procesele
Ochiul si vederea |
|
Structura şi funcţiile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător. Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior glo¬bul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii. Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane:...... + poza si schema . Ochiul, vederea, vizual, structura, functiile, aparatul, globul, ocular, membrana, externa, sclerotica, corneea, uveea, corpul, ciliar, muschii, ciliari, procesele, ciliare, irisul, pupila, uvcea, posterioara, conul, basto¬nasul, anexele, globului, ocular, orbita, pleoape, aparatul, lacrimal, conjunctiva, bolile, oculare, frecvente, viciile, refractie, ametropiile, dioptrii, hipermetropia, miopia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Despre LSD |
| LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate....................... . Lsd, descriere, efecte, acidul, lisergic, dietilamida, albert, hofmann, clorpromazina |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Istoria religiilor |
|
In sistemul stiintelor, Istoria religiilor in dimensiunea sa laica, nepartinitoare, infatiseaza fenomenele si procesele care s-au petrecut si care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii.Din perspectiva teologica, istoria religiilor cerceteaza si descrie credintele oamenilor, manifestarile lor religioase, modurile de receptare si simtire a sfinteniei si de exprimare a ei, institutiile sacre si sperantele de realizare mai directa a legaturii cu divinul.
1.Istoria religiilor ca disciplina teologica si laica 2 Repere axiologice in aparitia si constituirea istoriei religiilor 3 Sistemul conceptual si metodele de cercetare. 4. Principalele sisteme explicative a fiintei si originii religiei. 5 Impactul social al studierii Istoriei religiilor. . Istoria religiilor, mircea, eliade, homo, faber, homo, ludens, homo, sapiens, homo, religiosus, sacru, profan, realitatea, ultima, transcendenta, dumnezeu, paradis, adam, pacat, religie, credinta, dogma, cult, herodot, teologic, laic, repere, axiologice, toma, dí, aquino, etic, morala, a, n, whitehead, s, kirkegaard, mituri, mit, cosmogonie, antropologie, escatologie, max, muller, metoda, filologica, metoda, antropologica-etnologica, e, b, taylor, metoda, comparativa, metoda, istorica, metodele, psihologica, si, sociologica, a, comte, j, lubbok, fetisism, naturism, max, muller, animism, magism, toteism, monoteism, civilizatie, |
|
Religie Numar pagini: 8
|
Evolutia animalelor pe Terra |
| În decursul erelor geologice, a trăit alte vieţuitoare decât cele pe care le vedem astăzi, care sunt urmaşi ai acestor animale străvechi. Evoluţia animalelor în acest imens timp geologic a fost puternic influenţată de procesele geologice ce au avut loc în scoarţa Pământului. Datorită acestora, înfăţişarea uscatului, ca şi a mărilor şi oceanelor, n-a fost din totdeauna aşa cum se prezintă astăzi. Odată cu evoluţia scoarţei Pământului, s-a produs şi evoluţia vieţuitoarelor, de la forme inferioare, la forme din ce în ce mai evoluate, până la om.. Evolutia, terra, erelor, geologice, timp, geologic, animalele, fossa, groapa, fosilele, aparitia, perioada, precambriana, paleozoica, cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer, triasica, jurasica |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Istoria chimiei |
|
Chimia este ştiinţa care are ca obiect studierea substanţelor şi a transformărilor lor. Este definită şi ca ştiinţă despre atomi (elemente chimice) şi combinaţiile lor, deoarece studiază procesele de transformare a substanţelor dintr-una în alta prin regruparea atomilor şi modificarea legăturilor dintre atomi. Chimia are strânse legături cu alte ştiinţe, dintre care în primul rând cu fizica (limita dintre ele fiind relativă şi făcând obiectul a două discipline, chimie fizică şi fizică chimică), precum şi cu biologia (biochimia) şi cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se împarete în: chimia anorganică, chimia organică şi chimia fizică. Chimia anorganică studiază proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi combinaţiilor lor (în afară de compuşii carbonului, studiaţi de chimia organică),precum şi legile generale ale combinării chimice. Chimia organică studiază combinaţiile carbonului cu câteva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.). ...................................... Istoria, chimie, boyle, wohler, lomonosov, avogadro, dalton, mendeleev, butlerov, frankland, meyer, mosely, kossel, lewis, bohr, heitler, london, bernath, salygni, edeleanu, istrati, zaharia, munteanu, spacu, gheorghiu, minovici, maxim, longinescu, bogdan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Protecţii galvanice împotriva coroziunii – cuprarea |
|
procesele chimice la electroliză
Legile cantitative ale electrolizei Modul de lucru . Protectii, galvanice, coroziune, cuprare, electroliza, legi, cantitative | Protec?ii galvanice ?mpotriva coroziunii cuprarea: Procesele chimice la electroliz?: Electroliza este procesul de descompunere permanent? a unei substan?e sub ac?iunea curentului electric. Transform?rile chimice care se produc ?n timpul electrolizei, pot fi foarte fregvente, ?n func?ie de natura ?i starea electrolitului, de natura solventului, de natura materialului din care se confec?ioneaz? electrodele ?i de prezen?a altor substan?e ?n solu?ia sau topitura electrolitului. Electroliza ... |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Cum a aparut viata |
|
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie.............. . Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Determinarea vitezei de coroziune |
|
Consideraţii teoretice
Mod de lucru Determinarea practică a vitezei de coroziune . Determinarea, vitezei, coroziune, consideratii, teoretice, aliajelor, electrochimice, degradarea, metalelor, procesele |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\" . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii." . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Viitorul Pamantului |
|
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta.
Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelerat si, ingrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului........................ . Pamantul, protejarea, aerului, atmosfera, efectul de sera, apa, metan, gaz, carbonic, stratul, ozon, ultraviolete, clorofluorocarburile, apei, ploile, acide, rolul, ecologiei, ecologia, reciclarea |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Senzatiile – elemente definitorii (harta conceptuala) |
|
Pornindu-se de la considerarea stimulului
ca o „sursa fizica de energie care activează organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990). . Harta conceptuala, pedagogie, dppd, senzatii, însusirile concrete, feldman , perspectiva psihocognitivist?, bonnet |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|