . Literatura aservita ideologiei comuniste, literatura, comunism |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty |
|
"Ideea pe care se concentrează concepţia lui M. Merleau-Ponty despre om şi care constiuie premisa sine qua non a conceputului său de libertate defineşte corpul uman ca unitate între aspectul fizic, biologic, obiectiv şi cel psihic, subiectiv. În istoria filosofiei întâlnim ideea amintită într-o primă formă chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, aceştia susţineau că orice corp este însufleţit.
În perioada modernă s-a impus însă punctul de vedere obiectivist, potrivit căruia corpul ar fi un obiect fizic, situat în spaţiu şi timp. Această viziune şi-a găsit cea mai netă expresie în dualismul cartezian. Gândirea mea, spunea Descartes, nu influenţează întinderea mea şi nici invers, întinderea mea nu-mi influenţează gândirea. Ce-i drept, în Meditaţii despre filosofia primă şi Pasiunile sufletului el vorbea şi despre strânsa legătură dintre corp şi suflet, dar fără a-şi anula ideea separaţiei lor de principiu, substanţiale. Or, dacă se consideră că orice parte a corpului poate fi schimbată artificial, se va nega identitatea corporală, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din definiţia omului, cum gândea şi Descartes. Bunăoară, însuşi creierul, ca purtător al sufletului, ar putea fi detaşat dintr-un corp şi ataşat altui corp. În acest caz, afirmaţia „Eu sunt corpul meu” nu ar mai fi îndreptăţită. Concepţia fizicalistă despre corpul uman este prezentă şi la sfârşitul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma în lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice că natura anorganică reprezintă o prelungire a corpului omenesc..........." BIBLIOGRAFIE 1. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepţiei, trad. Ilieş Câmpeanu şi Giorgiana Vătăşelu, Buc., Ed. Aion, 1999 2. Ioan N. Roşca, Specificul fenomenologiei franceze. Maurice Merleau-Ponty, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2001. Fenomenologia, francez, m, merleau-ponty, sine qua non, libertate, corpul, uman, unitate, fizic, biologic, obiectiv, psihic, subiectiv, filosofi, greci, dualism, cartezian, descartes, meditatii despre filosofia prima si pasiunile sufletului, eu sunt corpul meu, manuscrise economico-filosofice, marx, celalalt, j, piaget, husserl, libertate, prereflexiv, eul, viata, sens, individ, ioan n, rosca |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 7. Afirmarea demnităţii umane; omul – scop în sine în filosofia lui Kant |
|
"Mare admirator al lui Rousseau, Immanuel Kant va face din om în calitate de fiinţă morală un scop în sine şi totodată scop al naturii. De altfel, el este primul care conştientizează individul în calitate de persoană, fără să mai facă apel pentru aceasta la modelul unei divinităţi personale. În acest sens, el face o distincţie explicită între lucruri, în care include obiectele neînsufleţite dar şi fiinţele lipsite de raţiune, a căror singură valoare este de mijloace – şi persoane, fiinţele raţionale printre care şi omul, a căror natură este de a fi totodată scopuri obiective, cu neputinţă de subordonat unui scop mai înalt decât ele.
Valoarea omului în calitate de persoană este atât de mare încât Kant consideră că doar prin simpla calitate de persoană omul este obligat să-şi întreţină viaţa. Natura omului este însă duală, căci prin corpul său material el este membru al lumii sensibile, supus legilor cauzalităţii fizice, care reprezintă pentru voinţa lui principii exterioare ale acţiunilor, simple fenomene printre alte fenomene. Integrat sistemului naturii, omul este o fiinţă de importanţă redusă şi are o valoare comună cu a celorlalte animale. Faptul că le este superior prin intelect şi îşi poate formula el însuşi scopuri îi conferă numai o valoare exterioară a utilităţii sale, în cadrul schimbului între semeni, unde este considerat tot ca un lucru.............." BIBLIOGRAFIE 1. Kant, Critica raţiunii practice trad. Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972 2. Kant, Scrieri moral politice, trad. Rodica Croitoru, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Afirmarea, demnitate, uman, omul, scop, filosofia, kant, immanuel kant, rousseau, fiinta, morala, natura, lucruri, persoane, valoarea, vointa, principii, exterioare, antropolgia din punct de vedere pragmatic, fiziologic, pragmatic, cunoastere, logica generala, critica ratiunii practice, vointa pura, vointa buna, buna-vointa, sensibila, dorinta, formalismul, metafizica moravurilor, umanitatea, autonomia, basel, spre pacea eterna, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Reflectii Pedagogie |
|
„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993 Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 2
|
Reflectii Pedagogie |
|
„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993 Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 2
|
The Tragedy Of Hamlet |
| Arguably the best piece of writing ever done by William Shakespeare, Hamlet the is the classic example of a tragedy. In all tragedies the hero suffers, and usually dies at the end. Othello stabs himself, Romeo and Juliet commit suicide, Brutis falls on his sword, and like them Hamlet dies by getting cut with a poison tipped sword. But that is not all that is needed to consider a play a tragedy, and sometimes a hero doesn't even need to die. Making Not every play in which a Hero dies is considered a tragedy. There are more elements needed to label a play one. Probably the most important element is an amount of free will. In every tragedy, the characters must displays some. If every action is controlled by a hero's destiny, then the hero's death can't be avoided, and in a tragedy the sad part is that it could. Hamlet's death could have been avoided many times. Hamlet had many opportunities to kill Claudius, but did not take advantage of them. He also had the option of making his claim public, but instead he chose not too. A tragic hero doesn't need to be good. For example, MacBeth was evil, yet he was a tragic hero, because he had free will. He also had only one flaw, and that was pride. He had many good traits such as bravery, but his one bad trait made him evil. Also a tragic hero doesn't have to die. . Hamlet, william, shakespeare |
|
Engleza Numar pagini: 2
|
"sua" rezultate au fost gasite 35
