speculativ
"speculativ" rezultate au fost gasite 6
Bursa monetară şi financiară |
|
Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE 1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI 1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume 1.1.2. Bursele de mărfuri în România 1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI 1.2.1. Ce este bursa? 1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere 1.3. CONTRACTELE BURSIERE 1.3.1. Contractul spot 1.3.2. Contractul forward 1.3.3. Contractele futures 1.3.4. Avantajele contractelor futures 1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU 1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS 1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS 1.4.3. Rezultate şi perspective 1.4.4. Casa Română de Compensaţie 1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR Capitolul II. PIEŢELE FUTURES 2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES 2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea pieţelor futures 2.1.2. Simboluri şi specificaţii 2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI 2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures 2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri 2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures 2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE 2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a titlurilor financiare derivate 2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont 2.3.1.2. Fişa contului de marjă 2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor 2.3.2. Ordinele de tranzacţionare Capitolul III. INDICII BURSIERI. FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE 3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI 3.1.1. Scurt istoric 3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe 3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească 3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti) 3.1.3.2. Indicele BMS1 3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ 3.1.4. Indicii BET 3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri 3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici 3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri în scopuri speculative 3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET 3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului 3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise 3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures 3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL) 3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor 3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp 3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni 3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare 3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni . Bursa |
|
Economie Numar pagini: 53
|
PIATA VALUTARA |
|
Referat
ROLUL PIETEI VALUTARE Operatiunile de pe piata valutara Aspecte ale relatiilor financiar – valutare Operatiuni pe piata valutara 1. Motivatia operatiunilor pe piata valutara 2. Participantii la piata valutara Operatiuni valutare asiguratorii Operatiunile la vedere in scop speculativ PRINCIPALELE OPERATIUNI CE SE DESFASOARA PE PIATA VALUTARA Alte genuri de operatiuni valutare Operatiuni desfasurate de bancile romanesti pe pietele valutare MECANISMUL CURSULUI VALUTAR 1. Cursul valutar – raportul dintre monedele nationale si internationale . Piata, valutara, rol, operatiuni, aspecte, relatii, financiar, valutare, motivatie, participanti, asiguratorii, speculativ, scop, mecanism, curs, valutar, monede, nationale, internationale, raport |
|
M A C R O E C O N O M I E Numar pagini: 12
|
PIATA VALUTARA |
|
Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa. Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile: bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala) casele de schimb autorizate alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens. Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal. Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ |
|
Macroeconomie Numar pagini: 11
|
PIATA VALUTARA |
|
Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa. Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile: bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala) casele de schimb autorizate alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens. Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal. Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ |
|
Macroeconomie Numar pagini: 11
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 12. Omul ca loc de deschidere a fiinţei la Martin Heidegger |
|
"Luând poziţie critică faţă de orientarea speculativă, abstractă a gândirii filosofice şi etice, existenţialismul va face din „concretul" fiinţei umane obiectul central al reflec¬ţiei filosofice. Referindu-se la natura preocupărilor şi la valoarea rezultatelor obţinute de filosofia contemporană în problema omului, unul din principalii reprezentanţi ai existenţialismului, Martin Heidegger, declara: „Nici o epocă nu a avut atâtea cunoştinţe variate despre om câte are cea actuală. Nici o epocă nu a putut obţine atât de repede şi atât de uşor aceste cunoştinţe, precum cea actuală. Şi totuşi, nici o epocă nu a ştiut atât de puţin ce este omul, ca epoca actuală. Niciodată omul nu a constituit în aşa măsură o problemă, ca în epoca noastră".
Constituie, fără îndoială, unul din meritele remarcabile ale existenţialismului faptul de a fi analizat cu atâta patos şi pregnanţă condiţia fiinţei umane şi, implicit, problema raportului dintre individ şi societate. După cum se ştie, existenţialismul s-a dezvoltat în două direcţii diferite, una atee (Sartre, Camus, Heidegger ş.a.) şi alta religioasă (Karl Jaspers, Gabriel Marcel ş.a.), comportând nuanţe particulare în tratarea unor probleme fundamenale, ca problema existenţei, aceea a libertăţii etc............." BIBLIOGRAFIE 1. Martin Heidegger, Fiinţă şi timp, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2003 2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Omul, loc, deschidere, fiinta, martin, heidegger, existentialismul, constiinta, originalitate, omul, lumea, fiinta si timp, ontologie, fiintare, dasein, incertitudine, eu, neant, existent, obiect, liniste, tentatie, impotmolire, decadere, angoasa, sentiment, tragic, pesimism, existentialist, jaspers, moartea, fatalitate, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
"speculativ" rezultate au fost gasite 6
