psihologia
"psihologia" rezultate au fost gasite 39
Mielu ZIate |
|
Cuprins
psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I psihologia CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI |
|
Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie, stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului, adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional, aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul « multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României, reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii, termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite « multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în plus pentru respingerea termenului. Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi, exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite 3 A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994 6 simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de analiză, cât şi de practici. Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare. . Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 204
|
Curs 22 Filosofia teoretică a lui Kant |
|
1. Date biografice şi bibliografice
2. Între empirism şi raţionalism 3. Sensibilitate şi intelect 4. Judecăţile sintetice a priori 5. Posibilitatea matematicii şi fizicii 6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă 7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere 8. Distincţia fenomen – lucru în sine 9. Realitatea lucrului în sine . Filosofia, teoretica, kant, antiteza, locke, hume, immanuel kant, date, biografice, bibliografice, despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile, critica ratiunii pure, prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfatisa drept stiinta, intemeierea metafizicii moravurilor, primele principii metafizice ale stiintelor naturii, critica ratiunii practice, ; critica facultatii de judecare, religia în limitele simplei ratiuni, spre pacea eterna, metafizica moravurilor, antropologia din perspectiva pragmatica, empirism, rationalism, sensibilitate, intelect, forma, judecatile, sintetice, a priori, analitice, cunoasterea, a posteriori, matematica, timpul, aritmetica, geometria, fizica, newtoniana, experienta, contingenta, particulara, universala, metoda, transcendentala, regulativ, constitutiv, metafizica, psihologia, cosmologia, teologia, libertatea, ideal, argumentul, ontologic, distinctia, fenomen, lucru, phaenomena, prolegomene, disertatia, lumea, substante, principiu, realitatea, quaestiones, diputates, alois riehl, h, cohen, moralistul, h, vaihinger, e, boutroux, platon, constantin noica, dasein, wirklichkeit, sensibil, inteligibil, quantum, existent, fenomen |
|
Istoria filosofiei moderne Numar pagini: 15
|
Abuz copii |
| . Abuz | INCLUDEPICTURE "http://i.ixnp.com/images/v6.6/t.gif" * MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://i.ixnp.com/images/v6.6/t.gif" * MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://i.ixnp.com/images/v6.6/t.gif" * MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://i.ixnp.com/images/v6.6/t.gif" * MERGEFORMATINET S? dau, s? nu dau? S? m? mai g?ndesc? Ce este abuzul? A fi p?rinte, educator sau profesor ?n societatea de ast?zi, devine din ce ?n ce mai provocator. ... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 10
|
Testul Domino |
| psihologia muncii. Testul domino | TESTUL DOMINO 48 ?C?lin Ili?ca Mihaela ?Ghebu? - Poenaru Raluca Maria ?Jecan Ioana ?Zaharia Corina - Elena PREZENTARE GENERAL? ? Elaborat ca form? paralel? a Matricilor Progresive Raven (Anstey, 1943) selec?ia personalului British War Office ? Evalueaz? inteligen?a general? nonverbal? ? Factorul g (componenta eductiv?) Spearman ? Satura?ia pe factorul general - superioar? Matricilor Progresive Raven (Vernon, P. E., 1947) ? Forma paralela D 70 CARACTERISTICI ? 48 de item... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficien?a, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficienta, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
Factorii reusitei/esecului in invatarea scolara |
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR
De cine şi de ce depind succesele la învăţătură ? Factorii care influenţează reuşita şcolară Motivaţia pentru a învăţa Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa Curiozitatea Autoeficienţa Atitudinile Necesităţile Competenţa Motivaţia extrinsecă Modelul ARCS Atenţia Relevanţa Încrederea Satisfacţia Contribuţia emiţătorului la modificările atitudinale Contribuţia mesajului la modificările atitudinale Contribuţia canalului la modificările atitudinale Contribuţia receptorului la modificările atitudinale Bibliografie. Succes, esec, scolar, factori, influntare, reusita, motivatie, invata, componente, interne, curiozitate, autoeficienta, cometenta, extrinseca, model, arcs, atentie, relevanta, incredere, satisfactie, contributie, emitator, modificari, atitudinale, atitudine, canal, receptor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 12
|
Ereditate. Mediu Educatie |
| . Ereditate, mediu, educatie | |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 12
|
Dreptul de participare la educatie |
|
Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Până la acea dată, drepturile copilului erau incluse în cadrul mai larg al drepturilor omului, înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Ideea elaborării unui document special care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Englatyne Jebb, fondatoarea organizaţiei Salvaţi Copiii, care a înteles că există nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declaraţie de cinci puncte care a fost adoptată de Liga Naţiunilor în 1924 sub numele de "Declaraţia de la Geneva” . Anul 1979 a fost declarat Anul International al Copilului, reprezentând un moment important pentru elaborarea Convenţiei. Actualul text al Convenţiei este rezultatul activitaţii de 10 ani a mai multor state şi organisme care lucrau pentru copii. Până în prezent, ea a fost adoptată de 191 de tări, membre ale Naţiunilor Unite (cu excepţia SUA şi a Somaliei). Orice stat care semnează Convenţia îi recunoaşte conţinutul, se obligă să îl respecte şi să îl aplice în mod corespunzator. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare şi respectarea drepturilor. Drepturile conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare......................................................... . Drepturi, copii, educatie, incluziune |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
Psihic -- harta conceptuala |
|
Psihanaliza
Psihologie Psihic PsihoPedagogie Pedagogie Dezvoltare Psihica . Psihanaliza, psihologie, psihic, psihopedagogie, pedagogie, dezvoltare psihica | Psihic Psihologie Pedagogie PsihoPedagogie Psihanaliza Dezvoltare Psihica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Chestionar inteligenta emotionala |
| Evalueaza inteligenta emotionala. Inteligenta emotionala | Prezent?m ?n continuare 10 situa?ii (scenarii) ?n care se poate afla orice om. Imagina?i-v? c? v? afla?i ?n situa?iile respective ?i ar?ta?i cum ve?i proceda ?n mod concret. Pentru aceasta ve?i alege una din cele patru variante de r?spuns Sunte?i ?ntr-un avion care intr? brusc ?ntr-o zon? de turbulen?? ?i ?ncepe s? se balanseze puternic ?ntr-o parte ?i alta. Ce face?i ? a. Continua?i s? citi?i sau s? v? uita?i la film, d?nd pu?in? aten?ie turbulen?ei; b. V? ?ngrijora?i, urm?ri?i stewardesa... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 3
|
25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga |
|
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............." "Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............." BIBLIOGRAFIE 1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967 2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Senzatii |
| Schema conceptuala. Senzatii, schema, conceptuala, definitie, definitii, elemente, definitorii | Senzatiile elemente definitorii Prin senza?ii, omul capteaz?, ?nregistreaz? ?i efectueaz? o prelucrare ini?iala destul de simpla a informa?iilor. La nivelul senzatiilor, sunt accesibile omului ?nsu?irile concrete simple, izolate ale obiectelor ?i fenomenelor Porninduse de la considerarea stimulului ca o sursa fizica de energie care activeaz? organul de simt, se arata ca termenul de senza?ie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul r?spunde la stimu... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Mijloace de invatare |
|
Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate, modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Mijloace de invatare |
|
Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate, modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Perceptii |
| Schema conceputala. Perceptii, elemente, deinitorii, definitie, definitii | Perceptii elemente definitorii Percep?ia este definita ca reflectare subiectiva nemijlocita, ?n forma de imagine a obiectelor ?i fenomenelor externe, ce actioneaza ?n momentul dat, asupra noastr?, prin ansamblul insusirilor ?i componentelor lor. Reflect?nd obiectul ?n unitatea insusirilor sale componente, percep?ia constituie un nivel calitativ superior de realizare a cunoa?terii senzoriale, care permite nu numai simple discrimin?ri, ci ?i opera?ii mai complexe deidentificar... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
A FI SAU A NU FI CREATIV |
|
Factorii inhibitivi versus stimulativi ai creativităţii la copilul preşcolar
Importanţa modelelor (educatoare, părinte) Rolul exerciţiului, experienţei şi antrenamentului Educator creativ copil creativ (calităţile necesare modelatorului şi criteriile de evaluare ale „produsului” său) Acesta ar fi educatorul creativ. . Creativ, creativitate, factori, inhibitivi, stimulativi, copil, prescolar, importanta, modele, educatoare, parinte, rol, exercitiu, experienta, antrenament, educator, calitati, necesare, modulator, criterii, evaluare |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Invatarea scolara |
|
Invatarea scolara e un proces dirijat de cadre special
pregatite. Invatarea scolara are caracter educativ, formativ si dezvolta morala si intelectul persoanei. . Invatare cognitiva, sistem cognitiv al elevului, priceperi, deprinderi, atitudini |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
A FI SAU A NU FI CREATIV |
|
În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.
. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
A FI SAU A NU FI CREATIV |
| În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Interpretare chestionar inteligenta emotionala |
| Interpretarea la chestionarul pt inteligenta emotionala. Inteligenta emotionala | Nr. ItemilorNotarea r?spunsurilorNr. ItemilorNotarea r?spunsurilor1a, b, c20 puncte6b,c5 puncted20 puncte2b20 puncte7a20 puncte3a20 puncte8b20 puncte4c20 puncte9b5 puncted20 puncte5c20 puncte10b20 puncte |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Este sau nu posibila o teorie cuantica a mentalului |
|
În ultimii ani, în ştiinţa cognitivă s-a manifestat o controversă importantă asupra ideii de a se apela la fizica cuantică pentru explicarea fenomenelor mentale. Promotorii principali ai unui curent de gândire pro-cuantic sunt Roger Penrose (1989, 1994), Henry P. Stapp (1993), Stuart R. Hameroff (1994), M. Jibu si K. Yasue (1996)[1].
Au apărut însă si reacţii prin care se neagă natura cuantică sau rolul fizicii cuantice în manifestarea si explicarea fenomenelor mentale si ale conştiinţei. Spre exemplu, Gregory R. Mulhauser, de la Departamentul de filosofie al Universităţii Glasgow din Scoţia, în urma analizei sale[2], consideră că trăsăturile mecanicii cuantice sunt extrem de nerelevante pentru producerea şi explicarea fenomenelor mentale. El îşi intitulează studiul său, la care am făcut referinţă, “On the End of a Quantum Mechanical Romance”[2]. De asemenea, afirmă că nu se poate acorda nici un rol conştiinţei în influenţarea rezultatului unui eveniment cuantic......................... . Fizica, cuantica, mental, minte, non-mental, psihologia, gand, roger, penrose, henry, stapp, stuart, hameroff, jibu, yasue, mulhauser, chalmers |
|
Psihologie Numar pagini: 4
|
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
|
Rolul si factorii creativităţii
Procesul creativ Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Criterii de apreciere a creativităţii elevilor Metode de cultivare a creativităţii Dezvoltarea creativităţii în învăţământ . Creativitate, formatiune, complexa, personalitate, rol, factori, proces, creativ, blocare, blocheaza, manifestare, creativa, elev, criteii, apreciere, metode, cultivare, dezvoltare, invatamant |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 6
|
Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective |
| " Calităţile afective dezvăluie, într-adevăr, un aspect important care trebuie pus acum în discuţie. Ele constituie, mai întâi, a priori-urile care suntem şi, de asemenea, pe cele pe care le cunoaştem. În general, cunoaştem deja a priori-urile corporale, intelectuale sau afective şi trăim având ca temei această cunoaştere ce precede orice achiziţie. Le cunoaştem, adică, înaintea oricărei experienţe. Să precizăm însă că e vorba de o cunoaştere care poate să rămână implicită, chiar dacă acţionează, dar care, în momentul explicitării, se traduce în propoziţii care forţează asentimentul. Chiar dacă a priori-urile sunt indefinibile, aşa cum am văzut în cazul calităţilor afective, ele sunt, totuşi, cunoscute. E vorba de o cunoaştere care nu înşeală. A priori -urile prezenţei apar, mai întâi, ca insesizabile: cum să exprimăm modul singular în care un organism singular, potrivit constituţiei proprii, se raportează la un mediu, se instalează în el şi i se ajustează, trăieşte şi moare? Şi totuşi, ştim să recunoaştem imediat o fiinţă vie şi să-i înţelegem demersurile. Pe temeiul acestei cunoaşteri a priori, biologia şi psihologia comprehensivă - cărora Goldstein le-a trasat programul - pot institui o ştiinţă a comportamentului, pot arăta în ce fel fiinţa vie îşi utilizează corpul potrivit modului în care utilizează.........." . Mikel dufrenne, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, calitatile, afective, a priori, stiinta, comportament, biologia, psihologia, comprehensiva, goldstein, heidegger, racine, tragicul, pateticul, beethoven, seninatatea, bach, kant, frumosul, adevarul, estetic, valori, estetice, frumos, sublim, amuzant gratios, esente, reflexive, etienne, souriau, ethosul, a posteriori, scop, victor basch, bayer, cvintetul, franck, el greco, cvartete, faure, oda funebra, mozart, fedra, rembrandt, ecce homo |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Capacitatea de a gândi abstract, flexibilitatea gândirii, fluenţa ideaţională, o inteligenţă generală superioară, sensibilitatea la probleme, legată de un mai pronunţat spirit de observaţie şi de o mai bună receptivitate sau ,,deschidere la experienţă”, curiozitate, încredere în sine, dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva, independenţă în gândire sunt câteva dintre trăsăturile de personalitate mai des asociate cu capacitatea creativă.. Creativitate, creativitatea pedagogic?, pedagogie, motivatie, creativitatea expresiv?, imaginatie, c, w, taylor, creativitatea inovatoare, creativitatea emergent?, procesul creativ |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 6
|
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Capacitatea de a gândi abstract, flexibilitatea gândirii, fluenţa ideaţională, o inteligenţă generală superioară, sensibilitatea la probleme, legată de un mai pronunţat spirit de observaţie şi de o mai bună receptivitate sau ,,deschidere la experienţă”, curiozitate, încredere în sine, dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva, independenţă în gândire sunt câteva dintre trăsăturile de personalitate mai des asociate cu capacitatea creativă.. Creativitate, creativitatea pedagogic?, pedagogie, motivatie, creativitatea expresiv?, imaginatie, c, w, taylor, creativitatea inovatoare, creativitatea emergent?, procesul creativ |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 6
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
|
Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Reprezentari |
| Schema conceptuala. Schema, conceptuala, reprezentari, definitie, definitii, elemente, definitorii | Reprezentari elemente definitorii Pentru a evoca experien?e trecute, omul se serve?te de reprezentare, prin intermediul c?reia ??i reexprim? experien?a. Reprezentarea functioneaza la nivelul semantic al identific?rii obiectelor. Mecanismul psihic care permite reflectarea si cunoasterea obiectului in absenta lui, dar cu conditia ca acesta sa fi actionat asupra organelor de simt, poarta denumirea de reprezentare. Reprezentarea, este o percep?ie pe jum?tate realizata, deoarece, ea ex... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Perceptii – elemente definitorii |
|
Percepţia este definita ca reflectare subiectiva
nemijlocita, în forma de imagine a obiectelor şi fenomenelor externe, ce actioneaza în momentul dat, asupra noastră, prin ansamblul insusirilor şi componentelor lor. Reflectând obiectul în unitatea insusirilor sale componente, percepţia constituie un nivel calitativ superior de realizare a cunoaşterii senzoriale, care permite nu numai simple discriminări, ci şi operaţii mai complexe deidentificare şi clasificare. . Perceptii, cunoastere senzoriala, organe senzoriale, definitie, elemente definitorii |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Reprezentari – elemente definitorii (harta conceptuala) |
|
Reprezentarea obţine performante
ce nu sunt accesibile percepţiei, astfel incat, aşa zisul deficit al reprezentării în raport cu percepţia,este în avantajul reprezentării, ele apărând în cele din urma ca o condiţie necesara, pentru deplasarea acesteia către o imagine mai generalizata. . Harta conceptuala, pedagogie, reprezentari, elemente definitorii, mecanismul psihic, perceptie, experiente |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Educatia Maxime |
|
Educatia
Maxime Omul nu poate deveni om decat daca este educat. John Amos Comenius Educatia este crearea metodica a obisnuintei de a gandi. Ernest Dimnet. Educatia maxime, john amos comenius, ernest dimnet, alfred north whitehead, confucius, nathaniel hawthorne, heraclit din efes, samuel smiles, epictetus, herbert spencer |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
|
"
Titu Maiorescu s-a născut la Craiova, ca fiu al profesorului ardelean Ion Maiorescu. Îşi face studiile primare la Braşov, liceul la Viena iar studiile universitare la Berlin şi Giessen, unde-şi ia doctoratul în filosofie (1859). Termină apoi şi Facultatea de Drept din Paris (1861). Va fi profesor la Universitatea din Iaşi (1862), localitate unde va sta până în 1874, întemeind societatea celebră Junimea (1863) şi revista Convorbiri literare (1867). Între anii 1874-1917 stă în Bucuresti ca avocat, profesor universitar, deputat conservator, ministru şi chiar prim-ministru, prezidând Conferinţa de pace de la Bucureşti (1913), în urma războiului balcanic. Sub patronajul său s-au format marii clasici ai literaturii române. Din punct de vedere filosofic general, Maiorescu a încercat să aşeze filosofia pe un nou fundament, acela al relaţiei. Obiectul de studiu al filosofiei sunt, aşadar, relaţiile pure. Concepţia lui este idealistă, un idealism raţionalist, care contestă existenţa relaţiei la nivelul lumii obiective, plasând-o în sfera inteligibilului şi aprioricului. Considerând sensibilul doar ca individual şi perisabil, iar inteligibilul ca general, idealismul lui Maiorescu este apropiat de platonism şi de idealismul obiectiv al lui Leibniz. Întrucât însă, pe de altă parte, idealis¬mul lucrărilor de tinereţe operează încă nedesluşit cu termeni de apriori şi pur, el este apropiat şi de kantianism................" BIBLIOGRAFIE 1. Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Titu, maiorescu, relatie, sensibilul, individual, perisabil, herbart, hegel, feuerbach, rationalismul, consideratii filosofice, logica, estetica, analizele, metafizica, platon, aristotel, descartes, spinoza, locke, kant, fichte, schelling, din experienta, cunoasterea de sine, cunoasterea altora, intelesul cuvintelor, limba si inteligenta, originea limbajului, limba romana in jurnalele din austria, psihologia |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Invatarea -- harta conceptuala |
|
Invăţarea înseamnă explorarea vie şi activă a situaţiilor cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente
şi a elabora forme noi de comportare, soluţii creatoare. . Invatarea, harta conceptuala, comportamente, tiparele comportamentale, functia mintala, achizitie de comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Senzatiile – elemente definitorii (harta conceptuala) |
|
Pornindu-se de la considerarea stimulului
ca o „sursa fizica de energie care activează organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990). . Harta conceptuala, pedagogie, dppd, senzatii, însusirile concrete, feldman , perspectiva psihocognitivist?, bonnet |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
"psihologia" rezultate au fost gasite 39
