simboluri
Bursa monetară şi financiară |
|
Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE 1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI 1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume 1.1.2. Bursele de mărfuri în România 1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI 1.2.1. Ce este bursa? 1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere 1.3. CONTRACTELE BURSIERE 1.3.1. Contractul spot 1.3.2. Contractul forward 1.3.3. Contractele futures 1.3.4. Avantajele contractelor futures 1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU 1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS 1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS 1.4.3. Rezultate şi perspective 1.4.4. Casa Română de Compensaţie 1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR Capitolul II. PIEŢELE FUTURES 2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES 2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea pieţelor futures 2.1.2. simboluri şi specificaţii 2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI 2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures 2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri 2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures 2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE 2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a titlurilor financiare derivate 2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont 2.3.1.2. Fişa contului de marjă 2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor 2.3.2. Ordinele de tranzacţionare Capitolul III. INDICII BURSIERI. FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE 3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI 3.1.1. Scurt istoric 3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe 3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească 3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti) 3.1.3.2. Indicele BMS1 3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ 3.1.4. Indicii BET 3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri 3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici 3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri în scopuri speculative 3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET 3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului 3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise 3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures 3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL) 3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor 3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp 3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni 3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare 3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni . Bursa |
|
Economie Numar pagini: 53
|
ELECTRONICA |
|
Cuprins
Introducere 1 DISPOZITIVE ELECTRONICE 1.1 Joncţiunea p-n 1.1.1 Joncţiunea p-n la echilibru termic 1.1.2 Caracteristica statică a joncţiunii p-n. Ecuaţia diodei ideale 1.1.3 Străpungerea joncţiunii p-n 1.1.4 Circuitul echivalent al joncţiunii p-n 1.2.Diode semiconductoare 1.2.1 Diode redresoare. Caracteristica statică. Funcţionare 1.2.2 Diode varicap. 1.2.3 Diode stabilizatoare (ZENER) Caracteristica statică. Funcţionare. Stabilizator parametric. 1.3 Tranzistorul bipolar 1.3.1. Introducere. simboluri. Tipuri de caracteristici. 1.3.2 Principiul de funcţionare (efectul de tranzistor) 1.3.3 Componentele curenţilor prin tranzistor 1.3.4 Descrierea funcţionării în regiunea activă normală (conexiunile BC, EC) 1.3.5 Modelul de semnal mare (EBERS - MOLL) al tranzistorului bipolar 1.3.6.Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar 1.3.6.1. Caracteristicile statice în conexiunea bază comună (BC) 1.3.6.2. Caracteristicile statice în conexiune emitor comun (EC) 1.3.7 Polarizarea tranzistorului într-un punct dat de funcţionare, în regiunea activă 1.3.8.Limitări în funcţionare datorată variaţiei temperaturii şi disipaţiei de putere 1.3.8.1 Variaţia caracteristicilor electrice cu temperatura 1.3.8.2 Stabilizarea PSF în raport cu variaţiile de temperatură 1.3.9.Tranzistorul bipolar în regim dinamic 1.3.9.1 Modelul de semnal mic. Circuit echivalent natural 1.3.9.2. Circuit echivalent cu parametri hibrizi 1.3.9.3 Exemplu de utilizare a circuitului echivalent. Etaj de amplificare cu emitorul comun 1.3.10 Caracteristica dinamică şi limitarea amplitudinii semnalului 1.4 Tranzistorul cu efect de câmp cu joncţiune (TEC-J) 1.4.1 Introducere. simboluri.Notaţii.Funcţionare 1.4.2 Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie 1.4.3 Polarizarea TEC-J.Scheme de polarizare. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare 1.4.4 Modelul de semnal mic pentru TEC-J. Frecvenţe joase şi înalte. 1.5 Tranzistorul cu efect de câmp tip "MOS" (TEC-MOS) 1.5.1.Introducere. simboluri.Notaţii.Funcţionare. Tipuri de caracteristici. 1.5.2.Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie 1.5.3.Polarizarea TEC-MOS (canal iniţial şi indus). Scheme de polarizare pentru canal indus şi canal iniţial. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare. 1.5.4.Model de semnal mic pentru TEC-MOS. Frecvenţe joase şi înalte. 1.6 Dispozitive electronice uni- şi multijoncţiune 1.6.1.Dioda pnpn. Caracteristica curent-tensiune 1.6.2 Tiristorul convenţional. Caracteristica curent-tensiune. Amorsarea tiristorului. Blocarea tiristorului. Aplicaţii 1.6.2.Diacul, triacul. Caracteristici curent-tensiune. Amorsare. Blocare. Aplicaţii 1.7 Dispozitive optoelectronice 1.7.1 Fotorezistenţa. 1.7.2 Fotoelementul. Fototranzistorul.Fotodioda. Fototiristorul 1.7.2.Dioda electroluminescentă(LED).Optocuplorul.. Dispozitive, electronice, jonctiune, echilibru, termic, p-n, ecuatie, dioda, ideala, semiconductoare, redresoare, varicap, tranzistor, bipolar, parametri, circuit |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 41
|
EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ |
| Daca aveti de scos in evidenta EROS ŞI THANATOS in anumite texte aici gasiti.. Eros, thanatos, scoropan, simboluri, prozatori cunoscuti, eminescu, rebreanu, caragiale | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 42
|
Curs VI - Bazele Tehnologiei Informatiei |
|
I.1.1. Lucrul cu stiluri
I.2. OBIECTE INSERABILE ÎN DOCUMENT I.2.1. Inserarea întreruperilor şi lucrul cu secţiuni I.2.2. Inserarea numărului de pagină I.2.3. Inserarea de referinţe în document I.2.4. simboluri şi ecuaţii I.2.5. Desene şi casete de text I.3. LUCRUL CU TABELE I.4. TEHNICI AVANSATE DE PROCESARE A DOCUMENTELOR: LUCRU CU MASTER DOCUMENTE I.5. ÎMBINAREA DATELOR ŞI A DOCUMENTELOR . Bazele, tehnologiei, informatiei, lucrul, stiluri, obiecte, inserabile, document, intreruperi, sectiuni, inserare, numar, pagina, referinte, document, simboluri, ecuatii, desene, casete, tabele, tehnici, avansate, procesare, documente, master, imbinare, date |
|
Informatica economica Numar pagini: 26
|
Curs II |
|
Cuprinde continuarea cursului I:
1.2.2 Organizarea memoriei principale (continuare) 1.2.3 Octet ordonat 1.3 Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor 1.3.1 Reprezentarea simbolurilor 1.3.2 Reprezentarea valorilor numerice 1.3.3 Reprezentarea altor tipuri de date 1.4 Sistemul binar de numeraţie 1.4.1 Adunarea în binar Anexa A, codul ASCII. Organizare, memorie, principala, octet, ordonat, dodificare, stocare, informatii, reprezentare, simboluri, valori, numerice, alte, tipuri, date, sistem, binar, numeratie, adunare, binar, anexa, codul ascii |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Iubirea si natura in lirica eminesciana |
|
Descrierea temei Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar. . Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Al. Philippide - Izgonirea lui Prometeu |
|
"Al. Philippide a debutat printr-un romantism intempestiv ce s-a clasicizat treptat in timp, daca nu totdeauna in substanta cel putin in expresie. Poemul „Izgonirea lui Prometeu" apartinand fazei de tine¬rete si figurand in primul volum de versuri „Aur sterp" (1922) ilus¬treaza in modul cel mai graitor acest romantism at inceputurilor. Reinterpretarea mitului stravechi, nu lipsita de importante note per¬sonale, e operata la o temperatura lirica foarte inalta prin viguroase contraste de atitudine si de situatie, prin tonuri hiperbolice si prin simboluri de maxima generalitate. Culoarea evocarii si actiunea con¬flictului dramatic dau emotiei lirice o vivacitate particulara, care con¬suna expresiv cu zbaterile spectaculoase ale titanului inlantuit.
In lungul sir de prelucrari ale motivului prometeic, incercarea lui Philippide se remarca printr-o intensificare a resurselor conflictuale care de la confruntarea dintre erou si Zeus se imbogatesc acum printr-o opozitie noua, aceea dintre Prometeu si multime, imprejurare care accentueaza intr-un grad foarte inalt tragismul intregului mit. Caci nu mai este vorba pentru erou de a mai suporta acum doar napasta indraznelii ................". Philippide, izgonirea lui prometeu, prometeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|