stare
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
Curs de marketing |
|
Cuprins
pag. Prefaţă 6 Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice 1.1. Esenţa economiei ................................................................... 1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................ 1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice .......... 1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice .................... Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază 2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ........................................... 2.2. Resursele economice şi bunurile economice .......................... 2.3. Fazele activităţii economice ................................................... Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice 3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate ..... 3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei .................................. 3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb .................... 3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................ 3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ............................... Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei 4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ........................... 4.2. Clasificarea întreprinderilor ................................................... 4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................ Tema 5. Factorii şi costurile de producţie 5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul .... 5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor ....................... 5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie ................. 5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor neproporţionale ........................................................................ 5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ........................... Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa 6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................ 6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea cererii ................................................................. 6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea ofertei ................................................................. 6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ...... 6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului. Tipurile de preţuri .................................................................. 6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale ......................... Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor factoriale 7.1. Piaţa muncii şi salariul ........................................................... 7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda ............................................. 7.3. Piaţa funciară şi renta ............................................................. 7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ............... Tema 8. Piaţa resurselor financiare 8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................ 8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi oferta de capital ...................................................................... 8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................ 8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ........................... 8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii Centrale (cazul Republicii Moldova) ....................................... 8.6. Piaţa valutară ............................................................................. Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui 9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional .................................... 9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ...... 9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele ......... 9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul şi acceleratorul investiţional .................................................. Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice 10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................ 10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice. Ciclurile economice ........................................................... 10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului în economie ........................................................................ Tema 11. Finanţele publice 11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ...................... 11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi datoria publică .................................................................... 11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova ....... Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale dezvoltării economice 12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui de manifestare .................................................................... 12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................ 12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele. Măsuri antiinflaţioniste ...................................................... 12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale. Nivelul şi calitatea vieţii .................................................... Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în Republica Moldova 13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia de piaţă ............................................................................... 13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ...... 13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare ................. Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova în circuitul economic mondial 14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale contemporane .................................................................... 14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa de plăţi externe .................................................................. 14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă ......................... 14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ........... 14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază .. 14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în circuitul economic mondial ..................... . Marketing, finante, probleme |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 134
|
Comunicarea managerialǎ în structurile administ. publice |
|
Deficienţele în comunicarea managerială cauzate în principal de mentalitatea personalului din administraţia publică sunt unele specifice tranziţiei de la climatul centralist la cel descentralizat din fostele state socialiste şi nu sunt unele care să se poată remedia prin achiziţionarea de tehnică de calcul, sau prin modificarea grilei de organizare. Aspectele întâlnite sunt mult mai sensibile şi foarte greu de remediat, drept pentru care solicită timp, sacrificii profesionale şi un management laborios, pentru a aplana toate conflictele pe care o astfel de încercare le creează. Este însă singura soluţie care poate aduce o schimbare în bine în actualul climat. Condiţiile actuale, starea politică şi socială ne obligă însă să facem aceste eforturi pentru a transforma aparatul administraţiei publice în unul funcţional, adaptat la cerinţele Uniunii Europene.
Este foarte important ca în aparatul de conducere a administraţiei publice să existe oameni care să prevadă cu adevărat necesitatea acestei schimbări. Fără o deschidere pe termen lung, fără o imagine de ansamblu asupra punctelor spre care ne îndreptăm şi fără planuri concrete pe care să le aplicăm spre a atinge to ceea ce ne-am propus, nu putem ajunge la scopurile pe care le dorim îndeplinite. Indiferent de eforturile pe care le facem, de sacrificiile pe care astfel de scopuri ni le cer, dacă nu înţelegem faptul că de modul în care astăzi acţionăm depinde viitorul celor care vor veni după noi precum şi modul în care aceştia vor gândi, lipsa de perspectivă ne condamnă la dezinteres şi la rutină. Menţinerea stării de fapt reprezintă condamnarea conceptuală a generaţiilor care ne urmează şi obligarea acestora la compromisurile zilnice pe care noi astăzi le facem. . Comunicarea organiza?ional?, etic?, administra?ia public?, ameliorarea comunic?rii organiza?ionale, dezvoltarea administra?iei publice, organizatiile private, teoriei profitului, barierele de comunicare, sindromul aprob?rilor |
|
Relatii publice Numar pagini: 39
|
Diabetul zaharat |
|
Pancreasul
1.Glandele care produc secreții digestive 2. Glandele care produc hormoni Funcțiile endocrine ale pancreasului Diabetul Diabetul de tip 1 Diabetul de tip 2 Diabetul gestațional Cauze Simptome Complicațiile diabetului Complicațiile acute Complicații cronice Tratamentul diabetului Insulina Controlul diabetului Testarea nivelului glucozei în sânge Tratamentul cu insulină Aplicaţie practică BIBLIOGRAFIE Referatul contine scheme si imagini. Diabet, zahar, insulina |
|
Biologie Numar pagini: 18
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Intretinerea calculatorului |
|
INTRODUCERE
Calculatorul este un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la indoiala si a carui prezenta in casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult in ultimii ani, pentru multi romani cumpararea unui calculator este o investitie pe termen lung, durata de de exploatare a unui calculator nou fiind estimata la 5 ani sau mai mult pentru ca investitia sa devina profitabila. In aceste conditii devine esentiala pastrarea in stare buna de functionare a calculatorului pe toata aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai faca investitii suplimentare legate de reparatii. La fel ca si in cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex. masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta in cazul folosirii unor masuri de intretinere aplicate la intervale periodice de timp. Din aceasta cauza proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un calculator bine intretinut este un calculator care va functiona optim fara a necesita reparatii si care va putea fi folosit intensiv fara teama ca s-ar putea defecta. Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de intretinere care se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere usor de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei masini de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective. Intretinerea corecta unui calculator este un pic mai complicata pentru ca necesita demontarea lui in scopul curatarii adecvate a pieselor componente. Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o executam prima data si in plus nu este necesara decit la intervale mari de timp, de exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit. Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare cu succes a unui calculator ii revine in intregime aceluia (sau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de baza despre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfel de initiativa este increderea in fortele proprii. Familiarizarea cu procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va permite ulterior sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese in asa fel incit sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui calculator este descrisa in Manualul de Asamblare a unui PC. Metodele de intretinere a unui calculator se impart in doua categorii mari : metode de intretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si metode de intretinere a componentelor software (sistemul de operare si softurile instalate, protectia anti-virus, etc.). . Calculatoare, intretinere, depanare |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 19
|
Anxietatea |
|
Anxietatea este o permanenţă a modului de fiinţare uman,existând în spaţiul dialogului dintre sine şi eu, fiind incitată de contactul de orice fel între eu şi lume.Este la temeiul oricărei puneri în act a omului, la temeiul oricărei trăiri, iar trăirea aceasta vine la rândul ei să o întemeieze.Ambiguitatea anxietăţii ,ca atitudine primară ,în primă instanţă autosuficientăse răsfrânge asupra individului uman ,modelându-l ambiguu.Prin lipsa de obiect concret, ea devine o stare de nenumit,suportată, totodată intimă şi străină individului,creând şi distrugând.
Existenţialismul este cel care revelează anxietatea şi este în stare să o asume, descoperindu-I relaţia esenţială cu existenţa. Existenţa (lat. Ex-în afară, sistere-a sta) este faptul de a apărea şi de a se manifesta în afară,a te confrunta cu faptul prezenţei şi participării la o lume schimbătoare şi potenţial primejdioasă. Condiţia individului concret este una de anxietate , rezultată din înţelegerea inevitabilei sale libertăţi de opta între posibilităţi, din necunoaşterea viitorului, din apropierea morţii, din finitudinea unei existenţe care a fost precedată de neant. . Anxietatea, kierkegaard, existentialismul |
|
Filozofie Numar pagini: 6
|
Stari de agregare |
|
"Exista trei stari de agregare:
* Solida * Lichida * Gazoasa A patra stare de agregare este plasma." . Aer, conditionat, stari de agregare, trei, solida, lichida, gazoasa, patra, plasma |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Necesitate şi întâmplare |
|
Necesitatea
întâmplarea Cauzele de ordin gnoseologic Caracterul Necesitatea şi întâmplarea nu au caracter absolut, ci relativ Necesitatea şi întâmplarea sunt într-un raport dialectic întâmplarea este forma de manifestare a necesităţii Probabilitatea statului ontologic şi gnoseologic al probabilităţii . Necesitate, intamplare, probabilitate, cauze, ordin, gnoseologic, caracter, absolut, relativ, raport, dialectic, manifestare, statut, gnoseologic, existenta, imposibilul, posibilul, gândirea, materialist?, democrit, spinoza, d?holbach, hazard, helvetius, hegel, engels, j, bernoulli |
|
Psihologie Numar pagini: 9
|
Necesitate şi întâmplare |
|
Necesitatea
întâmplarea Cauzele de ordin gnoseologic Caracterul Necesitatea şi întâmplarea nu au caracter absolut, ci relativ Necesitatea şi întâmplarea sunt într-un raport dialectic întâmplarea este forma de manifestare a necesităţii Probabilitatea statului ontologic şi gnoseologic al probabilităţii . Necesitate, intamplare, probabilitate, cauze, ordin, gnoseologic, caracter, absolut, relativ, raport, dialectic, manifestare, statut, gnoseologic, existenta, imposibilul, posibilul, gândirea, materialist?, democrit, spinoza, d?holbach, hazard, helvetius, hegel, engels, j, bernoulli |
|
Filozofie Numar pagini: 9
|
Somajul |
|
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar |
|
Macroeconomie Numar pagini: 5
|
Somajul |
|
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar |
|
Macroeconomie Numar pagini: 5
|
Clorul si compusii sai |
|
Cuprins
Clorul si compusii lui Starea naturala ------------------------------------pag 1 Obtinere ------------------------------------pag 2 Proprietati fizice -----------------------------------pag 4 Proprietati chimice---------------------------------pag 5 Proprietati fiziologice------------------------------pag 6 Intrebuintari -------------------------------------pag 6 Combinatiile clorului cu hidrogenul-------------pag 8 Acidul clorhidric -----------------------------------pag 8 Combinatiile oxigenate ale clorului--------------pag 11 Monoxidul de diclor--------------------------------pag 11 Acidul hipocloros ----------------------------------pag11 Oxidul de clor -------------------------------------pag 12 Trioxidul de clor------------------------------------pag 12 Acidul cloros ---------------------------------------pag 12 Dioxidul de clor ------------------------------------pag 12 Acidul cloric-----------------------------------------pag 13 Hexaoxidul de diclor-------------------------------pag 13 Heptaoxidul de diclor ----------------------------- pag 13 Acidul percloric ------------------------------------pag 13 Bibliografie D.NEGOIU TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA EDITURA TEHNICA 1972 . Clorul, compusii, starea, naturala, obtinere, proprietati, fizice, chimice, fiziologice, intrebuintari, combinatiile, clorului, hidrogenul, acidul, clorhidric, oxigenate, monoxidul, diclor, acidul, hipocloros, oxidul, trioxidul, acidul cloros, dioxidul de clor, acidul cloric, acidul percloric, heptaoxidul de diclor, hexaoxidul de diclor |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
Compozitia proteinelor |
|
Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi.
Se disting pe bază de solubilitate două clase de proteine, proteine insolubile şi proteine solubile. Cele dintâi, numite proteine fibroase (scleroproteine), se găsesc în organismul animal în stare solidă şi au funcţiunea de a conferi ţesuturilor rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor exteriori. Vom menţiona keratina din păr, unghii, copite, epidermă, colagenul din piele, oase şi tendoane, miosina din muşchi şi fibrolina din mătase. Proteinele fibroase se dizolvă numai în acizi şi baze concentrate............................ CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE Carnea şi produsele din carne COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ Laptele şi produsele lactate COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ Oul COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI (%) Produsele cerealiere şi leguminoase . Compozitia, proteinelor, proteine, continutul, amino, acizi, glicocol, alanina, valina, prolina, fenilalanina, serina, acid, asparagic, glutamic, hidroxiprolina, amoniac, produsele, alimentare, carnea, laptele, lactate, oul, cerealiere, leguminoase |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Metanul |
| A fost descoperit de A.Volts in 1778 in malul baltilor si a fost numit prima oara gaz de balta. Metanul este cel mai simplu alcan, o hidrocarbura saturata aciclica, primul termen al seriei de hidrocarburi parafinice. Se gaseste sub forma de zacaminte naturale in stare destul de pura, la noi in tara puritatea metanului fiind de 99%. Cantitati apreciabile de gaz metan se gasesc si in minele de carbuni.............................................. . Metan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Criza mondiala, impactul ei asupra ecomomiei RM |
|
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. La confluenţa anilor 2008-2009, pe cînd criza globală se afla în mijlocul celei mai severe crize financiare în perioada postbelică, în Moldova guvernată de regimul Voronin se puteau auzi astfel de declaraţii:”Ce fel de criză? În Moldova nu există nici un fel de criză economică sau financiară, nu sînt nici factori care ar putea-o provoca”. Din contra, “prevedem o expansiune sănătoasă de 3 % în 2009. Acesta-i ţelul nostru şi realitatea la zi”, declarase prim-ministrul guvernului comunist în cadrul unei conferinţe de presă în ajun de 1 aprilie 2009.
În pofida unor asemenea pronosticuri optimiste, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Conform raportului Fondului Monetar Internaţional (FMI) referitor la situaţia economică mondială, Moldova era singura ţară unde nu se prognoza nici o creştere în 2010.Criza economică şi cea politică, în opinia experţilor locali şi internaţionali a fost agravată de calitatea proastă a guvernării, de deteriorarea considerabilă a mediului în afaceri (Moldova se plasează pe locul 158 din cele 176 de ţări la indicatorul “permisiunii construcţiilor” în activităţile de afaceri), răspîndirea şi aprofundarea corupţiei (conform indicatorului corupţiei monotorizat de Transparency International Moldova a degradat cu 30 poziţii din 2006- la poziţia 109). Avem constrîngere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei. Toate acestea denotă intrarea economiei Republicii Moldova în stare de recensiune profundă. Factorul principal care a determinat profunzimea crizei este modelul economic ineficient. Reacţia întîrziată la provocările acestei crize pentru economia republicii, atît din partea autorităţilor publice, cît şi a experţilor în domeniu, fac nespus de actuală cercetarea evoluţiei şi esenţei crizei economice mondiale şi a căilor de depăşire a recensiunii economice din Republica Moldova. Obiectul de studiu îl reprezintă analiza impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova. Scopul lucrării îl constituie conturarea impactului crizei economice în Republica Moldova, identificarea cauzelor ce au declanşat această stare de recensiune şi propunerea unor soluţii în vederea depăşirii acesteia. . Stagnare, recensiune, criza, impact, consecinte, economie, probleme, solutii, republica moldova |
|
Macroeconomie Numar pagini: 13
|
Algoritmizarea functiilor de conducere |
|
Functiile organizationale
Functiile aplicative 1. Culegerea si prelucrarea primara a datelor Filtrarea Conversia în unitati ingineresti Testarea încadrárii între limite Validarea datelor Liniarizarea Corectia erorilor sistematice Evaluarea tendintelor 2. Controlul procesului Controlul stárii de functionare Compresia datelor Protocolarea . Algoritmizarea, functiilor, conducere, functii, organizatoriale, aplicative, culegere, prelucrare, primara, date, filtrare, conversie, unitati, ingineresti, testare, incadrare limite, validarea, liniarizarea, corecta erorilor, sistematice, evaluarea, tendintelor, control, proces, stare, cunctionare, compresie, protocolare |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 8
|
Marin sorescu-iona |
|
Setea muntelui de sare (trilogie) – Iona, Paracliserul, Matca
-nivel al aspiratiilor; -teatru simbolic, poetic, deschideri spre existenţialism (Martin Heidegger, Karl Jaspers, Jean Paul Sartre, Albert Camus); - teatru-parabolă – semnificaţii plurivalente – operă deschisă (Umberto Eco); - tema destinului; - reconsiderarea miturilor si demitizarea; - repere spaţio- temporale simbolice; - Iona – personaj generic – voci si ipostaze; - ,,vina tragică,, a personajului- starea de destin, dedublarea, asumarea sau neasumarea condiţiei existenţiale, marile întrebări privitoare la sensul vieţii, la limită; moartea ca limită; - sentimentul acut al claustrării; dorinţa de libertate; conştientizarea limitei, a determinismului, absurdul existenţial; cugetările despre naştere, înviere, moarte etc. . Iona, marin, sorescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Biotehnologia de obtinere a dojdiei de panificatie |
| Tehnologii de obtinere. Bioreactare, drjdie, panificatie | |
|
Curs cu caracter informativ, nu detin drepturi de autor, nu imi asum nici o raspundere pentru postarea in scopul comercializarii pe internet. Numar pagini: 10
|
Hidrogenul |
|
1.Starea naturală
2. Hidrogenul molecular H2 a)proprietăţi fizice - densitatea - căldura specifică - viteza de difuziune - solubilitatea b) proprietăţi chimice - combinarea hidrogenului cu nemetalele 3. Obţinerea hidrogenului molecular - în laborator - în industrie - în reacţii de descompunere termică 4. Utilizări . Hidrogen |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Drogurile |
|
Persoanele care recurg la droguri au o problema cu increderea in sine, de obicei. Ei apeleaza la substante daunatoare pentru a produce o schimbare temporara in perceptia realitatii si comportamentului pentru a se impresiona pe sine sau pe altii.
Drogul este o substanta solida, lichida sau gazoasa, a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct functionarea sistemului nervos, schimba dispozitia, perceptia si/sau starea de constiinta. Drogul modifica sentimentele, dispozitia si gandirea si dauneaza grav sanatatii............................................................. Droguri |
|
Economie Numar pagini: 2
|
Protectia padurilor |
|
A. Entomologie forestiera
1. Cercetari privind identificarea, biologia si ecologia speciilor de daunatori forestieri : 1. Depistarea si prognoza daunatorilor forestieri : 1. Combaterea biologica si integrata a daunatorilor forestieri : B. Fitopatologie . Protectia, padurilor, entomologie, forestiera, cercetari, identificarea, biologia, ecologia, daunatori, forestieri, prognoza, depistarea, combaterea, biologica, integrata, fitopatologie |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| "Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie |
|
Estetică Numar pagini: 8
|
Rolul informaticii in societate |
|
Astăzi, când ne aflăm la începutul unui nou mileniu, societatea umană este caracterizată de trei elemente aflate în plin proces de dezvoltare: informaţia, tehnologia şi ştiinţa. Continua evoluţie a acestor elemente a marcat epoca într-un sens pozitiv ducând-o pe o treaptă de progres nebănuită în trecut.
Civilizaţia umană a cunoscut în decursul existenţei sale o etapă agricolă şi apoi una industrială, cea prin care trece acum este epoca informaţiei şi a comunicării, epocă ce "se naşte din ciocnirea noilor valori şi tehnici, noilor stiluri de viaţă şi moduri de comunicare". În condiţiile în care informaţia a devenit una din cele trei forme de manifestare a materiei, iar nevoia de informare şi de comunicare este mai acută ca niciodată, au fost puse la punct noi modalităţi de comunicare ce ne oferă posibilitatea de a emite sau recepţiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zonă a mapamondului. Toate acestea se bazează pe transmisiile fără fir (wireless), pe folosirea calculatorului şi pe facilităţile oferite de Internet.......................................... . Informatica, societate |
|
Informatica Numar pagini: 3
|
Arhitectura microcontrolerelor din familia 8051 |
|
Microcontrolerul 8051
Microcontrolerul 8052AH Organizarea memoriei în dispozitivele din familia 8051 Memoria pentru programe Memoria de date Setul de instrucþiuni al familiei 8051 Moduri de adresare Cuväntul de stare al programului - PSW Ceasul sistemului . Arhitectura, microcontrolerelor, familia, 8051, 8052ah, organizare, memorie, dispozitive, programare, date, set, instructiuni, moduri, adresare, cuvantul, stare, program, psw, ceas, sistem |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
|
Rolul si factorii creativităţii
Procesul creativ Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Criterii de apreciere a creativităţii elevilor Metode de cultivare a creativităţii Dezvoltarea creativităţii în învăţământ . Creativitate, formatiune, complexa, personalitate, rol, factori, proces, creativ, blocare, blocheaza, manifestare, creativa, elev, criteii, apreciere, metode, cultivare, dezvoltare, invatamant |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 6
|
Este sau nu posibila o teorie cuantica a mentalului |
|
În ultimii ani, în ştiinţa cognitivă s-a manifestat o controversă importantă asupra ideii de a se apela la fizica cuantică pentru explicarea fenomenelor mentale. Promotorii principali ai unui curent de gândire pro-cuantic sunt Roger Penrose (1989, 1994), Henry P. Stapp (1993), Stuart R. Hameroff (1994), M. Jibu si K. Yasue (1996)[1].
Au apărut însă si reacţii prin care se neagă natura cuantică sau rolul fizicii cuantice în manifestarea si explicarea fenomenelor mentale si ale conştiinţei. Spre exemplu, Gregory R. Mulhauser, de la Departamentul de filosofie al Universităţii Glasgow din Scoţia, în urma analizei sale[2], consideră că trăsăturile mecanicii cuantice sunt extrem de nerelevante pentru producerea şi explicarea fenomenelor mentale. El îşi intitulează studiul său, la care am făcut referinţă, “On the End of a Quantum Mechanical Romance”[2]. De asemenea, afirmă că nu se poate acorda nici un rol conştiinţei în influenţarea rezultatului unui eveniment cuantic......................... . Fizica, cuantica, mental, minte, non-mental, psihologia, gand, roger, penrose, henry, stapp, stuart, hameroff, jibu, yasue, mulhauser, chalmers |
|
Psihologie Numar pagini: 4
|
Curs VII -Informatica Economica Aplicata |
|
Vectori
Declararea Vectorilor de Dimensiune Fixă Vectori care Conţin Vectori Vectori Multidimensionali Vectori Dinamici Păstrarea Conţinutului Vectorilor Dinamici Subrutine Proceduri Funcţii Apelarea Procedurilor Proceduri in Forme Proceduri in Module Standard Transmiterea Argumentelor către Proceduri Transferul Argumentelor prin Valoare Transferul Argumentelor prin Referinta Utilizarea Argumentelor Optionale Furnizarea unei Valori Implicite pentru un Argument Optional . Informatica, economica, aplicata, vectori, declarare, dimensiune, fixa, vectori, contin, multidimensionali, dinamici, pastare, subrutine, proceduri, functii, apelare, module, standard, transmitere, argumente, valoare, referinta, optionale, furnizare, valori, implicite |
|
Informatica economica Numar pagini: 4
|
HIPOFIZA ŞI HORMONII HIPOFIZARI |
|
Luliberina (LHRH, GnRH)
Controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie de cercetari experimentale. Astfel, distrugerea hipotalamusului bazal si a eminentei mediane provoaca, atât la om, cât si la animal, indiferent de sex, scaderea rapida a concentratiei plasmatice a LH si FSH, iar stimularea electrica a hipotalamusului anterior, a zonei nucleului arcuat si a eminentei mediane, determina descarcari de LH si FSH, care la femeie pot declansa ovulatia. Factorul hipotalamic dotat cu capacitatea de a stimula eliberarea de gonadotrofine hipofizare a fost izolat în stare aproape pura de catre colectivele conduse de Guilleminsi, respectiv, de Schally, i s-a determinat structura biochimica, si apoi a fost sinetizat . . Referat, biologie, hipofiza, hormonii hipofizari, luliberina (lhrh, gnrh), controlul descarcarilor de lhrh, componenta neurala, axa hipotalamo-hipofizo-gonadala, somatoliberina (grh, ghrh), controlul secretiei de ghrh, axa hipotalamo-hipofizo-somatotropa, somatostatina (srih, srif), controlul secretiei de srih |
|
Biologie Numar pagini: 7
|
I. 1. Concepţii antice despre natura umană |
|
"Toate marile teme ale filosofiei se leagă, în mod mai mult sau mai puţin direct, de om. Filosofii, chiar dacă n-au avut mereu conştiinţa clară a acestui lucru, şi-au abordat întotdeauna problematica în vederea omului, ţinând invariabil cont de el – ţinta, mai mult sau mai puţin îndepărtată a oricărei concepţii.
În ceea ce priveşte filosofia greacă, aceasta, încă din prima ei fază, intens cosmologică, în care urmărea să găsească temeiul lumii şi să construiască un scenariu raţional de apariţie a ei din Principiu, ne oferă în acelaşi timp şi un model de înţelegere a omului (άνθρωπος). Vechii filosofi au pus constant în evidenţă, fiecare în modalitate proprie, natura lui duală: faptul că, pe de o parte, prin corpul său, este asemenea tuturor lucrurilor din univers, iar pe de altă parte, prin suflet este ceva distinct. În acelaşi timp, ei s-au străduit să conceapă principiul tuturor lucrurilor luând drept model raţionalitatea umană, ceea ce însemna deopotrivă efort de integrare a cosmică a omului şi recunoaştere a unui loc privilegiat pentru el în univers............" . Conceptie, antice, natura, umana, filosofia, greaca, heraclit, focul, socrate, amintirile despre socrate, xenofon, platon, sofisti, protagoras, despre starea originara a omului, prometeu, aristotel, protagoras, de rerum natura, lucretiu, gheorghe vladutescu, w, k, guthrie |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă |
|
A. Momente estetic relevante
I. Momente materiale a) emoţionale b),,intelectuale c) de substanţă II. Momente formale a) pur obiectuale b) derivate III. Variante de calităţi ,,alese" sau ,,vulgare" IV. Moduri de manifestare ale calităţilor V. Variante ale ,,noutăţii" VI. Variante ale ,,naturaleţii" VII. Variante ale ,,veridicităţii" VIII. Variante ale ,,realităţii" IX. Moduri de ,,a acţiona" asupra privitorului B. Determinări ale valorilor estetice . Roman, ingarden, structura, interna, opera, arta, momente, estetic, relevanta, materiale, emotionale, intelectuale, substanta, formale, obiectuale, deriva, calitate, manifeste, noutate, naturalete, veridicitate, realitate, actiona, privitor, valori, estetice |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Neurofiziologia atentiei |
|
Principala formatiune implicata in realizarea atentiei este sistemul reticulat. Formatiunea reticulata pregateste cortexul si caile senzoriale pentru a raspunde adecvat la un stimul. Lezarea accidentala sau experimentala a acestei formatiuni duce la coma profunda. Invers, o serie de cercetari experimentale au aratat ca stimularea acestei zone duce la trezire in cazul in care animalul (ex. Pisica) sau subiectul uman ce participa la experiment se afla in stare de somn. Stimularea formatiunii reticulate atunci cand subiectul se afla in stare......
+ schema. Neurofiziologia, atentiei, lezarea, formatiuni, coma, veghe, cortexul, receptate, activare, informatie, sokolov, modelul, neurochimiei, neurobiologia |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Fragmentarea si distrugerea habitatelor naturale |
| Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute – si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei. Padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase. Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut.. Ecologie, paduri, defrisare, poluare, padurea ecuatoriala, padurea tropicala, habitat natural |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Grile Supply Chain Management |
| Grile. Grileee | |
|
Curs cu caracter informativ, nu detin drepturi de autor, nu imi asum nici o raspundere pentru postarea in scopul comercializarii pe internet. Numar pagini: 5
|
Tudor Vianu, De la sentimentul tragic al vieţii la estetica tragicului |
| "Cine a pierdut, de pildă, o fiinţă de care îl lega o mare iubire, nu poate ajunge uşor la ideea că faptul aparţine structurii totalitare a lumii, unităţii ei de stil. Căci, această din urmă recunoaştere presupune pietate faţă de aşezarea lucrurilor, pe când deocamdată, şi chiar dacă lupta este pierdută, în sufletul nostru stăruie revolta. Nu consimţim să cedăm ordinii universale fiinţa pe care am iubit-o din tot sufletul şi pe care continuăm s-o socotim răpită cu injustiţie şi brutalitate. Căci, dacă am recunoaşte în acest fapt un aspect al ordinii nezdruncinate a lucrurilor, ar trebui să tăiem şi ultimul fir care ne mai ţine de fiinţa iubită şi anume, acela al dragostei noastre în revoltă! Şi multă vreme sufletul nostru nu consimte să reteze acest fir preţios. Abia după revoltă şi luptă, după dispreţ şi deznădejde, intervine ideea destinului, care trebuie acceptat ca singura soluţie într-o luptă în care puterile noastre ameninţă să se zdrobească................" . Tudor, vianu, sentiment, tragic, vieta, estetica, tragicului, acceptarea, destinului, sufletul, revolta, lupta, dispret, deznadejde, nietzsche, iubirea, amor fati, antinomie, destin, vointa, viata omeneasca, durere, umana, metafizica, omul, starea, mistica, stoici, johannes volkelt, cerinta, esentiala, fondul, pesimist, eschil, sofocle, shakespeare, goethe, schiller, vischer, sistem de estetica, stare de spirit, pesimista, forte, salutare, funeste, oportune, inoportune, pozitive, negative, ratiune, nonratiune, rational, irational, hegel, kant |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Apa in organismul uman |
|
"Nu încape nici o îdoială , că dintre toate substanţele care intră în corpul omenesc şi în cel al animalelor , apa stă pe primul loc în ceea ce priveşte cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat , încă din secolul trecut să calculeze proporţia de apă din organismul uman . Cum a procedat ? El a cântărit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeaşi înlţime si cu trăsături fizice cât mai asemănătoare mumiilor respective . prin acest procedeu , el a determinat că apa are o proporţie de 90 % în organismul uman . Cifra este prea ridicată . Acest lucru se explică pentru că uscarea prelungită a mumiilor a dus şi la pierdera unor substanţe solide din corpul lor alături de apa .
Ulterior s-au făcut cercetări mai precise , care au arătat nu numai câtă apă este în organismul uman , dar şi chiar câtă apă conţin ţesuturile din care este alcătuit . În medie , un om care cântăreşte 65 de kilograme poate fi sigur că aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul său este apă . Această proporţie este valabilă şi pentru alte animale : câine , pisică , iepure , în general animalele cu sânge cald au aceeaşi proporţie de apă în organism ca şi omul şi mai mult au aceeaşi proporţie de apă în ţesuturi ca şi omul ." Rolul apei în organism Introducerea şi eliminarea apei din organism Starea şi reglarea metabolismului apei . Apa, organismul uman, claude bernard, rolul, apei, introducere, eliminare, starea, reglarea, metabolism |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Apa in organismul uman |
|
Rolul apei în organism
Introducerea şi eliminarea apei din organism Starea şi reglerea metabolismului apei . Apa, organismul, uman, rolul, introducerea, eliminarea, starea, reglerea, metabolismului, cantitatea, plasma, sanguina, lichid, interstitial, celule, oase, plamani, inima, splina, rinichi, sange, muschi, creier |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 6. Rousseau şi ideea reîntoarcerii omului la starea sa naturală |
|
"Dacă Pascal încă mai credea cu ardoare în ajutorul divin pentru salvarea genului uman, secolul al XVIII-lea, intens raţionalist, dă naştere concepţiei rousseauiste a omului lipsit de orice raport esenţial cu absolutul, liber şi bun de la natură, care printr-un mecanism firesc al evoluţiei şi-a creat pretutindeni lanţuri înrobitoare, de care nu va putea scăpa decât prin întoarcerea, în condiţiile ireversibile ale societăţii, la valorile originare.
Printr-o anumită înclinaţie proprie naturii sale, Rousseau e un contemplativ, o fire visătoare, puţin predispusă la efort metodic şi acţiune efectivă. Dar inerţia, voluptatea sentimentului cultivată în izolare, acel individualism orgolios care se traduce în dispreţul tuturor regulilor şi convenţiilor pe care înţelpciunea umană le consideră indispensabile vieţii sociale, nu a reprezentat de fapt decât forma indirectă, deghizată, mai mult sau mai puţin conştientă, a unui protest........" BIBLIOGRAFIE 1. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Rousseau, ideea, reintoarcerii, om, starea, naturala, pasca, l rationalist, rousseauiste, conceptie, liber, bun, contemplativ, revolutia, 1789, teza, raul, discursul, stiinte, arte, discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni, montaigne, locke, contractul social, dumnezeu, libertatea, onoarea, viata, bunurile, vointa generala, hobbes, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Lumea Baltagului |
|
"Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare româneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile....." . Baltagul, mihail sadoveanu, vitoria, nechifor, lipan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|