Inregistreaza | Ai uitat parola?

state

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"state" rezultate au fost gasite 20


Programare WEB cu ASP.NET

I.  PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5 
I.1.  INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 
I.2.  REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 
I.2.1.  Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 
I.2.2.  Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 
I.2.3.  Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 
I.2.3.1  Tabele............................................................................................................................................. 8 
I.2.3.2  Cadre.............................................................................................................................................. 9 
I.2.3.2.1  Cadre interne .......................................................................................................................... 10 
I.2.3.2.2  Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 
I.2.3.3  Layere........................................................................................................................................... 12 
I.2.3.4  Formulare..................................................................................................................................... 12 
I.2.4.  Evaluare............................................................................................................................. 16 
I.3.  UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 
I.3.1.  Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 
I.3.2.  Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 
I.3.2.1  Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 
I.3.2.2  Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 
I.3.2.3  Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 
I.3.3.  Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 
I.3.4.  Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 
I.3.5.  Stiluri identificator............................................................................................................. 25 
I.3.6.  Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 
I.3.7.  Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 
I.3.8.  Casete în CSS..................................................................................................................... 30 
I.3.9.  Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 
I.3.10.  Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 
I.3.11.  Evaluare............................................................................................................................. 34 
II.  MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 
II.1.  MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 
II.2.  CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 
II.3.  MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 
II.4.  PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 
II.5.  PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 
II.6.  COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 
II.7.  WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 
II.8.  CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 
II.9.  DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 
II.10.  CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 
II.11.  EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 
II.12.  SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 
II.13.  SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 
II.14.  DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 
II.15.  VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 
II.16.  MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 
II.17.  SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 
II.18.  ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 
II.19.  RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 
II.20.  SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 
III.  LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 
III.1.  STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 
III.1.1.  Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 
III.1.2.  Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 
III.1.3.  Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 
III.2.  LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 
III.2.1.  Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 
III.2.2.  Tipuri de date..................................................................................................................... 55 
III.2.3.  Operatori ........................................................................................................................... 56 
III.2.4.  Conversii............................................................................................................................ 58 
III.2.5.  Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 
III.2.6.  Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 
III.2.7.  Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 
III.2.8.  Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 
III.2.9.  Date calendaristice............................................................................................................ 73 
IV.  MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 
IV.1.  CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 
IV.1.1.  Label .................................................................................................................................. 76 
IV.1.2.  Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 
IV.1.3.  TextBox .............................................................................................................................. 78 
IV.1.4.  CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 
IV.1.5.  RadioButton ....................................................................................................................... 81 
IV.1.6.  RadioButtonList ................................................................................................................. 82 
IV.1.7.  BulletList ............................................................................................................................ 83 
IV.1.8.  Image ................................................................................................................................. 84 
IV.1.9.  DropDownList.................................................................................................................... 84 
IV.1.10.  HyperLink ........................................................................................................................ 85 
IV.1.11.  Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 
IV.1.12.  MultiView, View............................................................................................................... 87 
IV.1.13.  FileUpload ....................................................................................................................... 87 
IV.1.14.  Evaluare........................................................................................................................... 89 
IV.2.  POST BACK .......................................................................................................................................... 90 
IV.2.1.  Evaluare............................................................................................................................. 92 
IV.3.  CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 
IV.3.1.  RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 
IV.3.2.  RangeValidator .................................................................................................................. 93 
IV.3.3.  RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 
IV.3.4.  CompareValidator ............................................................................................................. 93 
IV.3.5.  CustomValidator ................................................................................................................ 94 
IV.3.6.  Evaluare............................................................................................................................. 97 
IV.4.  CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 
IV.4.1.  ImageMap .......................................................................................................................... 98 
IV.4.2.  Ad Rotator........................................................................................................................ 101 
IV.4.3.  Calendar .......................................................................................................................... 103 
IV.4.4.  Evaluare........................................................................................................................... 107 
IV.5.  CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 
IV.6.  PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 
IV.6.1.  Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 
IV.6.2.  Viewstate ......................................................................................................................... 111 
IV.6.3.  Cookies............................................................................................................................. 113 
IV.6.4.  Query String..................................................................................................................... 114 
IV.6.5.  Session ............................................................................................................................. 116 
IV.6.6.  Application....................................................................................................................... 119 
IV.6.7.  Evaluare........................................................................................................................... 121 
V.  INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 
V.1.  ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 
V.2.  ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 
V.3.  PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 
V.3.1.  Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 
V.3.2.  Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 
V.3.3.  Evaluare........................................................................................................................... 127 
V.4.  CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 
V.4.1.  Evaluare........................................................................................................................... 136 
V.5.  ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 
V.5.1.  Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 
V.5.2.  Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 
V.5.2.1  Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 
V.5.2.2  Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 
V.5.2.3  Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 
V.5.2.4  Interogări multiple.................................................................................................................... 146 
V.5.2.5  Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 
V.5.2.6  Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 
V.5.2.7  Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 
V.5.3.  Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 
V.5.3.1  Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 
V.5.3.2  Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 
V.5.3.3  Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 
V.5.3.4  Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 
V.5.4.  Evaluare........................................................................................................................... 156 
V.6.  MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET
158 
V.6.1.  Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 
V.6.2.  Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 
V.6.3.  Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 
V.6.4.  Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 
V.6.5.  Command.......................................................................................................................... 168 
V.6.5.1  Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 
V.6.5.2  Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 
V.6.5.3  Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 
V.6.5.4  Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 
V.6.6.  DataReader....................................................................................................................... 172 
V.6.7.  Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 
V.6.8.  Studiu de caz .................................................................................................................... 174 
V.7.  LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 
V.7.1.  DataAdapter..................................................................................................................... 184 
V.7.2.  DataSet............................................................................................................................. 185 
V.7.3.  Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 
V.8.  LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 
V.9.  PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 
V.10.  CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 
V.10.1.  Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 
V.10.2.  Controlul GridView......................................................................................................... 200 
V.10.3.  Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 
V.10.4.  Alte controale legate la date............................................................................................ 208 
V.10.4.1  Repeater................................................................................................................................. 208 
V.10.4.2  DataList .................................................................................................................................. 209 
V.10.4.3  DropDownList ........................................................................................................................ 210 
V.10.4.4  CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 
V.10.4.5  RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 
V.10.5.  Evaluare .......................................................................................................................... 213 
VI.  SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 
VI.1.  WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 
VI.2.  FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 
VI.3.  SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 
VII.  PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 
VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 
VII.1.1.  MasterPages ................................................................................................................... 216 
VII.1.2.  Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 
VII.1.3.  Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 
VII.1.4.  Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 
VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 
VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 
VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 
VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 
VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 
VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 
VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 
VIII.  TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net
Programare WEB
Numar pagini: 261

INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie,
stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată
numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci
pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori
exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului,
adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un
raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric
şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional,
aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă
ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în
Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu
este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi
pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul
« multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am
avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care
le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai
recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două
caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea
acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României,
reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei
termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între
grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are
avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în
dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii,
termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din
urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul
socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este
el practicat, revendicat şi discutat în statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ
treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele
de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel
de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil
pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre
confuzie şi că, în cazul statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite
« multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în
plus pentru respingerea termenului.
Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi,
exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între
comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar
prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între
entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai
aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din
România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite
3
A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994
6
simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de
analiză, cât şi de practici.
Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între
partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la
cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac
referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la
naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a
proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare.
. Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 204

Comunicarea managerialǎ în structurile administ. publice

Deficienţele în comunicarea managerială cauzate în principal de mentalitatea personalului din administraţia publică sunt unele specifice tranziţiei de la climatul centralist la cel descentralizat din fostele state socialiste şi nu sunt unele care să se poată remedia prin achiziţionarea de tehnică de calcul, sau prin modificarea grilei de organizare. Aspectele întâlnite sunt mult mai sensibile şi foarte greu de remediat, drept pentru care solicită timp, sacrificii profesionale şi un management laborios, pentru a aplana toate conflictele pe care o astfel de încercare le creează. Este însă singura soluţie care poate aduce o schimbare în bine în actualul climat. Condiţiile actuale, starea politică şi socială ne obligă însă să facem aceste eforturi pentru a transforma aparatul administraţiei publice în unul funcţional, adaptat la cerinţele Uniunii Europene.
Este foarte important ca în aparatul de conducere a administraţiei publice să existe oameni care să prevadă cu adevărat necesitatea acestei schimbări. Fără o deschidere pe termen lung, fără o imagine de ansamblu asupra punctelor spre care ne îndreptăm şi fără planuri concrete pe care să le aplicăm spre a atinge to ceea ce ne-am propus, nu putem ajunge la scopurile pe care le dorim îndeplinite. Indiferent de eforturile pe care le facem, de sacrificiile pe care astfel de scopuri ni le cer, dacă nu înţelegem faptul că de modul în care astăzi acţionăm depinde viitorul celor care vor veni după noi precum şi modul în care aceştia vor gândi, lipsa de perspectivă ne condamnă la dezinteres şi la rutină.
Menţinerea stării de fapt reprezintă condamnarea conceptuală a generaţiilor care ne urmează şi obligarea acestora la compromisurile zilnice pe care noi astăzi le facem.
. Comunicarea organiza?ional?, etic?, administra?ia public?, ameliorarea comunic?rii organiza?ionale, dezvoltarea administra?iei publice, organizatiile private, teoriei profitului, barierele de comunicare, sindromul aprob?rilor
Relatii publice
Numar pagini: 39

Dreptul de participare la educatie

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Până la acea dată, drepturile copilului erau incluse în cadrul mai larg al drepturilor omului, înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Ideea elaborării unui document special care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Englatyne Jebb, fondatoarea organizaţiei Salvaţi Copiii, care a înteles că există nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declaraţie de cinci puncte care a fost adoptată de Liga Naţiunilor în 1924 sub numele de "Declaraţia de la Geneva” .
Anul 1979 a fost declarat Anul International al Copilului, reprezentând un moment important pentru elaborarea Convenţiei. Actualul text al Convenţiei este rezultatul activitaţii de 10 ani a mai multor state şi organisme care lucrau pentru copii. Până în prezent, ea a fost adoptată de 191 de tări, membre ale Naţiunilor Unite (cu excepţia SUA şi a Somaliei). Orice stat care semnează Convenţia îi recunoaşte conţinutul, se obligă să îl respecte şi să îl aplice în mod corespunzator. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare şi respectarea drepturilor. Drepturile conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare.........................................................
. Drepturi, copii, educatie, incluziune
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 11

Laborator nr. 1

Descrierea toolbox-ului “Stateflow”
Diagramele stateflow
Librăria stateflow
Anexe. Sisteme, hibride, laborator, descriere, toolbox, sstateflow, diagrame, librarie, anexe
Sisteme hibride
Numar pagini: 10

Laborator nr. 3

Simularea sistemelor hibride folosind toolbox-ului “Stateflow” și Simulink
Exemplul 1. Termostatul
Exemplul 2. Bila săritoare
Exemplul 3. Rezervorul cu apă
. Sisteme, hibride, laborator, simulare, toolbox, stateflow, simulink, exemplu, termostatul, bila, saritoare, rezervor, apa
Sisteme hibride
Numar pagini: 9

Napoleon

Napoleon Bonaparte (1769 - 1821)

"A fost imparatul Frantei, a consolidat si a initializat multe reforme ale Revolutiei Franceze. Unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul Europei si s-a ocupat de modernizarea natiunii pe care o conducea."

Primele campanii
Guvernarea Napoleoniana in Franta
Razboaiele de cucerire
Guvernarea Napoleoniana in Europa
Declinul lui Napoleon
. Napolean, bonaparte, 1769, 1821, franta, imparat, reforme, revolutia franceza, conducator, militar, cucerit, europa, modernizare, natiune, primele campanii, guvernarea, napoleoniana, razboiele, cucerire, declinul, 15 august 1769, ajaccio, corsica, napoleone, carlo, charles, buonaparte, letizie, ramolino, louis, xvi, brienne, scoala militara, paris, garda nationala corsicana, toulonu, josephine, beauharnais, de, 1796, tratatul, campo, formio, republica, cisalpina, regatul italiei, 1798, egipt, turcia, horatio, nelson, siria, abu qir, austria, rusia, coalitii, 10-9 noiembrie 1799, lovitura, consulatul napoleonian, puteri, constitutia, 1800, marenga, rin, granita, legea franceza, codului, dictatoriale, aprilie, 1803, britania, austro-ruse, austerlitz, 2 decembrie, 1805, 1806, joseph, louis, confederatia rinului, prusiei, jena, auerstadt, armata, rusa, friedland, tilist, iulie, 1807, alianta, tarul, alexandru i, regatul, westphalia, jerom, ducatul, warson, sistemul continental, 1807, portugalia, 1808, rege, spaniei, joachim, murat, razboiul, peninsular, 1809, wagram, provinciile, illyriane, sloveniei, croatiei, bosniei, hertegovinei, serbiei, muntenegrului, statele papale, divortat, arhiducesa, de, habsburg, marie, luise, 1811, iobagia, feudalismul, 1812, invazia, moscovei, 1814, abdicat, insula, elba, exilat, 1815, promulgat, noua, constitutie, 1815, din, belgia, waterloo, 18, iunie, campania
Istorie
Numar pagini: 4

Laborator nr. 2

Simularea sistemelor folosind toolbox-ului “Stateflow”
. Sisteme hibride, simulare, laborator, sisteme, toolbox, stateflow | 1 Laborator nr. 2 Simularea sistemelor folosind toolbox-ului “Stateflow” Pentru a crea un o diagram? Stateflow este necesar? parcurgerea a ?apte pa?i 1. Definirea interfe?ei cu Simulink - presupune determinarea modului ?n care diagrama Stateflow este conectat? cu alte p?r?i ale modelului Simulink. ?n aceast? etap? se pot defini intr?ri ce provin de la Simulink...
Sisteme hibride
Numar pagini: 8

The Life And Works Aristotle

When Plato died in 347 bc, Aristotle moved to Assos, a city in Asia Minor, where a friend of his, Hermias (died 345 bc), was ruler. There he counseled Hermias and married his niece and adopted daughter, Pythias. After Hermias was captured and executed by the Persians, Aristotle went to Pella, the Macedonian capital, where he became the tutor of the king's young son Alexander, later known as Alexander the Great. In 335, when Alexander became king, Aristotle returned to Athens and established his own school, the Lyceum. Because much of the discussion in his school took place while teachers and students were walking about the Lyceum grounds, Aristotle's school came to be known as the Peripatetic ("walking" or "strolling") school. Upon the death of Alexander in 323 bc, strong anti-Macedonian feeling developed in Athens, and Aristotle retired to a family estate in Euboea. He died there the following year. . Aristotle
Engleza
Numar pagini: 5

Ernest Miller Hemingway

Ernest Miller Hemingway was born on July 21, 1899, in Oak Park,
Illinois. His father was the owner of a prosperous real estate business. His
father, Dr. Hemingway, imparted to Ernest the importance of appearances,
especially in public. Dr. Hemingway invented surgical forceps for which he
would not accept money. He believed that one should not profit from something
important for the good of mankind. Ernest's father, a man of high ideals, was
very strict and censored the books he allowed his children to read. He forbad
Ernest's sister from studying ballet for it was coeducational, and dancing
together led to "hell and damnation".
. Ernest, miller, hemingway
Engleza
Numar pagini: 6

Cascada Niagara

"Situată între statele New York şi Ontario (fig. 1), Cascada Niagara este una din cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului Nord-American. Cascada se află pe râul Niagara, care curge între statele Unite şi Canada de la Lacul Erie până în Lacul Ontario (figura 2). Aceasta se află la aproape 27 kilometri nord vest de Buffalo, New York, oraş industrial şi turistic, centru al Cascadei Niagara.."

referatul contine si gotografii, harti. New york, ontario, cascada niagara, statele unite, canada, lacul erie, lacul ontario, buffalo, insula goat, horseshue falls, cataracta niagara, niagara state park
Geografie
Numar pagini: 6

The Importance of Literacy

Try and imagine our society without a common language. This could be quite a hard idea to fathom. Allow me to assist you. If this hypothetical idea were in fact true, a typical conversation between two individuals would be as follows: one of the two would begin the conversation by making noises representing their language, the other person would not understand these noises and respond with unrecognizable noises to the first individual. As you can well imagine, this would get quite frustrating. Rita Mae Brown describes literacy as, \\\"a social contract, an agreed upon representation of certain symbols\\\" (420). If the symbol\\\'s (letters) meanings are not agreed upon by those attempting to communicate, then interpreting one another becomes difficult. Simply stated, literacy is very important. Society has proven time and time again, it will reward those individuals who are competent and impede those who are not, whether expressed in terms of employment opportunities (job success) or just on a social level.. Literacy
Engleza
Numar pagini: 2

Schizophrenia

Schizophrenia is a serious brain disorder. It is a disease that makes it difficult
for a person to tell the difference between real and unreal experiences, to
think logically, to have normal emotional responses to other, and to behave
normally in social situations. People with schizophrenia may also have
difficulty in remembering, talking, and behaving appropriately. Schizophrenia
is one of the most common mental illnesses. About 1% of the world
population has schizophrenia. In the United states, there are about 2.5 million
people with the disease. Schizophrenia is the cause of more hospitalizations
than almost any other illness. Schizophrenia most commonly begins between
the ages of 15 and 25. Although it strikes men and women equally, the
symptoms may appear later in women than in men. Very rarely................
. Schizophrenia
Engleza
Numar pagini: 3

Viata si opera lui Albert Einstein

"Atunci când unei persoane i se cere să numească un fizician, aproape întotdeauna numele care îi vine in gând este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de ştiinţa al secolului 20. Cunoscut pentru crearea şi dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativităţii, ca şi pentru indrăzneaţa sa ipoteză cu privire la natura luminii, Einstein a fost fără îndoiala una din cele mai stralucite minţi ştiinţifice ale umanităţii."

Primele lucrari ştiinţifice
Teoria specială a relativităţii
Primele reacţii
Teoria generalizată a relativităţii
Cetăţean al lumii
. Via?a, opera, einstein, albert, fizician, om de ?tiin?a, secolul, 20, natura, luminii, ipotez?, origine, german?, ulm, munchen, geometrie, euclidiana, milano, arrau, elve?ia, politehnica, zurich, biroul de patente din berna, mileva, maric, lucrari, ?tiin?ifice, doctoratul, dizerta?ie, teoretic?, dimensiunii, moleculelor, miscarea browniana, energia, radia?iei, constanta, universal?, constanta lui planck, robert andrews millikan, teoria special? a relativit??ii, electrodinamicii, corpurilor, mi?care, newton, savanti, max planck, kaiser wilhelm, relativit??ii, teoria, cuantica, dualismului, und?-particul?, hitler, germania, emigreze, statele, unite, princeton, new jersey, franklin delano, roosevelt, bombe, atomice, despre sionism, constructori ai universului, de ce r?zboi, sigmund freud, din ultimii mei ani, evolu?ia fizicii, lumea a?a cum o v?d eu
Fizica
Numar pagini: 4

Albert Camus and existentialism

Existentialism is the individual freedom of choice; in other words man is a conscious subject, rather than a thing. Of the many existentialistic themes, Camus strongly believed in absurdity.
Camus’ opinion is that absurdity lies in the basic discord in the relationship between the human being and the universe. Thus, the human being discovers the absurdity of existence when he correctly perceives the universe.
The absurdity of the human being is in its insecurity, rejections, agony, and also it’s disappointments. In most of Camus’ works the recognition of the absurdity of the human existence is a main theme. For Camus, the absurd is not a negative thing, but a real state of existence. Accepting the perspective that life is absurd is to embrace a true view of life.
The Stranger, is the first work of Camus’ dealing with absurdity. It portrays the main character as an honest, atheist, who lives life as best as he knows how. In the beginning of the novel, the main character Mersault’s mother dies. His mother’s death has no effect on him because he feels death is the end, there is no God in his mind, and because the two were not close.
. Albert, camus
Engleza
Numar pagini: 2

Phobias

Everyone is afraid of something. Everyone experiences nervousness, anxiety and even in superior feelings around certain people. Some people possess these feelings so deeply that their fear is considered irrational. Even they realize that it is irrational and that they have a phobia. Millions of people suffer from phobias every day of their lives. The third largest psychological disorder in the United states is what psychologists have labelled a social phobia. A social phobia is the fear of social situations and the interactions with other people that can automatically bring on feelings of self-consciousness, judgement, evaluation, and scrutiny. They cannot overcome a social phobia without the patient first grasping exactly what triggers their fears, and then learning how to receive proper help. A social anxiety disorder or social phobia is the constant fear of being criticized or evaluated by other people. People with a social phobia are nervous, anxious, and afraid about many social situations. Simply attending a business meeting or going to a company party can be highly nerve wracking and intimidating. Although people with social anxiety want very much to be social with everyone else, their anxiety about not doing well in public is strong and hinders their best efforts. They freeze up when they meet new people, especially authority figures. They are particularly afraid that other people ............... Phobias
Engleza
Numar pagini: 2

Confucius

According to tradition, Confucius was born in the state of Lu (present-day Shandong Province) of the noble K'ung clan. His original name was K'ung Ch'iu. His father, commander of a district in Lu, died three years after Confucius was born, leaving the family in poverty, but Confucius nevertheless received a fine education. He was married at the age of 19 and had one son and two daughters. During the four years immediately after his marriage, poverty compelled him to become a sevant for the chief of the district in which he lived. His mother died in 527 BC, and after a period of mourning he began his career as a teacher, usually traveling about and instructing the small body of disciples that had gathered around him. His fame as a man of learning and character and his reverence for Chinese ideals and customs soon spread through the principality of Lu.. Confucius
Engleza
Numar pagini: 2

Evul Mediu

"In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni
Istorie
Numar pagini: 2

Life Of Rodin

Auguste Rodin was born November 12, 1840 in Paris and attended the Ecole des Arts Decoratifs in Paris at age 14. Rodin had a special gift for modeling human figures and faces; therefore sculpting humans is all he did. Decorators and commercial sculptors exploited Rodin at a very young age. It was some 20 years before he could sculpt for himself, under the commercial sculptor Albert Carrier-Belleuse. (Auguste, 19)
Rodin sculpted ornamental figures for several major buildings in Brussels, such as the Bourse and the Palais des Academies. He then worked on the monument to Jean-Francois Loos, the former mayor of Antwerp. Rodin did not start this monument, but he work on it. Rodin acquired a sufficient amount of money to travel to Italy, which was an important step in his career. In 1877 he returned to Paris with his first major sculpture, The Age of Bronze. This piece of work showed a young man coming out of misery and depression to a state of heightened awareness. Critics and fellow artists thought and also accused Rodin of making this piece from a plaster cast taken directly from a living person. This deeply hurt Rodin. (Auguste, 19) In 1880, Rodin was contracted by the French government to make a door for the projected Musee des Arts Decortifs. Rodin worked endlessly on the sketches for the bronze door, now titled The Gates of Hell. In 1883 Rodin met Camille, this is when he had reached his “decisive stage” in preparations for The Gates of Hell. This aspect of Rodin’s work and ideas has to be borne in mind considering the beginning of his relationship with Camille Claude. (Auguste, 21-22)
. Rodin
Engleza
Numar pagini: 2

How childhood history and culture affects how we live as adults

Childhood history has a lot to do with how we live as adults because certain childhood events could trigger something that would last a life time. Take for example if a child fails at something and the parent does nothing to help the child, the child will grow up thinking that failing is alright and that he or she will have a hard time in life with their job or in school or life in general. Many events from a persons’ life can stick with the person throughout their life like a thorn in the side. The event will every so often reappear in the persons mind when some event in the present triggers a familiarity with the past event and the person could go in to a state of worry or even worse shock. In this occurrence it could immobilize the person and result in a lackluster in the persons life and might not be able to carry on until the issue is resolved.. Childhood, adulthood, adult, child, culture
Engleza
Numar pagini: 1


"state" rezultate au fost gasite 20