rasa
Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI |
|
Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 – C U P R I N S Cuvânt înainte CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“ CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman CAPITOLUL III Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima afirmare politica a Moldovei medievale CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare – apogeul echilibrului din politica externa CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii (1504-1526) CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a Habsburgilor CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între 1541-1562 CAPITOLUL VIII Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii Habsburgilor în spatiul românesc CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si Imperiul otoman (1564-1573) CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si pozitia tarilor române, (1574-1593) CAPITOLUL XI Mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc |
|
Istorie Numar pagini: 283
|
Grafuri hamiltoniene si trasabile |
|
CUPRINS:
1. INTRODUCERE 1.1 Scurt istoric al teoriei grafurilor 2. NOTIUNI INTRODUCTIVE 2.1 Un vocabular al teoriei grafurilor 3. GRAFURI ORIENTATE SI NEORIENTATE 3.1 Grafuri orientate 3.2 Grafuri neorientate . Grafuri hamiltoniene |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 16
|
Dobanda |
| Esenta factorilor si rolul dobinzii. Dobinda:esenta, forme, trasaturi | Tema 8: Dob?nda: esen??, forme, tr?s?turi Esen?a, factorii ?i rolul dob?nzii. Formele ?i metodele de calcul ale dob?nzii Factorii ce determin? nivelul dob?nzii. 1. Esen?a, factorii ?i rolul dob?nzii. Dob?nda este forma de remunerare a creditului de c?tre debitor pentru folosirea capitalului de ?mprumut, este pre?ul capitalului de ?mprumut, al valorii de ?ntrebuin?are a acestuia. Plata pe care debitorul o pl?te?te creditorului pentru ?mprumut se nume?te dob?nd?. Dob?nda este pre?ul pl... |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 4
|
Fabula |
| Definitie fabula,trasaturile fabulei,alte aspecte.. Demonstratie fabula \"cainele si catelul\" | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Nazismul |
| "La început a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesantã. Tatãl sãu care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte aspru si dominant. La vârsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatãl, si de atunci au inceput sã se observe semnele de urã si viciozitate pe care avea sã le manifeste mai târziu. Când avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena, unde, visând sa devina pictor, a vrut sã intre la o scoalã de arta dar a fost respins. În anii petrecuti în Viena, Hitler dezvoltã un puternic sentiment de urã pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo îsi formeazã si teoriile privind rasa supremã.". Adolf, hitler, nazism, austria, germania, viena, pictor, scoala, arta, respins, evrei, ura, teorii, rasa, suprema, primul razboi, mondial, europa, armata, curier, munchen, partidul, german, muncii, 1919, pivnitã, bere, orator, ein kampf, cartea, autobiograficã, propagandei, revolutionarii, marxisti, 24 februarie, 1920, comunisti, lozinci, swastika, partidul national socialist al muncitorilor din germania, partidul nazist, 1920, rusia, 1921, berlin, fuhrer, 1923, beer hall putsch, bavaria, inchisoare, 1933, organizatia, tineretul hitlerist, reich, polonezi, crestini, minoritati, etnice, religioase, japonia, africa |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Porumbul |
|
Importanţa culturii
Zonarea hibrizilor Cerinţele faţă de climă şi sol Clima Solul Zonele de cultură Tehnologia de cultivare Rotaţia Fertilizarea Îngrăşămintele cu potasiu Lucrările solului Sămânţa şi semănatul Epoca de semănat Lucrările de îngrijire Prăşitul Cultura irigată Recoltarea Cultura succesivă a porumbului pentru boabe Zonele de cultură Hibrizii Rotaţia Fertilizarea Producţia . Porumbul, tulpinile, coceni, hibrizilor, zonarea, zona, cultura, potential, termic, structura, cerinte, clima, sol, tehnologia, rotatia, fertilizare, ingrasaminte, potasiu, lucrarile solului, samanta semanatul epoca lucrarile îngrijire prasitul cultura irigat, recoltarea succesiva boabe productia |
|
Biologie Numar pagini: 9
|
Motivul lunii in opera eminesciana |
|
"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
Mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron. Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire . Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, vor fi stele, va fi luna. Astul romanticilor este luna. Poezia romantica apare o data cu lunatismul, cu acea atractie spre luna exprimata printr-o levitatie mentala sau fictiv reala. Contemplatia romantica a lunii anuleaza in total ori in parte simtul gravitatiei pe pamant. Anticii au evocat luna..............". Eminescu, motiv, luna, opera, eminescuana, tema, romantism, romantic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple |
|
5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2 2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale 3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã 4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului 5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet 5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet 5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet . Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire |
|
Software industrial Numar pagini: 10
|
Clasicismul |
|
\\\\\\\\\\\\\\\"Termenul de clasicism comporta sensuri largi,exprimind o atitudine estetica fundamentala ce se carecaterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios,corespunzator frumosului si concordat cu norme rationale care impun tipuri model,prefectiunea,idealul.\\\\\\\\\\\\\\\"
Trasaturile clasicismului. Clasicism, atitudine estetica, grecia, fidias, moliere, la fontaine, racine, bossuet, rabelais, miron costin, cantemir, antim ivireanul, secolul lui pericle, atena, august, roma, secolul lui ludovic al xiv-lea, voltaire, renasterii florentine, arta poetica, ratiunea, mitizarea, etica, masura, omul cugetator, omul faurar, omul lumesc, destinul schimbator, analogia, rationalismul, obeictivismul, eternul, spatialitatea, utilul, placutul, homeostasia |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Moara cu noroc |
|
"
Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicata in 1881, in volumul de debut “Novele din popor”, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. Nuvela este o specie in proza a genului epic cult, cu dimensiuni intre povestire si roman, care tinde spre obiectivitate si care contine un numar restrans de personaje ce graviteaza in jurul unui erou central. Dintre trasaturile caracteristice nuvelei pot fi mentionate: este o scriere obiectiva, are o intriga riguros construita, existenta unui erou central antrenat in actiune, se foloseste un ton sobru. Nuvela apartine realismului clasic prin urmatoarele trasaturi: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de societate, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice si dialogul viu, autentic. Tot de realism tine si interesul pentru analiza.........." . Moara, cu, noroc, ioan, slavici, ghita, lica, nuvela, psihologica |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Zebrele |
|
Cu aspectul lor ciudat, singular, datorat dungilor care le brazdeaza corpul, zebrele au devenit animale simbolice pentru Africa, intens mediatizate, mai cunoscute chiar decat girafele cu silueta lor insolita. Ele sunt un element esential al peisajului african, al marilor savane acoperite de ierburi inalte, din care rasar, ici si colo, salcamii cu forma de umbrela pe care botanistii i-au botezat Acacia tortillis.
O evolutie deplin descifrata Africa, teritoriul actual al zebrelor Comportamentul social al zebrelor Reproducerea Dungile zebrelor si rolul lor . Zebrele, acacia tortillis, evolutie, africa, comportamentul, social, reproducerea, dungile, rolul |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Genetica |
|
INTRODUCERE
PRIMII PASI IN GENETICA BAZELE FIZICE ALE EREDITATI Drosophila - cromozomi TRANSMISIA GENELOR . Genetica, stiinta, studiul, transmiterii, fizice, biochimice, comportamentale, trasaturilor, parinti, urmasi, william, bateson, generatii, bazele, fizice, ereditati, cromozomi, celulele, albinism, eucariote, procariotele, cianobacteria, drosophila, transmisia, genelor, cromozomi, umani, citoplasma |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Iona - Marin Sorescu |
|
Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste, drama “Iona” da nastere, de-a lungul celor patru tablouri, la interogatii existentiale grave, privitoare la: viata, moarte, singuratate, destin; prin aceasta trasatura, ea se incadreaza in teatrul de idei, devenind un adevarat poem dramatic al nelinistii metafizice.
La o prima lectura, actiunea ar putea fi rezumata astfel: Un pescar sarac, Iona, pe care norocul mereu il ocoleste, sta in gura unui peste urias si isi arunca navodul intr-o mare ostila, care refuza sa-i dea macar un peste (sau, poate, si-a pierdut capacitatea genetica originara)................................. . Iona, marin sorescu, gura de peste |
|
Romana Numar pagini: 3
|
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
|
A. Formele particulare ale sublimului
b. Trăsături esenţiale sesizabile în sublim . Nicolai, hartmann, estetica, structura, sublimului, estetic, sublimul, kant, marele, grandiosul, gravul, solemnul, conturatul, uriasul, enormul, infricosatorul, emotionantul, zguduitorul, tragicul, desavarsitul, superioritatea, morala, monumentalul, zguduitorul, trasaturi, esentiale, dumnezeu, sublim, desprinderea, transcendent, absolut, cantitativ, sesizabile, apasator, inadecvat, non-valori |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective |
| " Calităţile afective dezvăluie, într-adevăr, un aspect important care trebuie pus acum în discuţie. Ele constituie, mai întâi, a priori-urile care suntem şi, de asemenea, pe cele pe care le cunoaştem. În general, cunoaştem deja a priori-urile corporale, intelectuale sau afective şi trăim având ca temei această cunoaştere ce precede orice achiziţie. Le cunoaştem, adică, înaintea oricărei experienţe. Să precizăm însă că e vorba de o cunoaştere care poate să rămână implicită, chiar dacă acţionează, dar care, în momentul explicitării, se traduce în propoziţii care forţează asentimentul. Chiar dacă a priori-urile sunt indefinibile, aşa cum am văzut în cazul calităţilor afective, ele sunt, totuşi, cunoscute. E vorba de o cunoaştere care nu înşeală. A priori -urile prezenţei apar, mai întâi, ca insesizabile: cum să exprimăm modul singular în care un organism singular, potrivit constituţiei proprii, se raportează la un mediu, se instalează în el şi i se ajustează, trăieşte şi moare? Şi totuşi, ştim să recunoaştem imediat o fiinţă vie şi să-i înţelegem demersurile. Pe temeiul acestei cunoaşteri a priori, biologia şi psihologia comprehensivă - cărora Goldstein le-a trasat programul - pot institui o ştiinţă a comportamentului, pot arăta în ce fel fiinţa vie îşi utilizează corpul potrivit modului în care utilizează.........." . Mikel dufrenne, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, calitatile, afective, a priori, stiinta, comportament, biologia, psihologia, comprehensiva, goldstein, heidegger, racine, tragicul, pateticul, beethoven, seninatatea, bach, kant, frumosul, adevarul, estetic, valori, estetice, frumos, sublim, amuzant gratios, esente, reflexive, etienne, souriau, ethosul, a posteriori, scop, victor basch, bayer, cvintetul, franck, el greco, cvartete, faure, oda funebra, mozart, fedra, rembrandt, ecce homo |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Capacitatea unor boli de a se transmite ereditar |
|
Capacitatea unor boli sau trasaturi de a fi transmise ereditar a fost cunoscuta (intuita) inca de cand se practica medicina, si insusi Hippocrates stia ca unele trasaturi si boli pot avea caracter familial. Pana la inceputul secolului al douazecilea, ereditatea era considerata a fi o imbinare de continuitate si variatie de trasaturi si caractere, si se pare ca si Hippocrates stia aceasta. Momentul critic in cunoasterea legilor transmiterii ereditare este reprenzentat insa de memorabila lucrare a lui Johann Mendel, intitulata "Cercetari asupra hibrizilor vegetali" aparuta in 1865. In cele cateva pagini, cat........ . Boli, ereditar, hippocrates, ereditatea, mendel, pasteur, garrod, recesiv, dominant, sindromul, down, malformatii, congenitatle, sindromologie |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Calciul |
|
Numele de calciu provine de la latinescul calcis: var(oxid de calciu). Acesta era cunoscut din antichiyaye fiind utilizat in constructie, ca ingrasamant agricol si in medicina prin calcinarea calcarului. Compozitia sa chimica a ramas pana tarziu necunoscuta. De pilda Stahl(1730) considera ca din combinarea varului cu apa rezulta o sare, prin unirea unui element pamantos cu un element apos, separand sarea prin evaporare.El numeste crusta care se formeaza la suprafata apei de calciu ,,crema de calciu" si presupune ca trebuie sa contina acid vitriolic unit cu apa. Lavoisier(1790) stabileste ca varul este un oxid
Iar Davy (1808) il descompune in cele doua elemente(Ca + O), determinandu-I exact compozitia chimica................. . Calciul, simbol, valenta, masa, atomica, densitate, punct, topire, fierbere, stahl, lavoisier, davy, bodart, jobin, tehnica, vidului |
|
Chimie Numar pagini: 1
|
Grafice de functii - teorie |
|
1. Funcţiile reale. Noţiuni introductive
2. Trasarea graficului unei funcţii OBSERVATII. Grafice, functii, teorie, reale, notiuni, introductive, trasare, grafic, observatii | Func?iile reale. No?iuni introductive Fie E ?i F dou? mul?imi. Spunem c? s-a definit o func?ie pe E cu valori ?n F dac? fiec?rui element x(E i s-a pus ?n coresponden?? un element y(F ?i numai unul. Se nume?te func?ie ansamblul format din mul?imile E ?i F ?i din coresponden?a de la elementele lui E la elementele lui F. Mul?imea E se nume?te domeniul de defini?ie al func?iei, iar mul?imea F se nume?te mul?imea ?n care func?ia ia valori (codomeniul). O func?ie se poate nota astfel: f:E?F. Un el... |
|
Matematica Numar pagini: 3
|
Enigma Otiliei - Balzacianismul |
| Eseu preluat din critica literara a lui Ion Balu, evidentiaza trasaturile "balzaciene" ale romanului Enigma Otiliei.. Enigma otiliei, ion balu, balzacianism, simetrie, trasaturi, dominante, descrieri, tipuri umane, citate, george calinescu, balzac, le cousin pons, cateva cuvinte despre roman, la rebouilleuse, la cousine bette, aglae, titi, stanica ratiu, pascalopol, felix sima, otilia marculescu, giurgiuveanu, tulea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm |
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm
Acest material cuprinde demonstratia cum ca aceasta opera este una epica si este un basm, prin evidentierea trasaturilor caracteristice (fiecarei opere epice si fiecarui basm). ex.(extras din doc.): "Basmul este o specie epică, cultivată atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Ca formă, este o creaţie de întindere medie, cu formule iniţiale, mediane şi finale. Conţinutul basmului prezintă conflictul dintre categorii morale opuse: binele şi răul. Biruinţa binelui exprimă aspiraţia omului spre valori morale exemplare, pe care le doreşte tutelare în societatea în care trăieşte. Are un pronunţat caracter alegoric. Punctul de plecare pentru oricare basm este realitatea pe care autorul preferă să o înlocuiască prin elemente fantastice, produse ale ficţiunii sale.Acţiunea de desfăşoară, de obicei, pe două tărâmuri: cel al oamenilor şi cel al zmeilor, al forţelor răului.". Basm, praslea, voinic, merele de aur, petre ispirescu, romana, opera epica, demonstratie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Evul Mediu |
| "In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni |
|
Istorie Numar pagini: 2
|