produse

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"produse" rezultate au fost gasite 26

Mielu ZIate

Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 26
PARTEA ÎNTÂI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE
ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33
1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33
1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33
1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36
2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38
2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39
2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41
2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45
2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49
3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54
3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54
3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55
3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56
3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58
3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei
în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59
4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60
4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60
4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63
4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64
5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67
5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67
5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71
Bibliografie .........................................................................................................................73
Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77
1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77
1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77
1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar
al psihologiei ....................................................................................................... 78
1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81
2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83
2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83
2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83
2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86
2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90
2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90
2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91
2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92
2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95
2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97
2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99
2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99
2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102
2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103
2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103
2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect
al psihologiei .......................................................................................... 104
2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106
3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107
3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107
3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110
3.3. Un punct de vedere personal cu privire
la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111
Bibliografie ....................................................................................................................... 112
Capitolul III
METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115
1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115
1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116
2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118
2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118
2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124
2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133
2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134
2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137
2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139
2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140
2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141
2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146
3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147
3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147
3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148
3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149
4. Metodologia psihologică ............................................................................................152
4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152
4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152
5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155
5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155
5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156
6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157
Bibliografie ....................................................................................................................... 158
Capitolul IV
LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161
1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161
1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161
1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163
1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165
2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168
2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168
2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171
2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175
3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178
3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178
3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181
4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183
4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183
4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183
5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184
5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184
5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186
5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188
Bibliografie ...................................................................................................................... 190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL
PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197
1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197
1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198
1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200
1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201
2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202
2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202
2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202
2.1.2. Dovezi......................................................................................................203
2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205
2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205
2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206
2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei
dintre psihic si creier.............................................................................207
2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219
2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219
2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223
2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224
2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat
socio-istoric si socio-cultural............................................................................224
2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224
2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226
3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227
3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227
3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică
a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229
3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231
4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233
4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233
4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234
4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238
Bibliografie ...................................................................................................................... 240
Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243
1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243
1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243
1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244
1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248
1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248
1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251
1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258
2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260
2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260
2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261
2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262
3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263
3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263
3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264
3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267
3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268
3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268
3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269
3.5. Tipuri de inconstient..........................................................................................
270
3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270
3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272
3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275
4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277
4.1. Probleme generale..............................................................................................277
4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278
4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279
Bibliografie .......................................................................................................................279
Capitolul VII
STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283
1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283
1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283
1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284
1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288
2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290
2.1. Somnul ................................................................................................................ 290
2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290
2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290
2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică
si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292
2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294
2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297
2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297
2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298
2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299
2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300
2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303
2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305
2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307
2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307
2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313
3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314
3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314
3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314
3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315
3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316
3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320
3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321
3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322
3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322
3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322
3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325
4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327
4.1. Inducere ............................................................................................................. 327
4.2. Efecte ................................................................................................................. 328
4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328
Bibliografie ...................................................................................................................... 329
Capitolul VIII
ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333
1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333
1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333
1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336
1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337
2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338
2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338
2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338
2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării
structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339
2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării
structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343
2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346
2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346
2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348
2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350
2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350
Bibliografie .......................................................................................................................351
Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353
1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353
1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353
1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360
2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362
2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362
2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363
3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368
3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368
3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369
3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370
3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371
3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371
3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371
4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372
4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372
4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374
4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375
Bibliografie ...................................................................................................................... 377
Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379
1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379
1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379
1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură
si cercetarea aplicativă.......................................................................................383
1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385
2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386
2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386
2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388
2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388
2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389
2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391
2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391
2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor
de in ^stigare ........................................................................................395
2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397
2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400
2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402
2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403
2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor
si a concluziilor cercetării...................................................................404
2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405
3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405
3.1. Premise ...............................................................................................................405
3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406
3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406
3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406
3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia
care se îndeplineste" ...........................................................................407
3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407
3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407
3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408
3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409
3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410
3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410
3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410
Bibliografie ....................................................................................................................... 412
. Psihologie, mielu, zlate

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 407

Algebra liniara

CUPRINS
CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
§1. Modul. Submodul. Calcule într-un modul. Operaţii cu
submodule. Submodul generat de o mulţime. Laticea submodulelor unui
modul. Sistem de generatori. Elemente liniar independente
(dependente). Module libere. Spaţii vectoriale. Submodul maximal.
Modul simplu. Factorizarea unui modul printr-un submodul. Modul
factor. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
§2. Morfisme de module. Endomorfisme. Operaţii cu morfisme
de module. Imaginea, nucleul, coimaginea şi conucleul unui morfism de
module. Categoriile Mods(A) şi Modd(A). Monomorfisme,
epimorfisme, izomorfisme de module. Nucleul şi conucleul unei perechi
de morfisme. Teorema fundamentală de izomorfism pentru module.
Consecinţe. Şiruri exacte de A-module. Functorii hM şi hM de la
Mods(A) la Ab. Bimodule. Dualul şi bidualul unui modul. . . . . . . 14
§3. produse şi sume directe în Mods(A). Sume directe de
submodule. produse şi sume directe de morfisme de A-module. Sume şi
produse fibrate în Mods(A). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
§4. Limite inductive şi proiective în Mods(A). Limite inductive
şi proiective de morfisme de A-module . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
§5. Submodule esenţiale şi superflue. Submodule complement.
Submodule închise. Module injective. Grupuri divizibile. Anvelope
injective. Module proiective. Anvelope proiective. Generatori,
cogeneratori pentru Mods(A). Limite inductive şi proiective în
Mods(A). Limite inductive şi proiective de morfisme de A-module. .60
3
§6. Produs tensorial de module. Produs tensorial de morfisme.
Functorii SM şi TN; transportul şirurilor exacte scurte prin aceşti functori.
Comutativitatea produsului tensorial. Permutarea produsului tensorial cu
sumele directe. Produs tensorial de module libere. Asociativitatea
produsului tensorial. Proprietatea de adjuncţie. Module plate. . . . 83
§7. Module libere de rang finit. Matricea de trecere de la o bază
la alta. Formula de schimbare a coordonatelor unui element la
schimbarea bazelor. Lema substituţiei. Matricea ataşată unei aplicaţii
liniare între module libere de rang finit; formula de schimbare a
acesteia la schimbarea bazelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
CAPITOLUL 2: Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare.
§1. Definiţia unui determinant de ordin n. Proprietăţile
determinanţilor. Dezvoltarea unui determinant după elementele unei
linii. Regula lui Laplace. Formula Binet-Cauchy.. . . . . . . . . . . . 113
§2. Matrice inversabilă. Inversa unei matrice. Rangul unui
sistem de vectori. Rangul unei matrice. Rangul unei aplicaţii liniare între
spaţii vectoriale de dimensiuni finite.. . . . . . . . . . . . . . . . . . .132
§3. Sisteme de ecuaţii liniare cu coeficienţi într-un corp
comutativ. Sisteme omogene. Vectori şi valori proprii ai unui operator
liniar. Teorema Cayley-Hamilton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .157. Algebra liniara

Algebra Liniara

Numar pagini: 199

Bursa monetară şi financiară

Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE
1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI
1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume
1.1.2. Bursele de mărfuri în România
1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI
1.2.1. Ce este bursa?
1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere
1.3. CONTRACTELE BURSIERE
1.3.1. Contractul spot
1.3.2. Contractul forward
1.3.3. Contractele futures
1.3.4. Avantajele contractelor futures
1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU
1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS
1.4.2. produsele tranzacţionate la BMFMS
1.4.3. Rezultate şi perspective
1.4.4. Casa Română de Compensaţie
1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR
Capitolul II.
PIEŢELE FUTURES
2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES
2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea
pieţelor futures
2.1.2. Simboluri şi specificaţii
2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI
2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures
2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures
2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures
2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri
2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures
2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE
2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a
titlurilor financiare derivate
2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont
2.3.1.2. Fişa contului de marjă
2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor
2.3.2. Ordinele de tranzacţionare
Capitolul III.
INDICII BURSIERI.
FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE
3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI
3.1.1. Scurt istoric
3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe
3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească
3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti)
3.1.3.2. Indicele BMS1
3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ
3.1.4. Indicii BET
3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri
3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici
3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri
în scopuri speculative
3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET
3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului
3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise
3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures
3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL)
3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor
3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp
3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni
3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare
3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni
. Bursa

Economie

Numar pagini: 53

Cavitatia in IA

CUPRINS
Introducere .......................................................................................................... 1.Capitolul I.
1.1.Cadrul teoretic.................................................................................................
1.1.1.Bazele teoretice ale problemei.
1.1.1.1.Tipuri de cavitaţie. Efectele cavitaţiei. Determinarea tipurilor de cavitaţie............................................................................................................
1.1.1.2.Bentonita. Tipuri de bentonită. Efectele bentonitei asupra procesului de limpezire...............................................................................................
1.1.2.Studiul tehnic în domeniul instalaţiilor şi aparatelor cavitaţionale
1.1.2.1.Noi tehnologii de obţinere a produselor alimentare de calitat.................
1.1.2.2.Patente şi destinaţia lor.........................................................................
1.1.3. Argumentarea tehnico-economică a problemei abordate în teza de licenţă.............................................................................................................
1.2.Descrierea instalaţiei şi a metodei de investigaţie.........................................
1.2.1.Descrierea instalaţiei cavitaţionale bifrecvenţiale......................................
1.2.2.Descrierea metodei de investigare..............................................................
1.2.3.Descrierea construcţiei şi principiului de funcţionare a instalaţiei cavitaţionale bifrecvenţiale............................................................................

2.Capitolul II
2.1. Calcule inginereşti şi rezultatele cercetării...................................................
2.1.1.Calculul centrifugii.....................................................................................
2.1.2.Calculul productivităţii instalaţiei...............................................................
2.1.3.Prezentarea şi analiza rezultatelor cercetărilor...........................................
2.2.Montarea, exploatarea şi repararea instalaţiei cavitaţionale bifrecvenţiale................................................................................................
2.2.1.Montarea instalaţiei cavitaţionale bifrecvenţiale........................................
. Cavitatia hidrodinamica, cavitatia ultrasonora, dispersie

Cavitatia

Numar pagini: 56

SGBDR ORACLE

6.1. Universul ORACLE
6.1.1. Oracle Company
6.1.2. Scurt Istoric ORACLE
6.1.3. Oracle Romania
6.2. Relatia ORACLE – Banci
6.3. Sarcinile unui administrator al BD Oracle
6.4. produsele si serviciile Oracle
6.5. Conceptul de Grid Computing
6.6. Arhitectura bazei de date Oracle. Structuri intalnite.
6.7. Structura memoriei Oracle
6. 8. Structura proceselor bazei de date Oracle
6.9. Administrarea unei instante Oracle
6.10. Pornirea unei baze de date Oracle
6.11. Oprirea unei baze de date Oracle
. Sgbdr, oracle, univers, company, scurt, istoric, romania, relatie, banci, sarcini, administrator, bd, produse, servicii, concept, grid computing, arhitectura, procese, instante, administrare, pornire, oprire

Baze de date

Numar pagini: 26

Profitul

Definirea profitului
Profitul este partea rãmasã din venitul total ce revine întreprinzãtorului dupã ce s-au scãzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv.
Formele profitului:
a)profitul brut este reprezentat de partea ce rãmâne din venitul total dupã ce s-au scãzut cheltuielile de producţie;
b)profitul net este partea din profilul brut care rãmâne dupã ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzãtorului, salariul ca recompensã pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clãdirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportã direct din profit;
c)profitul normal, legitim sau justificat, care reprezintã remunerarea serviciilor întreprinzãtorului, recompensa pentru priceperea sa şi rãspunderea pe care şi-o asumãm, prima pentru risc şi incertitudine;
d)profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de împrejurãri deosebite care nu au legãturã cu activitatea întreprinzãtorului. Este obţinut de acei întreprinzãtori care au o poziţie de monopol în producerea şi/sau vânzarea produselor. Se realizeazã pe baza unor preţuri de vânzare sau mai ridicate.
. Profit

Economie

Numar pagini: 1

Bursa: definire si caracteristici

Ce este bursa?
Caracteristicile pieţelor bursiere
CONTRACTELE BURSIERE
Contractul spot
Contractul forward
Contractele futures
Avantajele contractelor futures
REGLEMENTARE
BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU
Prezentarea generală a BMFMS
Produsele tranzacţionate la BMFMS
Rezultate şi perspective
Casa Română de Compensaţie
Organizarea şi funcţionarea ANOTR
. Bursa, definire, caracteristici, pietelor, contractele, bursiere, contractul, spot, forward, futures, avantajele, reglementare, legi, comerciale, garant, casa, compensatie, monetar, financiara, marfuri, bmfms

Economie

Numar pagini: 15

Analiza comparativa a calitatii fiarelor de calcat electrice

Calitatea si sortimentul fiarelor de calcat

 Clasificare
 Caracteristici de calitate
 Sortimente
 Producatori interni: ELECTROMURES
 Producatori externi: MOULINEX, PHILIPS, TEFAL, DeLONGHI, SAMSUNG

Analiza comparativa a calitatii

 Selectarea produselor
 Clasificarea caracteristicilor de calitate
 Caracteristici de calitate selectate

 Bibliografie

. Analiza, comparativa

Economie

Numar pagini: 17

Compozitia proteinelor

"Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi."
CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI
PROTEINE EXISTENTE ÎN produseLE
ALIMENTARE
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN
FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ
COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ
COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI
Carnea şi produsele din carne
Laptele şi produsele lactate
Oul
Produsele cerealiere şi leguminoase

. Compozitia, proteinelor, produsi naturali, structura, macromoleculara, hidroliza, amino-acizi, continut, existente, produse, alimentare, compozitia, chimica, carnii, functie, specie, zona, anatomica, medie, lapte, vaca, ou, lactate, cerealiere, leguminoase

Chimie

Numar pagini: 7

Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice

Formarea petrolului
Exploatarea petrolului
Compozitia petrolului
Clasificarea petrolurilor
Prelucrarea petrolului
Prelucrarea primara a petrolului
Dezbenzinarea gazelor de sonda
Distilarea fractionala a petrolului
Rafinarea produselor petroliere
1. Rafinarea prin extractie
2. Rafinarea chimica
Prelucrarea secundara a produselor petroliere
Cracarea si reformarea
1 . Cracarea termica
Reformarea termica
2. Cracarea catalitica
Reformarea catalitica
Petrolul ca materie prima pentru industria chimica
Poluarea apei cu reziduuri petroliere
. Formarea, exploatare, compozitia, clasificarea, prelucrarea, primara, dezbenzinarea, gazelor, sonda, distilarea, fractionala, rafinarea, produselor, petroliere, extractie, chimica, prelucrarea, secundara, cracarea, reformarea, termica, catalitica, materie, prima, industria, chimica, poluarea, apei, reziduuri, petroliere

Chimie

Numar pagini: 14

Accizele

CUPRINS

1.Analiza accizelor
1.1Scurta introducere in problematica accizelor
1.2Studiu legislativ privind accizele
1.3Modul de calcul si baza de impozitare conform legii nr. 42/1 iulie 1993
1.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calcul
2.Accizele
3.Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcool etilic.
4.Accizele datorate pentru produsele din tutun
5.Accizele pentru produsele petroliere
6.Accizele pentru alte produse si grupe de produse
7.Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii accizelor si obligatiile platitorilor de accize
8.Practica comunitara
9.Perfectionarea legislatiei privind accizele
. Accizele, analiza, accizelor, taxele, problematica, tva, sursa, venit, inflatie, studiul, legislativ, sfera, aplicare, cota, modul, calcul, baza, impozitare, impozitul, hg

Economie

Numar pagini: 13

Compozitia proteinelor

Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi.
Se disting pe bază de solubilitate două clase de proteine, proteine insolubile şi proteine solubile. Cele dintâi, numite proteine fibroase (scleroproteine), se găsesc în organismul animal în stare solidă şi au funcţiunea de a conferi ţesuturilor rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor exteriori. Vom menţiona keratina din păr, unghii, copite, epidermă, colagenul din piele, oase şi tendoane, miosina din muşchi şi fibrolina din mătase. Proteinele fibroase se dizolvă numai în acizi şi baze concentrate............................

CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI
PROTEINE EXISTENTE ÎN produseLE
ALIMENTARE
Carnea şi produsele din carne
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN
FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ
Laptele şi produsele lactate
COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ
Oul
COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI (%)
Produsele cerealiere şi leguminoase

. Compozitia, proteinelor, proteine, continutul, amino, acizi, glicocol, alanina, valina, prolina, fenilalanina, serina, acid, asparagic, glutamic, hidroxiprolina, amoniac, produsele, alimentare, carnea, laptele, lactate, oul, cerealiere, leguminoase

Chimie

Numar pagini: 5

Masele plastice

\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"

POLIETILENA
POLIPROPILENA
POLISTIRENUL
MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE
. Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic

Chimie

Numar pagini: 9

Despre grasimi

Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan, in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.

Sinteza naturala a grasimilor
Grasimile din regnul animal
Tabel 1. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase
Bibliografie
. Grasimi

Chimie

Numar pagini: 3

Mediu concurential

Prezenta tema de proiect va fi realizata pe baza activitatii de selectie a furnizorilor unui agent economic, comerciant de produse cosmetice. Activitatea acestui agent se adreseaza unui segment redus de consumatori, sexul feminin cuprins intre varsta de 40-45 de ani. Produsul pentru care facem o selectie a furnizorilor este un articol din gama produselor pentru acoperirea imperfectiunilor, mai exact, un fond de ten pentru ten matur.. Economie, competitivitate, furnizori

Economie

Numar pagini: 8

Statutul esteticii

"Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne

Estetică

Numar pagini: 3

Analiza comparativa a calitatii aspiratoarelor de praf

CUPRINS

CAPITOLUL 1
Clasificarea marfurilor electrocasnice

CAPITOLUL 2
Avantajele achizitionarii unui aspirator

CAPITOLUL 3
Principiul de functionare ; partile componente ale aspiratorului
CAPITOLUL 4
Prezentarea produselor firmelor concurente

CAPITOLUL 5
5.1. Caracteristici de calitate
5.2. Clasificarea caracteristicilor de calitate

CAPITOLUL 6
Metode de evaluare si ierarhizare a produselor firmelor concurente
6.1. Tabelul caracteristicilor de calitate
6.2. Metoda expertizei pentru calculul ponderii caracteristicilor
6.3. Metoda matricei patratice
6.4. Aplicarea indicatorului complex al calitatii
6.5. Ierarhizarea produselor in functie de rezultatele obtinute in urma calcularii indicatorului complex al calitatii
6.6. Grafice
. Analiza, comparativa

Economie

Numar pagini: 10

Atentie la alimentele toxice

- Sa ne fie frica de ce mancam?
Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi
"E"-urile
MARGARINA
ZAHARUL
Inlocuitorii naturali ai zaharului
Antidoturi naturale pentru zahar
+
poze. Alimentele, toxice, zaharul, alb, margarina, amelioratori, aroma, coloranti, sintetici, aromele, sintetice, identic naturale, chimice, organismul, ghidul, produselor, toxice, e-urile, e211, e621, mezelurile, sucurile, aditivi, alimentari, cancer, boli, piele, sistemul, nervos, tulburari, digestive, indigestie, voma, colici, inlocuitori, calciu, caria, dentara, obezitatea, reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta, osoasa, scleroza, glicemiei, antidoturi

Chimie

Numar pagini: 6

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic

Estetică

Numar pagini: 4

Baza informaţională şi etapele Conducerii Operative a Producţiei

Complexitatea lucrărilor Conducerii Operative a Producţiei, diversitatea metodelor şi tehnicilor folosite, necesită un volum mare de informaţii care se regăsesc ăîn principal în documentaţia tehnico-economică a proiectării(fişa tehnologică, lista materialelor).
Aceste informaţii se pot grupa astfel:
1)Informaţii referitoare la produsele ce urmează să se execute:
-Nomenclatura şi cantitatea de produse şi semifabricate ce urmează a fi livrate clienţilor;..................................
. Baza, informationala, etapele, conducerii, operative, productie

Economie

Numar pagini: 2

Albinele

Definiţie
Albinele sunt insecte sociale poichiloterme poliforme, cu aripi membranoase din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera L. Necesitatea de a se aduna în grup, se datorează organismului lor poichiloterm, care, prin el însuşi nu poate să dea albinei izolate posibilitatea de a-şi păstra temperatura proprie care să-i asigure vieţuirea.
Generalităţi
Albinele sunt grupate în jurul reginei, într-o populaţie numită colonie, a cărei mărime variază în funcţie de sezon (10.000-80.000 de indivizi) şi de bogăţia resurselor nectaro-polenifere care asigură vigoarea coloniei. Au un rol important în viaţa plantelor, contribuind la polenizarea florilor şi mărirea producţiei.
Principalul serviciu adus umanităţii este polenizarea, 75 % din totalul plantelor cu flori fiind polenizate cu ajutorul insectelor, albinele melifere jucând un rol extrem de important (venitul naţional obţinut prin polenizarea cu albine fiind de 10-15 ori superior valorii mierii şi cerii produse în acelaşi interval).
. Albinele, insecte, apide, apis, hymenoptera

Biologie

Numar pagini: 3

Igiena

Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si
actiuni care asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru
a pastra calitatile nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii
culinare a alimentelor si a consumarii lor pentru a putea fi transformate in
asimilate de catre organism, corespunzator nevoilor sale plastice si energetice.
Alimentatia normala asigura dezvoltarea si functionarea sanatoasa
atat a organelor digestive cat si a intregului organism. Igiena alimentatiei ne
ajuta sa cunoastem in acelasi timp bolile digestive propriu-zise si pe cele cu
poarta de intrare digestiva.

. Igiena, referat, biologie, igiena alimentatiei, bolile digestive, alimentatia sanatoasa, senzatia de foame

Biologie

Numar pagini: 2

„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm

„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm
Acest material cuprinde demonstratia cum ca aceasta opera este una epica si este un basm, prin evidentierea trasaturilor caracteristice (fiecarei opere epice si fiecarui basm).
ex.(extras din doc.):
"Basmul este o specie epică, cultivată atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Ca formă, este o creaţie de întindere medie, cu formule iniţiale, mediane şi finale. Conţinutul basmului prezintă conflictul dintre categorii morale opuse: binele şi răul. Biruinţa binelui exprimă aspiraţia omului spre valori morale exemplare, pe care le doreşte tutelare în societatea în care trăieşte. Are un pronunţat caracter alegoric. Punctul de plecare pentru oricare basm este realitatea pe care autorul preferă să o înlocuiască prin elemente fantastice, produse ale ficţiunii sale.Acţiunea de desfăşoară, de obicei, pe două tărâmuri: cel al oamenilor şi cel al zmeilor, al forţelor răului.". Basm, praslea, voinic, merele de aur, petre ispirescu, romana, opera epica, demonstratie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Igiena - igiena alimentatiei si digestiei

La ce se refera igiena alimentatiei si digestiei?

 Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si actiuni care asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru a pastra calitatile nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii culinare a alimentelor si a consumarii lor pentru a putea fi transformate in asimilate de catre organism, corespunzator nevoilor sale plastice si energetice.
Alimentatia normala asigura dezvoltarea si functionarea sanatoasa atat a organelor digestive cat si a intregului organism. Igiena alimentatiei ne ajuta sa cunoastem in acelasi timp bolile digestive propriu-zise si pe cele cu poarta de intrare digestiva.
. Referat, biologie, igiena alimentatiei, igiena digestiei, alimentatie sanatoasa, reguli

Biologie

Numar pagini: 2

INIMA

Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii

Biologie

Numar pagini: 5

INIMA

Biologie

Numar pagini: 5

"produse" rezultate au fost gasite 26

produse

Alege conditiile

"produse" rezultate au fost gasite 26

"produse" rezultate au fost gasite 26

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate