semn
"semn" rezultate au fost gasite 89
![[1]](images/icons/m_1.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} ![[1]](images/icons/n_2.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} | ![[2]](images/icons/n_1.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} ![[2]](images/icons/m_2.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} |
Introducere - Aplicatii sunet |
|
1. Analiza Fourier în timp real
2. Instrumente specializate pentru analiza şi vizualizarea semnalelor 3. Sinteza semnalelor în timp real. Aplicaţii la semnalul audio 4. Generatoare de semnal sonor implementate în Simulink . Introducere, aplicatii, sunet, software, industrial, analiza, fourier, timp, real, instrumente, specializate, vizualizare, semnale, sinteza, generatoare, sonor, implementate, simulink |
|
Software industrial Numar pagini: 50
|
Discretizarea sistemelor continue |
|
1. Sisteme de reglare continuale
2. Sisteme de reglare hibride 1. Discretizarea semnalelor continuale 2. Discretizarea sistemelor continue A. Dicretizarea sistemelor prin identitatea răspunsului continuu şi discret la semnale de intrare tip (impuls sau treaptă) B. Dicretizarea sistemelor prin substituţii directe (transformări biliniare) 3. Simularea sistemelor hibride . Discretizare, sisteme, continue, reglare, continuale, hibride, semnal, raspuns, intrare, tip, impuls, treapta, substiturii, directe, transformari, biliniare, simulare |
|
Software industrial Numar pagini: 14
|
Lucrare de laborator VII |
|
A.Înmultirea a Doua Numere Binare de 8 Biti Fara semn
B.Împartirea a Doua Numere În Baza 2 având 8 Biti Exercitii si probleme. Inmultirea, doua, numere, binare 8 biti, fara, semn, impartirea, baza 2, exercitii, probleme |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 17
|
Nazismul |
| "La început a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesantã. Tatãl sãu care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte aspru si dominant. La vârsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatãl, si de atunci au inceput sã se observe semnele de urã si viciozitate pe care avea sã le manifeste mai târziu. Când avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena, unde, visând sa devina pictor, a vrut sã intre la o scoalã de arta dar a fost respins. În anii petrecuti în Viena, Hitler dezvoltã un puternic sentiment de urã pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo îsi formeazã si teoriile privind rasa supremã.". Adolf, hitler, nazism, austria, germania, viena, pictor, scoala, arta, respins, evrei, ura, teorii, rasa, suprema, primul razboi, mondial, europa, armata, curier, munchen, partidul, german, muncii, 1919, pivnitã, bere, orator, ein kampf, cartea, autobiograficã, propagandei, revolutionarii, marxisti, 24 februarie, 1920, comunisti, lozinci, swastika, partidul national socialist al muncitorilor din germania, partidul nazist, 1920, rusia, 1921, berlin, fuhrer, 1923, beer hall putsch, bavaria, inchisoare, 1933, organizatia, tineretul hitlerist, reich, polonezi, crestini, minoritati, etnice, religioase, japonia, africa |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Circuite integrate numerice - Capitolul IX |
|
Linii de transmisie si interconectarea circuitelor integrate numerice
9.1 Notiuni introductive 9.2 Modelarea interconexiunilor prin intermediul liniilor de transmisie 9.3 Reflexiile pe liniile de transmisie 9.4 Tehnici de analiza a propagarii semnalului pe liniile de transmisie 9.5 Terminatori de linie . Circuite, integrate, numerice, linii, transmisie, interconectare, notiuni, introductive, modelare, interconexiuni, linii, transmisie, reflexii, tehnici, analiza, propagare, semnal, terminatori, linie |
|
Electronica digitala Numar pagini: 15
|
Sarmanul Dionis |
|
"Opera literara a lui Mihai Eminescu (!850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Ca nuvela exemplara , de un perfect echilibru compoziţional ,”Sărmanul Dionis” isi concentrează toate luminile asupra personajului principal.........". Sarmanul dionis, dionis, comentariu, nuvela, geniu pustiu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Subsistemul iesirilor analogice (S.O.A.) |
|
Subsistemul iesirilor numerice (SON)
Structuri generale de sisteme de cuplare cu procesul industrial 1. Structura centralizata cu transmiterea paralela a semnalelor între proces si cuplorul industrial 2. Structura centralizata cu comutarea descentralizata a liniilor de legáturá (conexiune matriceala) 3. Structura descentralizata radiala 4. Structura descentralizata, cu magistrala unica 5. Structura descentralizata, cu magistrala unica si cuploare locale "inteligente" 6. Structura descentralizata, în retea de mini/microcalculatoare . Subsistemul, iesirilor, analogice, s, o, a, numerice, son, structuri, generale, sisteme, cuplare, proces, industrial, structura, centralizata, transmiterea, paralela, semnalelor, proces, cuplor, industrial, comutare, linii, legatura, conexiune, matriciala, radiala, descentralizata, magistrala, unica, cuploare, locale, inteligente, mini/microcalculatoare |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 8
|
Lucrare de laborator III |
|
A. Reprezentarea numerelor binare cu semn
A.1. Reprezentarea în valoare absolută cu semn A.2. Reprezentarea numerelor în formă complementară A.3. Operaţii cu numere reprezentate în complement faţă de 2 B. Reprezentarea numerelor fracţionare B.1. Reprezentarea în virgulă fixă B.2. Reprezentarea în virgulă mobilă Exercitii si probleme. Reprezentarea, numerelor, binare, semn, valoare, absoluta, forma, complementara, complement fata de 2, fractionare, virgula fixa, virgula mobila, exercitii, probleme |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 13
|
Amintiri din copilarie - Ion Creanga |
|
"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“. Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu). Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........." Cap I CapII Cap III Cap IV Sursele umorului în opera lui Creangă Trăsături noi care completează portretul lui Nică în acest capitol Caracterizarea lui Nică Caracterizarea Smarandei . Amintiri, din, copilarie, ion creanga, nica, smaranda, capitol, i, ii, iii, iv, povestiri, caracterizare, surse, umor, oralitate |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 11
|
Culorile in literatura |
|
Simbolistica culorilor-scurta introducere in universul cromatic
Eseul face referire la semnificatia culorilor in cadrul operelor unor autori precum: Bacovia, Macedonski, Trakl, Baudelaire si Lorca.. Simbolism, culori, culoare, literatura, universala, bacovia, macedonski, trakl, baudelaire, lorca |
|
Literatura universala Numar pagini: 8
|
21.Emil Cioran (1911-1995) |
|
"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani. Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................." BIBLIOGRAFIE 1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Sublimul - Generalitati |
|
"În mod tradiţional sublimul, drept categorie estetică este tratat imediat după frumos. Există, desigur, motive adânci, atât de ordin teoretic cât şi istoric pentru această anume consecuţie. În fapt, chiar analiza dihotomică a celor două categorii, atât la începuturile teoretizării cât şi, mai ales, în perioada modernă, prin Edmund Nurke, Immanuel Kant sau Schiller, spune de la sine, foarte mult despre puternica apropiere a frumosului de sublim şi a sublimului de frumos.
Într-o oarecare măsură şi apelul la etimologie este lămuritor atât pentru apropierile cât şi pentru diferenţierile (până la apoziţie) ale semnificaţiilor categoriilor amintite. Se ştie, astfel că, în Grecia antică, într-o fază târzie a acesteia, adjectivul megaloprepes a ajuns să desemneze un fel de a fi înalt, mai ales în ceea ce priveşte stilul. Forma substantivată era megaloprepeia. Termenul însă care va face carieră va fi hypsos şi el se va impune oricum prin chiar titlul faimosului tratat anonim Peri hypsous (sec. I d.chr.). Substantivul hypsos indică, mai direct, depărtarea sau înălţimea, iar prin extensie, sugera, un mod de fiinţare elevată, fie a lumii, fie a omului. Aceste semnificaţii sunt prezente şi în latină unde avem grupul înrudit de termenii: sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimus, ş.a.m.d. Pentru semnificaţia strict estetică o formă adverbială, sublimen, se va dovedi a fi extrem de importantă. Prin cei doi compuşi, sub şi limen, se sugerează, alăturarea, oarecum paradoxală, a două lucruri contradictorii; ceva aflat dedesubt (sub) cu ceva aflat deasupra (limen). Sublimen indică un efort ajuns ,,până sub pragul (de sus)" al unei uşi, iar prin extensie, a ajuns să semnifice un efort care năzuieşte să atingă pragul de sus al oricărei situaţii. Prin urmare se trece de la ceea ce este înalt, la modul propriu, la ceea ce este elevatul, măreţul, grandiosul, în sens figurat.................." . Sublimul, frumos, edmund nurke, immanuel kant, schiller, megaloprepes, stilul, megaloprepeia, hypsos, sublimus, sub, limen, sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimen, elevatul, maretul, grandiosul, lysis, platon, tatarkiewicz, menon, simposion, fedon, legile, aristotel, catharsis, cicero, de oratore si orator, quintilian, arta oratorica, atic, asianic, gust, rené hocke, manierismul in literatura, manierism si asianism, tipologic, tratat despre sublim, longinus, peri hypsous, cartea facerii, iliada, odiseea, hartmann, boileau, kant, critica facultatii de judecare, critica facultatii de judecare estetice, analitica sublimului, matematic, dinamic, critica hartmanniana, uriasul, enormul, gravul, grandiosul, zguduitorul, infricosatorul, emotionantul, tragicul |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Circuite integrate numerice - Capitolul VIII |
|
Compatibilitatea electromagnetica in proiectarea cu circuite integrate numerice
8.1 Notiuni introductive 8.2 Spectrul de frecventa al unui semnal numeric 8.3 Modalitati de realizare a CE si reducere a zgomotului sistemului . Circuite, integrate, numerice, compatibilitate, electromagnetica, proiectare, notiuni introductive, spectrul, frecvanta, semnal, numeric, modalitati, realizare, ce, reducere, zgomot, sistem |
|
Electronica digitala Numar pagini: 10
|
Comicul |
| În cele mai multe şi mai importante sistematizări şi teoretizări filosofice din spaţiul european şi nord-american de cultură, comicul este recunoscut drept o categorie estetică. O întreagă tradiţie a pregătit şi, până la urmă, a reuşit să impună acest statut. Această recunoaştere nu intră neapărat în contradicţie cu admiterea unui adevăr la fel de important, anume că, fenomenul comic este mult mai amplu în semnificaţii şi mult mai adânc în explicaţii decât ceea ce numim, în mod curent, apariţie şi aparenţă comică. . Comic, estetica, categorie, fenomenul, apari?ie, aparen?? comic?, fenomen axiologic, morala, sacru, ras, solidaritate, excluziune, etos al rasului, nemilos, acceptare, excludere, rizibil, voluntar, involuntar, jean-marc defays, jean fourastié, le rire, doleanta, rationament, constatare, nicolai hartmann, satiric, umoristic, spiritual |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
I. 1. Concepţii antice despre natura umană |
|
"Toate marile teme ale filosofiei se leagă, în mod mai mult sau mai puţin direct, de om. Filosofii, chiar dacă n-au avut mereu conştiinţa clară a acestui lucru, şi-au abordat întotdeauna problematica în vederea omului, ţinând invariabil cont de el – ţinta, mai mult sau mai puţin îndepărtată a oricărei concepţii.
În ceea ce priveşte filosofia greacă, aceasta, încă din prima ei fază, intens cosmologică, în care urmărea să găsească temeiul lumii şi să construiască un scenariu raţional de apariţie a ei din Principiu, ne oferă în acelaşi timp şi un model de înţelegere a omului (άνθρωπος). Vechii filosofi au pus constant în evidenţă, fiecare în modalitate proprie, natura lui duală: faptul că, pe de o parte, prin corpul său, este asemenea tuturor lucrurilor din univers, iar pe de altă parte, prin suflet este ceva distinct. În acelaşi timp, ei s-au străduit să conceapă principiul tuturor lucrurilor luând drept model raţionalitatea umană, ceea ce însemna deopotrivă efort de integrare a cosmică a omului şi recunoaştere a unui loc privilegiat pentru el în univers............" . Conceptie, antice, natura, umana, filosofia, greaca, heraclit, focul, socrate, amintirile despre socrate, xenofon, platon, sofisti, protagoras, despre starea originara a omului, prometeu, aristotel, protagoras, de rerum natura, lucretiu, gheorghe vladutescu, w, k, guthrie |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - Revedere |
|
Tema
Ideea Semnificaţia titlului. Structura compoziţională Secvenţa întâi. Următoarea strofă Secvenţa lirică următoare Ultima secvenţă Procedee artistice . Mihai eminescu, revedere |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Tudor Arghezi - Testament |
|
Tema
Semnificaţia titlului Structura poeziei . Tudor, argezi, testament, estetica uratului, arta poatica, existentiala, titlu, tema, structura | TESTAMENT Poezia Testament de Tudor Arghezii se afl? ?n fruntea primului volum de poezii, Cuvinte potrivite (1972) ?i constituie poezia sa programatic?, poate cea mai cunoscut? art? poetic? din lirica rom?neasc?. Alte poezii programatice sunt Portret, Rug? de sear?, Ia aminte. Tema poeziei Testament exprim? concep?ia despre art? a lui Arghezii ?i define?te programatic ?ntreaga crea?ie liric? a poetului, ?n care cuv?ntul este atotputernic, st?p?n absolut al universului, iar opera li... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| "Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie |
|
Estetică Numar pagini: 8
|
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Frumosul, completare texte |
|
Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetică
Genurile frumosului Ion Ianoşi, Frumosul - concretul semnificativ . Frumos, completare, texte, liviu rusu, valoare, estetica, genuri, concret, semnificativ, ion ianosi |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Luceafarul - Mihai Eminescu |
|
Izvoarele folclorice
Izvoarele filozofice Geniul omul comun Izvoare culturale-mitologice Izvoare biografice Apartenenţa ca gen Compoziţia Tabloul I Tabloul al II-lea Tabloul al IV-lea Semnificaţiile poemului . Luceafarul, mihai, eminescu, conditia, omului, geniu, comun, tablou, semnificatii, poem |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Testament – Tudor Arghezi |
|
\\\"Poezia deschide volumul “Cuvinte potrivite”apărut în 1927 (primul volum al lui Arghezi) şi constituie “arta poetică” cea mai cunoscută din istoria noastră literară. Este o poezie programatică în care apar câteva probleme de ideologie literară şi de tehnică artistică, esenţiale pentru definirea viziunii poetice a lui Arghezi.
Poezia lui Arghezi este fundamental existenţială, în sensul că surprinde stări ale existenţei, de cele mai multe ori într-un limbaj uluitor prin plasticitatea lui, dar.........\\\" Semnificaţia titlului: Structura poetică şi semnificaţii: Limbajul artistic . Testament, tudor, arghezi, estetica, uratului, cuvinte potrivite, arta poetica, existentiala |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Osciloscopul numeric (OSC-N) |
|
A. Prezentare generala
B. Metode de esantionare C. Prelucrari de semnal la osciloscopul numeric D. Avantajele ale osciloscopului numeric . Osciloscop, numeric, osc-n, prezentare, generala, metode, esantionare, prelucrari, semnal, avantaje |
|
Masurari si TraductoareT Numar pagini: 2
|
Despre Enigma Otiliei- George Călinescu |
|
'Vitorul critic si romancier se naste la Bucuresti, in luna iulie 1889, urmand pe rand cursurile primare si liceale la Iasi si la Bucuresti. Debuteaza cu cateva poezii pe care I le trimite lui Eugen Lovinescu la “Cenaclul Sburatorul” (1919).
Ca publicist va semna un an mai tarziu in paginile ziarului “Dimineata”. Este profesor in diferite licee din Bucuresti, apoi la Timisoara. Colaboreza cu diferite reviste literare si ziare ale timpului unde va sustine cronici literare. In 1832 publica, “Viata lui Mihai Eminescu”, urmata doi ani mai tarziu de “Opera lui Mihai Eminescu”. Isi sustine teza de doctorat si va fi numit titularul categoriei de estetica si critica literara a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti. In anul 1938 publica, “Enigma Otiliei”, apoi “Viata lui Ion Creanga”, “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” (1941)............" . Enigma otiliei, george, calinescu, pompiliu constantinescu, o, krohmaniceanu, balzac, parintii otiliei, costache giurgioveanu, pascalopol, aglae tulea, stanica ratiu, otilia marculescu, felix sima, cartea nuntii, tema balzaciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Iona – Marin Sorescu |
|
Geneza
Titlul Tema SUBIECTUL ŞI semnIFICAŢII TABLOUL I TABLOUL II TABLOUL III TABLOUL IV SEMNIFICATII . Iona, marin sorescu, peste, pescar, om, libertate, cunoastere, geneza, titlu, tema, tablou, i, ii, iii, iv, subiect, semnificatii, teatru, absurd |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Problema determinismului în ştiintele contemporane ale naturii |
|
"Cercetarea categoriilor care constată şi explică caracterul determinat al proceselor reale (materiale şi spirituale sau rezultând din împletirea materialului cu spiritualul) şi mecanismele determinării ne permite să privim asupra teoriei determinismului, gândită sub două aspecte:
ca determinism universal, căruia i se înglobează determinismele parţiale ale diferitelor nivele ale existenţei din punctul de vedere ale determinismelor complexe, proprii fiecărui nivel de structurare a existenţei în parte Se poate vorbi de aceea, la nivelul actual al cercetărilor, şi de un determinism global, caracteristic fiecărui nivel de organizare a existenţei în veşnică devenire, şi apoi de corelaţiile dintre ele, semnificative mai ales pentru nivelele superioare, înglobatoare. Cele mai esenţiale verigi ale explicării deterministe le reprezintă nivelul fizic (incluzând oarecum pe cel chimic), nivelul biologic şi cel al activităţii umane, în care se desprinde raportarea omului al determinismul global, cosmic şi includerea sa în determinismul cel mai complex din câte ne-a fost dat să cunoaştem, determinismul social..........." . Determinism |
|
Fizica Numar pagini: 6
|
La Tiganci |
|
"Scrisă la Paris în 1959, nuvela „La ţigănci“ de Mircea Eliade a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin“ de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX“ fiind apoi inclusă în volumul „La ţigănci şi alte povestiri“, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din creaţia literară scrisă după al doilea război mondial."
Subiectul Realizarea fantasticului Secvenţa I Epicul dublu Secvenţele II,III şi IV Semnificaţiile Secevţele V,VI şi VII Ultima secvenţă Semnificaţii „Toţi visăm (…) Aşa începe. Ca într-un vis…“. . Mircea eliade, gavrilescu, la tiganci, nuvela, subiect, fantastic, secvente, epic dublu, semnificatii, toti, visam, asa, incepe, ca, intr-un vis |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
27. Tudor Vianu |
|
"În ţara noastră, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei culturii este Tudor Vianu (1897-1964). Cursul lui de Filosofia culturii, primul curs pe această temă predat în universitatea românească, începând din 1929, a însemnat un moment important în viaţa intelectuală a epocii. Filosofia culturii avea să rămână lucrarea fundamentală a lui Tudor Vianu în acest domeniu. În ea sunt puse mai toate problemele şi enunţate sau schiţate aproape toate ideile care definesc concepţia lui despre cultură.
Aici, Vianu încearcă mai întâi să dis¬tingă elementele constitutive ale noţiunii de cultură. Acestea ar fi: voinţa culturală, convingerea că temele culturale ale omenirii nu sunt istovite, că omenirea mai are încă sarcini mari înaintea ei şi că sufletul omenesc srăpâneşte mijloacele de a se apropia de aceste ţeluri; valoarea ; bunul cultural ; actul cultural obiectiv şi actul cultural subiectiv. Între acestea, locul central îl ocupă valoarea: ea dirijează voinţa culturală. Întruparea efec¬tivă a valorii într-un obiect (care devine astfel bun cultural) constituie actul cultural obiectiv, actul cultural subiectiv fiind acela prin care introducem un obiect numai mental, nu efectiv, în sfera unei valori (primul act este de creaţie, al doilea – de receptare sau de valorizare).................." BIBLIOGRAFIE 1. Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 4. Ianoşi, Ion, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. George Gană, Studiu Introductiv la Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 . Tudor, vianu, filosofia culturii, cultura, vointa culturala, convingerea, omenirea, valoarea, bun cultural, act cultural obiectiv, act cultural subiectiv, valoarea, criza culturii moderne, constiinta, individuala, rationalista, istorista, nietzsche, prometeu, autonomism, goethe, byron, shelley, natura, bagdasar nicolae, ianosi, ion |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare |
|
"Romanul apare în 1920.
Geneza scrierii se poate urmări după mărturisirile lui Rebreanu însuşi. Procesul creator a fost îndelungat şi esenţa lui constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de viaţă trăită, distanţate între ele prin ani şi fără legătură cauzală de la una la alta. Prima dintre experienţe a fost uimirea pe care a simţit-o Rebreanu, într-una din primăverile tinereţii sale, când ieşise la răsăritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un ţăran, socotindu-se nevăzut de nimeni a sărutat pământul jilav de rouă, cu înfocare, ca pe o iubită. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fără a i se atribui o semnificaţie precisă..........." . Ion, liviu rebreanu, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
|
Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Conexiunile externe ale microprocesorului I 8086 |
|
Microprocesorul I 8086 este realizat în tehnologie HMOS (High-Performance Metal-Oxid
-Semiconductor), fiind echivalent cu aproximativ 29.000 tranzistori. Avãnd doar 40 de pini, mulþi dintre aceßtia au funcþii multiple. Astfel, liniile de date sunt multiplexate în timp cu cele de adrese, o parte din semnalele....... Configuraþia multiprocesor/coprocesor Semnale de pe magistrala Multibus Semnale de comandá generate de controllerul 8288 . Conexiuni, externe, microprocesor, i 8086, tehnologie, hmos, conficuratie, multiprocesor, coprocesor, semnale, magistrala, multibus, comanda, controller, 8288 |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga |
|
Structura poetică şi semnificaţiile ei
Concluzii: Paradis în destrămare – Lucian Blaga . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, lucian blaga, paradis, destramare, structura poetica, semnificatie, poemele luminii, cunoa?terea luciferic?, trilogia cunoa?terii, dualitate, tainele universale, structura antitetic?, iubirea, laud? somnului, titlul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Geroge Bacovia - Plumb |
|
George Bacovia
Tema Ideea Semnificaţia titlului Structura poeziei . Plumb, george, bacovia, simbolism | PLUMB George Bacovia este cel mai mare simbolist rom?n ?i cel mai mare poet original dup? Eminescu. ?n opera lui observ?m influen?e ale simbolismului francez. George Bacovia pe numele s?u adev?rat George Vasiliu, s-a c?scut ?n septembrie 1881 la Bac?u, tat?l s?u fiind comerciant. Poezia Plumb deschide volumul de debut, cu acela?i numne, ap?rut ?n 1916, care a trecut aproape neobservat ?n epoc?, mai ?nt?i pentru c? Romnia se preg?tea s? intre ?n primul r?zboi mondial, apoi deoarece major... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
|
"Dacă folclorul reprezintă una din premisele esenţiale ale filosofiei româneşti, trebuie să menţionăm că aceasta a fost făcută posibilă şi de contactul intelectualilor noştri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră semnificativă târziu în istorie, pe teritoriul ţării noastre au circulat aproape în permanenţă, chiar dacă în medii restrânse, opere ale marilor filosofi, aşa încât se poate vorbi de o oarecare continuitate a gândului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a arăta acest lucru trebuie să ne întoarcem din nou în antichitate, pe vremea în care grecii au întemeiat în Dobrogea coloniile Tomis şi Callatis. În aceste colonii, înfiinţate începând din sec. al VII-le î.Hr., s-a dezvoltat o cultură superioară, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai târziu, după cucerirea romană, a unor teologi, cu o vastă cultură filosofică.............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 . Circulatia, literatura, filosofica, universala, medii, culturale, romania, folclorul, dobrogea, tomis, callatis, biografi, gramatici, istorici, geografi, satyros, pitagora, empedocle, socrate, platon, diogene laertios, vietile, doctrinele, filosofilor, heracleides lembos, viata lui arhimede, constantinopol, nestorianismul, hristos, monofizitismul, eutyches, laodiceea, dumnezeu, logos, bretanion, vetranion, valens, arianismul, teotim, scitul, sacra parallela, sfintele paralele, ioan damaschin, biblie, ioan, leon, ioan maxentiu, dionosie exigul, etica, pelagius, augustin, valentinianus, papa virgilius, vasile cel mare, ioan hrisostom, grigore de nazians, pseudo-dionisie areopagitul, grigore palamas, aristotel, apollonius din rhodos, dimitrie cantemir, nicolae milescu, greceanu, margaritarele, ioan hrisostom, despre ratiunea dominanta, pseudo-josephus, intrebari si raspunsuri, floarea darurilor, sofocle, homer |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Simbolismul – Estetica – Teme şi motive poetice |
| "Simbolismul este un curent literar de circulaţie universală care a apărut în a doua jumătate a secolului al- XIX-lea ca reacţie împotriva parnasianismului (curent literar, apărut în Franţa împotriva sentimentalismului, abuzurilor fanteziei). Numele curentului l-a dat poetul francez Jean Moreas (de la grecescul symbolon=semn). Arta poetică simbolistă promovează conceptul modern de poezie, caracterizându-se prin următoarele trăsături mai importante:...........". Simbolismul, curent, literar, franta, sentimentalismul, jean moreas, symbolon, semn, arta, poetica, poezie, respingerea, prozaismului, cultivarea, simbolului, folosirea, sugestiei, muzicalitate, iubire, nevroza, natura macedonski, mircea demetriad, ion theo, tudor arghezi, traian demetrescu, iuliu savescu, stefan petica, dimitrie anghel, directia, pseudosimbolista, poezie, citadina, ion minulescu, depresiv, george bacovia |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
|
"La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a afirmat şi în ţara noastră curentul marxist. Pătrunderea, răspîndirea şi dezvoltarea marxismului în România au fost intim legate de numele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Personalitate de mare prestigiu, înzestrat cu o mare forţă de în¬ţelegere a semnificaţiilor diferitelor concepţii filosofice, etice, estetice, economice, dotat cu putere de asimilare şi discernămînt a direcţiilor literare din ţară sau din străinătate, Dobrogeanu-Gherea a influenţat şi direcţionat, pentru o perioadă de peste trei decenii, mişcarea muncito¬rească de la noi şi filosofia ei, gîndirea social-politică şi economică din România..........."
BIBLIOGRAFIE 1. C. Dobrogeanu Gherea, Ion Nădejde şi Raicu Ionescu-Rion, fragmente din scrieri în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 282-332 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Dobrogeanu, gherea, curentul, marxist, constantin, miscarea, muncitoreasca, filosofia, gandirea, social, politica, economica, din ideile fundamentale ale socialismului stiintific, conceptia materialista a istoriei, neoiobagia, studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, asupra socialismului in tarile inapoiate, anarhismul, revizionismul, economismul, ideologia germana, marx, engels, anarhia cugetarii, metafizica, finalitatea, reactionara, junimist, i mediul social ca factor patologic, darwin si malthus in etiologie, incercari asupra patologiei si patogenezei in diverse epoci istorice, impaludismul si profilaxia sa, dialectica in medicina, serviciul sanitar, medicii de plasa, proletariatul medical, stinca, etiologia, rion, idealism, scoala naturalista, spencer, lombroso, lassalle, bacunin, libertate, absoluta, capitalist, influenta, mediului, social, asupra, omului, revolutia, burgheza, ion ianosi |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
14. Mihail Ralea (1896-1964) |
|
"Născut la Bucureşti, M. Ralea şi-a petrecut copilăria la Huşi, unde părintele său Dimitrie era magistrat. Studiile secundare le-a făcut la Liceul internat din Iaşi, distingându-se ca premiant al secţiei clasice, cursul superior 1-a aA*ut ca profesor pe G. Ibrâileanu, —fapt crucial : avea să determine adeziunea sa la concepţiile poporaniste şi devotamentul fără margini faţă de destinele „Vieţii româneşti”. Tot în această perioadă, a luat şi un prim contact cu marxismul, datorită împrejurării că în biblioteca liceului se găsea rezumatul francez al Capitalului lui Marx. Ralea a studiat dreptul şi literele la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea României în război a însemnat în viaţa sa un moment de cotitură. Timp de un an, Ralea a urmat întâi la Iaşi, apoi la Botoşani, cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie. La sfîrşitul anului 1917 a fost mobilizat la un regiment de apărare antiaeriană. După demobilizare şi-a reluat studiile întrerupte la Universitatea din Iaşi, dându-şi în toamna anului (1919 licenţa în drept şi cea în litere şi filosofie............." BIBLIOGRAFIE 1. Mihail Ralea, Scrieri din trecut, Vol. I-II, E.S.P.L.A., f.a., 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Mihail, ralea, razboi, proudhon, sa conception du progres et son attitude sociale, l\'ide\'e de revolution dans les doctrines socialistes, etude sur l?evolution de la tactique revolutionnaire, osiris, curs de psihologie sociala, obstacol, universal, obstacol si infinit, datului, dialectica, construitul, explicarea omului, natura, materia, factor, prim, materialitatea, numen, infinitul, importan?a sociologica a lui gabriel tarde, istoria sociala, zeletin, hegel, sociologia si teoria cunoasterii, stiinta, credinta, parti pris-uri, istorism, dualismul culturii europene si conceptia omului total, fenomenul romanesc, spirit, tranzactional, compromis, oswald spengler, lucien romier, kierkegaard, heidegger, sein und zeit, apocalipsul, sincronismul, cultural, cultura, civilizatie, durkheim, sacru, profan, eliade radulescu, morala, religioasa, deosebiri, discontinuitati, om, animal, animalista, complet, integral, ion ianosi, cazan, gheorghe vladutescu, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
20. Mircea Vulcănescu (1904-1952) |
|
"
Format la şcoala lui Gusti şi cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai „tinerei generaţii” interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etică, realizându-se ca o personalitate complexă a culturii române. Deschiderea sa filosofică a mers de la filosofia antică, prin cea medievală şi cea modernă, până la filosofia contemporană, de la cea universală la cea românească, de la istoria filosofiei la filosofia sistematică, de la metafizică la etică sau la filosofia religiei, de la ontologia generală la ontologia regională. Rădăcinile concepţiei filosofice a lui Mircea Vulcănescu se află în lumea românească; el se străduieşte să contribuie la determinarea ontologică a „omului românesc", a „ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se înalţă şi devine această lume românească, a specificului ei în ansamblul umanităţii............" BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Buc., Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1991 2. Vlăduţescu, Gheorghe, Neconvenţional despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. II, 1980 . Mircea, vulcanescu, nae ionescu, c, radulescu-motru, dumitru draghicescu, vasile parvan, lucian blaga, dan botta, vasile bancila, stefan barsanescu, ovidiu papadima, anton dumitriu, athanase joja, orientare, trairista, dinamism, vital, spiritualitate, criza, morala, cultura, spirituala, evului mediu, renastere, protestantism, filosofia, romantica, germana, fichte, schelling, nietzsche, bergson, sestov, unamuno, kant, goethe, marx, dumnezeirea, sfintenia, patericul, regulile, sf, pahomie, sf, vasile, filocalia, consolatiile spirituale, eckhardt, podoaba nuntilor spirituale, ruysbroeck, istorism, prin, resemnare, cultura, exaltarilor, anarhice, negatie, ispita, dacica, existenta, concreta, omul, de, maine, omul romanesc, ernst robert curtius, max scheler, max weber, metoda, fenomenologica, studierea, limbajul, cosmos, aici, dincolo, prezenta, neprezenta, atunci, acum, vesnicie, vama, firea, fiintei, insusire, faptul, felul, tagaduirea, vladutescu, gheorghe |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Literatura lui Camil Petrescu este o literatură de probleme, intelectualii, protagoniştii pieselor şi romanelor din trecut ale scriitorului sunt stăpâniţi de obsesia căutării absolutului.
Ei luptă pentru „dreptatea absolută“, (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor), năzuiesc la „absolutul iubirii (Ştefan Gheorghiu din Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război) şi neputinţa de a găsi răspuns întrebărilor pe care şi le pun provoacă drame în conştiinţa lor. Romanul „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război“ a apărut în două volume în 1930. Structurat în două părţi ce poartă titluri semnificative, scrise la persoana I alcătuiesc la un loc un univers de viaţă, complex, surprins în două ipostaze existenţiale.........." . Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, gheorghidiu, ella, roman, psihologic, iubire, absluta, dragoste, gelozie, jurnal, front, personaje, nae |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Evanghelos Moutsopolous, Prolegomene la un sistem al categoriilor estetice |
|
"§1. Dacă, din punct de vedere filosofic, vom considera obiect tot ceea ce constituie pentru conştiinţă un termen de referinţă, exterior sau interior, prin urmare şi termen de experienţă trăită; dacă în aceeaşi ordine de idei vom defini ca obiect estetic acel obiect amintit care, întâlnit în natură sau în artă, ori realmente creat printr-un elan al lumii spirituale a artistului, este capabil........"
"§2. Dezavantajul respectiv s-a făcut curând remarcat, însă Kant a fost cu siguranţă cel dintâi care a trecut la depăşirea terminologiei aristotelice, prin atribuirea unui nou înţeles cuvântului ,,categorie", adică semnificaţia de concept mai general şi fundamental al gândirii ce nu trimite la vreun alt concept; el a distins un sistem de douăsprezece categorii formând patru clase, iar acesta........." "§3. Din perspectiva echivalenţei unicităţii unui obiect estetic cu posibilităţile lexicale de determinare şi interpretare a acesteia, se poate susţine că orice adjectiv poate folosi la numirea unei categorii estetice, presupunând că aceasta va caracteriza un obiect estetic. În faţa acestui număr nedeterminat de categorii estetice, apare primejdia unei totale fărâmiţări a nuanţelor estetice........." "§4. Este firesc ca o estetică liberală sau deschisă să tindă spre adoptarea de sisteme ale categoriilor estetice desprinse de orice exigenţă de ierarhizare. Desigur, aici se pune problema dialecticii între tendinţa către fărâmiţare a valorilor estetice şi nevoia stăvilirii acestei fărâmiţări. Oricum, criteriul, în cazul de faţă, nu poate fi decât distincţia severă între categoriile autentic estetice şi categoriile nonestetice; acesta permite reunirea de categorii independente între ele, adică nesupuse unei ierarhizări, aşa cum se întâmplă, bunăoară, în sistemul compus din douăzeci şi patru de categorii............." . Evanghelos moutsopolous, prolegomene, sistem, categorii, estetice, axiologie, obiect, estetic, artist, a, cournot, kant, filosofia post-kantiana, e, boutroux, platon, burke, lalo, souriau, tolstoi |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Razvan si Vidra |
|
"„Poemă drmatică în cinci cânturi“, reprezentată în premieră în 1876, este „drama individului apăsat de prejudecata publică“. Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Răzvan-Vodă, publicat postum în „România literară“ (1852).
Destinul lui Răzvan, ţigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic, de excepţie. El v-a cunoaşte de-a lungul celor cinci cânturi, cu titluri semnificative: Un rob pentr-un galben, Răzbunarea, Nepoata lui Moţoc, încă un pas, Mărirea. Răzvan, ţigan rob devenit liber, urcă treaptă cu treaptă: devine căpitan de haiduci, ofiţer de armată leşească, hatman şi apoi domn, demonstrând calităţi deosebite. Lupta împotriva prejudecăţilor epocii constituie principalul element al conflictului dramatic de esenţă etică şi psihologică. Pe măsura desfăşurării acţiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) rămâne în umbră, conturându-se din ce în ce mai........" . Razvan, vidra, teatru, istoric, piesa, hasdeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Caracterizarea lui Dionis |
|
'Opera literara a lui Mihai Eminescu (1850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Titlul nuvelei are o structura subiectiva , punand in lumina pe Dionis , personajul principal.........." . Caracterizare, dionis, sarmanul, eminescu, mihai, geniu, pustiu, nuvela |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
George Bacovia - Lacustra |
|
Calitatea cea mai importanta a acestei capodopere a liricii bacoviene este, dincolo de sugestia de atmosfera, functiunea simbolica. Poezie mai intai de toate a unei stari de spirit, ca dealtfel intreaga opera a autorului, “Lacustra” reprezinta in miezul ei o reverie temporala in cadrele unei imprejurari banale, dupa cum in cadre relativ asemanatoare “Noaptea de decemvrie” de Macedonski este o reverie spatiala.
Sensibilitatea, activata la maximum de monotonia enervanta a ploii care nu se mai sfarseste, inregistreaza faptul, in fond inexpresiv, semnificandu-l si transformandu-l intr-un dublu simbol: in primul rand evocativ si in al doilea – existential, cel dintai revelat ca atare in continutul imaginii, celalalt sugerat cu discretie, dar indiscutabil evident daca inseram poezia in ansamblul operei bacoviene. Cadrele reveriei lirice sunt marcate in planul expresiei lingvistice si prin quasi identitatea dintre prima si ultima strofa. Celelalte doua strofe, interioare, reconstituie spatiul imaginar al evocarii. Deplasarea este de la realitate la vis, ca in genere in poezia noastra simbolista, dar spre deosebire de Macedonski, de exemplu, visul.............. George, bacovia, lacustra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa |
|
"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."
"4.1. Artele în care executantul este autorul Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........." . Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
13. D.D. Roşca (1895-1981) |
|
"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........." BIBLIOGRAFIE 1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995 2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981 3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985 4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979 . Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Leoaică tânără iubirea – Nichita Stănescu |
|
Tema
Titlul Structură şi semnificaţii Prima strofă Strofa a II-a Strofa a III-a . Leoaica, tanara, iubirea, nichita, stanescu, extaz, cuvântul, poetic, esen?ial, iubirea, o viziune a sentimentelor |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
| | |
"semn" rezultate au fost gasite 89
