poe
Categorii Estetice |
| Ca orice disciplină teoretică, estetica îşi formulează ipotezele, principiile şi problemele sale într-un limbaj propriu, specific, constituit dintr-un sistem concret de noţiuni, de expresii conceptuale şi de categorii. Înfrăţită încă de la început, atât în tradiţia greco-latină cât şi în cea iudeo-creştină, şi cu meditaţia filosofică, nu numai cu teoretizările particulare ale poeticii, estetica a dezvoltat, în timp, un aparat conceptual de largă generalitate referitor la ceea ce a fost denumit ca fiind frumos, sublim, tragic, comic, sau formă, stil, operă, gust, imagine ş.a. . Categorii, estetice, frumosul, sublimul, tragicul, comicul |
|
Estetică Numar pagini: 14
|
Edgar Allan poe |
|
Edgar Allan poe was a bizarre and often scary writer. People throughout
history have often wondered why his writings were so fantastically different and unusual. They were not the result of a diseased mind, as some think. Rather they came from a tense and miserable life. Edgar Allan poe was not a happy man. He was a victim of fate from the moment he was born to his death only forty years later. He died alone and unappreciated. It is quite obvious that his life affected his writings in a great way. In order to understand why, the historical background of poe must be known. . Edgar, allan, poe |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Tudor Arghezi |
|
Universul operei
Lirica de dragoste Poezia filozofico-religioasă: Psalmii Universului miniatural Testament . Tudor, arghezi, lirica, univerul, operei, dragoste, filozofica, psalmii, universul, miniatural, testament |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
James Joyce |
| James Joyce, an Irish novelist and poet, grew up near Dublin. James Joyce is one of the most influential novelists of the 20th century. In each of his prose works he used symbols to experience what he called an "epiphany", the revelation of certain revealing qualities about himself. His early writings reveal individual moods and characters and the plight of Ireland and the Irish artist in the 1900's. Later works, reveal a man in all his complexity as an artist and in family aspects. Joyce is known for his style of writing called "stream of consciousness". Using this technique, he ignored ordinary sentence structure and attempted to reproduce the rambling's of the human mind. Many of his works were influenced by his life in Ireland as an artist. He was influenced by three main factors in his life, his childhood and parents, his homeland of Dublin, Ireland, and the Roman Catholic Church. These three aspects show up in all his works subtly, but specifically in, The Dead, A Portrait of the Artist as a Young Man, and Araby.. James, joyce |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Sara pe deal |
|
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic. Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice. Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea. Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi ..........". Sara pe deal, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Enigma Otiliei |
|
'George Călinescu a fost un mare scriitor, poet şi romancier strălucit, critic şi istoric literar, un spirit enciclopedic, cu o operă multilaterală.
George Călinescu a înzestrat cultura românească cu lucrări remarcabile: poezii „Lauda lucrărilor“; romane „Cartea nunţii, Enigma Otiliei, Bietul Ioanide, Scrinul negru“; eseuri şi critică literară „Principii de estetică, Estetica basmului“; monografii „Viaţa lui M.Eminescu, Viaţa lui I.Creangă“; istorie literară „Istoria literaturii române de la origini până în prezent“ apărută în 1941. Ca romancier George Călinescu deşcinde din Ion Ghica şi Nicolae Filimon. „Enigma Otiliei“ este al II-lea roman al lui George Călinescu (1938) după „Cartea nunţii“ (1933). Romanul Enigma Otiliei reprezintă opera literară clasică a lui George Călinescu şi unul din romanele cele mai valoroase ale literaturii noastre dintre cele două războaie. George Călinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Prin Enigma.Otiliei el aduce o viziune originală, modernă.............." . Enigma otiliei, comentariu, titlu, gerge, calinecscu, tema, balzac, personaje, caracterizare, tulea, aglae, titi, aurica, simion, leonida, pascalopol, costache giurgiuveanu, otilia, marculescu, felix, sima |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Plumb - George Bacovia |
|
Cadrul poeziei
conştiinţa eului Structura poeziei . Plumb, george, bacovia, simbolism | Plumb George Bacovia Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sf?r?it de lume, al c?ldurilor toride ?n care intr? ?n descompunere, al prim?verilor iritante ?inevrotice (Decembrie, Lacustr?, Cuptor, Nervi de prim?var?). Cadrul poeziei este ora?ul de provincie cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele s?race, cuprinse ?ntr-o realitate demoralizant?. Al?turi de figurile proiectate pe acest fundal: copii ?i fecioare tuberculoase, o palid? muncitoa... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Luceafarul |
|
"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu. Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul Fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române. Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............." . Luceafarul, mihai eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Patul lui Procust - poezia |
| Comentariul poeziei Patul lui Procust aparuta in romanul omonim si atribuita lui Ladima.. Patul lui procust, camil petrescu, poezia, ladima | Patul lui Procust poezia Voi scrie pana la 25 de ani versuri, pentru ca este vremea iluziilor si a versurilor, voi scrie intre 25-35 de ani teatru, pentru ca teatrul cere si o oarecare experienta si o anumita vibratie nervoasa; voi scrie intre 35-40 de ani romane, pentru ca romanele cer o bogata experienta a vietii si o anumite maturitate expresiva, Si abia la 40 de ani ma voi intoarce la filozofie. (Camil Petre... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Eminescu si etica lui Schopenhauer |
|
"Apropierea dintre Eminescu si Schopenhauer s-a facut de atatea ori incat ea poate fi considerata astazi ca un adevar curent al istoriei literare.Analogia dintre pesimismul poetului nostru si al filosofului german a fost in numeroase randuri pusa in lumina ,in timp ce acele apropieri care ne dau dreptul a vedea in textele lui Schopenhauer nu numai izvorul unei indrumari generale pentru conceptia eminesciana ,dar si locul unde se gasesc de data aceasta cateva dintre izvoarele literare precise si al unora dintre temele particulare ale poeziei eminesciene au scapat totdeauna cercetatorilor.
Sa spunem insa mai intai ca daca de atatea ori s-a vorbit despre inrudirea de ganduri a poetului nostru cu marele filosof al pesimismului , uneori s-a incercat a se arata ce ii desparte si cat de radicala este divergenta lor,desigur pentru motivul invaluit ,dar transparent ,ca negatia pesimista a vietii ar alcatui o pata a caracterului de sub acuzatia careia poetul nostru ar fi mai bine scos................." . Eminescu, etica, apera, schopenhauer, glossa, gherasim, influenta lui schopenhauer asupra lui eminescu, i, slavici, rig-veda, vointa de a trai, dorul nemarginit, curierul din iasi, oxenstierna, poetica, aristoteles, socrate |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Miorita |
|
"Mioriţa este o baladă populară, o creaţie în versuri care aparţine genului epic. A fost descoperită de Alecu Russo la Soveja şi publicată de Vasile Alecsandri în ziarul Bucovina, în 1950, şi ulterior, în volumul „Poezii populare“.
G.Călinescu consideră că balada „Mioriţa sintetizează unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre populare, mitul existenţei pastorale. Două lucrări: -Lucian Blaga „Spaţiul mioritic“ 1936 şi G.Călinescu „Istoria literaturii române de la origini şi pânăn-n prezent“ 1941 au jucat un rol deosebit pentru destinul baladei, subliniindu-i din perspective diferite, aptitudinea de valoare ordonatoare al universului nostru spiritual." . Miori?a, balad?, popular?, genul, epic, alecu russo, soveja, vasile alecsandri, bucovina, 1950, tranhuman?a, ciobani, ungurean, moldovean, vrâncean, motivul, oi?ei, n?zdr?vane, testamentul, ciob?na?ului, moldovean, moartea, ritualul, înmormânt?rii, moarte-nunt?, alegoria, monologul, liric, eminescu, sadoveanu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Miorita |
|
"Mioriţa este o baladă populară, o creaţie în versuri care aparţine genului epic. A fost descoperită de Alecu Russo la Soveja şi publicată de Vasile Alecsandri în ziarul Bucovina, în 1950, şi ulterior, în volumul „Poezii populare“.
G.Călinescu consideră că balada „Mioriţa sintetizează unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre populare, mitul existenţei pastorale. Două lucrări: -Lucian Blaga „Spaţiul mioritic“ 1936 şi G.Călinescu „Istoria literaturii române de la origini şi pânăn-n prezent“ 1941 au jucat un rol deosebit pentru destinul baladei, subliniindu-i din perspective diferite, aptitudinea de valoare ordonatoare al universului nostru spiritual." . Miori?a, balad?, popular?, genul, epic, alecu russo, soveja, vasile alecsandri, bucovina, 1950, tranhuman?a, ciobani, ungurean, moldovean, vrâncean, motivul, oi?ei, n?zdr?vane, testamentul, ciob?na?ului, moldovean, moartea, ritualul, înmormânt?rii, moarte-nunt?, alegoria, monologul, liric, eminescu, sadoveanu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Psalmii – Tudor Arghezii |
|
"Psalmii ilustrează lirica existenţială a lui Arghezi definit ca poet aflat „între credinţă şi tăgadă”. Arghezi a creat, între anii 1927-1967 – 16 psalmi publicaţi în mai multe volume de poezii:9 psalmi fac parte din volumul de debut “Cuvinte potrivite”, restul din alte volume. Acest fapt demonstrează preocuparea permanentă a lui Arghezi pentru problematica filozofică a relaţiei omului cu Dumnezeu, fiind definită ca o poezie “monumentală şi grea a zborului sufletesc către lumină”( G.Calinescu ).
Cum bine s-a observat, importantă nu este delimitarea netă a atitudinii argheziene între credinţă sau necredinţă, ci interpretarea cât mai nuanţată a ceea ce spune şi ce sugerează textul poetic. Experienţa monarhală de la Cernica se .......". Psalmii, tudor, arghezi |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| "Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie |
|
Estetică Numar pagini: 8
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Motivul lunii in opera eminesciana |
|
"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
Mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron. Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire . Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, vor fi stele, va fi luna. Astul romanticilor este luna. poezia romantica apare o data cu lunatismul, cu acea atractie spre luna exprimata printr-o levitatie mentala sau fictiv reala. Contemplatia romantica a lunii anuleaza in total ori in parte simtul gravitatiei pe pamant. Anticii au evocat luna..............". Eminescu, motiv, luna, opera, eminescuana, tema, romantism, romantic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Despre Enigma Otiliei- George Călinescu |
|
'Vitorul critic si romancier se naste la Bucuresti, in luna iulie 1889, urmand pe rand cursurile primare si liceale la Iasi si la Bucuresti. Debuteaza cu cateva poezii pe care I le trimite lui Eugen Lovinescu la “Cenaclul Sburatorul” (1919).
Ca publicist va semna un an mai tarziu in paginile ziarului “Dimineata”. Este profesor in diferite licee din Bucuresti, apoi la Timisoara. Colaboreza cu diferite reviste literare si ziare ale timpului unde va sustine cronici literare. In 1832 publica, “Viata lui Mihai Eminescu”, urmata doi ani mai tarziu de “Opera lui Mihai Eminescu”. Isi sustine teza de doctorat si va fi numit titularul categoriei de estetica si critica literara a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti. In anul 1938 publica, “Enigma Otiliei”, apoi “Viata lui Ion Creanga”, “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” (1941)............" . Enigma otiliei, george, calinescu, pompiliu constantinescu, o, krohmaniceanu, balzac, parintii otiliei, costache giurgioveanu, pascalopol, aglae tulea, stanica ratiu, otilia marculescu, felix sima, cartea nuntii, tema balzaciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu |
|
"Poezia face parte din ciclul „Uvedenrode“ din volumul „Joc secund“ şi este subintitulată „Baladă“, deoarece este o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel „la spartul nunţii, în cămară“. Formula literară este aceea a unei „poveşti în poveste“ sau a unei „poveşti în ramă“, narată la rugămintea unui nuntaş: „Mult – îndărătnic menestrel, /Un cântec larg tot mai încearcă /Zi-mi pe lapona Enigel /Şi Crypto, regele ciupercă!“.
Povestea o începe menestrul prin prezentarea regelui-ciupercă: „Împărăţea peste bureţi /Crai Crypto, inima ascunsă“, înfăţişat ca un inadaptat, cu o fire ciudată, pe care supuşii îl „bârfeau“ cu dispreţ. În antiteză cu el, lapona este prezentată cu tandreţe, sugerând gingăşie şi fragilitate. Enigel plecase din ţinuturile arctice, geroase, spre sud, în căutare .........". Riga, crypto, si, lapona, enigel, ion barbu, uvedenrode, joc secund, balad?, menestrel, eminescu, luceaf?rul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Tudor Arghezi - Testament |
|
Tema
Semnificaţia titlului Structura poeziei . Tudor, argezi, testament, estetica uratului, arta poatica, existentiala, titlu, tema, structura | TESTAMENT Poezia Testament de Tudor Arghezii se afl? ?n fruntea primului volum de poezii, Cuvinte potrivite (1972) ?i constituie poezia sa programatic?, poate cea mai cunoscut? art? poetic? din lirica rom?neasc?. Alte poezii programatice sunt Portret, Rug? de sear?, Ia aminte. Tema poeziei Testament exprim? concep?ia despre art? a lui Arghezii ?i define?te programatic ?ntreaga crea?ie liric? a poetului, ?n care cuv?ntul este atotputernic, st?p?n absolut al universului, iar opera li... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Nicolai Hartmann, Simţul pentru comic şi formele lui |
|
"Comicul ca temă a esteticii are o sferă simţitor mai îngustă decât sublimul de pildă şi decât graţiosul: el este cu adevărat dominant numai într-o singură artă, în creaţia poetică. Fără îndoială, îl cunosc şi arta desenului şi pictura - să ne gândim la caricatură -, dar un rol mai mare nu joacă acolo. Muzicii şi arhitecturii, el îi este cu totul străin în esenţă; numai în muzica programatică, el se furişează uneori - prin mijlocirea cuvântului, al cărui acompaniament este muzica. Pe de altă parte, şi viaţa - fără orice artă - este plină de comic. Numai că: l-am vedea noi acolo fără ochiul poetului?
În anumite limite, da. Facem - în măsura în care avem ochi pentru el - mult haz în viaţă de comicul involuntar din conduita omului. Orice stângăcie, orice alunecare, orice mişcare nepotrivită ne poate provoca râsul. Râsul poate fi şi cu totul fără inimă, căci cel păgubos trebuie să se aştepte să fie luat în râs.............." . Nicolai, hartmann, simtul, comic, formele, tema, estetica, arta, desen, pictura, caricatura, muzica, arhitectura, amuzament, comicul, atitudine, estetica, fenomenul, umoristic, omul, artist, involuntar, umorul, poetic, gluma, ironia, sarcasmul, mutatis mutandis |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Testament – Tudor Arghezi |
|
\\\"Poezia deschide volumul “Cuvinte potrivite”apărut în 1927 (primul volum al lui Arghezi) şi constituie “arta poetică” cea mai cunoscută din istoria noastră literară. Este o poezie programatică în care apar câteva probleme de ideologie literară şi de tehnică artistică, esenţiale pentru definirea viziunii poetice a lui Arghezi.
Poezia lui Arghezi este fundamental existenţială, în sensul că surprinde stări ale existenţei, de cele mai multe ori într-un limbaj uluitor prin plasticitatea lui, dar.........\\\" Semnificaţia titlului: Structura poetică şi semnificaţii: Limbajul artistic . Testament, tudor, arghezi, estetica, uratului, cuvinte potrivite, arta poetica, existentiala |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Pasteluri - Vasile Alecsandri |
|
"Alecsandri este cel mai important poet român de până la Eminescu. A dăruit contemporanilor şi urmaşilor o uriaşă operă cu largă deschidere către poezie, proză şi dramaturgie, cu înoiri remarcabile pentru fiecare gen şi specie literară. În evoluţia literaturii sale se pot distinge trei momente, trei vârste: prima, a unui romantism tipic, entuziast, liric; a doua, de limpezire, de obiectivare a viziunii şi mijloacelor sale artistice (în care crează şi pastelurile) şi a treia perioadă, îl face să revină spre teatru, redevine romantică într-un fel prin viziunea generală a pieselor sale, dar prin mijloacele folosite îl apropie de clasicism.
Pastelul este o specie a genului liric cunoscută în această formă numai în literatura română, creată şi dusă la celebritate de Alecsandri în ciclul „Pasteluri” publicat în revista „Convorbiri literare”, între 1868-1869. Pastelul preia de la pozia descriptivă a vechilor romantici nu numai..........". Pasteluri, vasile alecsandri, pastel |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Pasteluri - Vasile Alecsandri |
|
"Alecsandri este cel mai important poet român de până la Eminescu. A dăruit contemporanilor şi urmaşilor o uriaşă operă cu largă deschidere către poezie, proză şi dramaturgie, cu înoiri remarcabile pentru fiecare gen şi specie literară. În evoluţia literaturii sale se pot distinge trei momente, trei vârste: prima, a unui romantism tipic, entuziast, liric; a doua, de limpezire, de obiectivare a viziunii şi mijloacelor sale artistice (în care crează şi pastelurile) şi a treia perioadă, îl face să revină spre teatru, redevine romantică într-un fel prin viziunea generală a pieselor sale, dar prin mijloacele folosite îl apropie de clasicism.
Pastelul este o specie a genului liric cunoscută în această formă numai în literatura română, creată şi dusă la celebritate de Alecsandri în ciclul „Pasteluri” publicat în revista „Convorbiri literare”, între 1868-1869. Pastelul preia de la pozia descriptivă a vechilor romantici nu numai..........". Pasteluri, vasile alecsandri, pastel |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Pasteluri - Vasile Alecsandri |
|
"Alecsandri este cel mai important poet român de până la Eminescu. A dăruit contemporanilor şi urmaşilor săi o uriaşă operă cu largă deschidere către poezie, proză şi dramaturgie.
„Pastelurile“ au apărut în „Convorbiri literare“ (1868-1869), iar în 1875, au apărut în „Opere complete“ într-o selecţie unitară, propusă chiar de poet şi cumprinzând 30 de poezii cărora le adaugă 10 piese. În fruntea ciclului de „poeme sublime“, autorul a aşezat „Serile de la Mirceşti“, o idilă de interior, şi pastel ce exprimă personalitatea creatorului său." Primăvara Vara Toamna Iarna . Pasteluri, vasile, alecsandri, pastel |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Pasteluri - Vasile Alecsandri |
|
"Alecsandri este cel mai important poet român de până la Eminescu. A dăruit contemporanilor şi urmaşilor săi o uriaşă operă cu largă deschidere către poezie, proză şi dramaturgie.
„Pastelurile“ au apărut în „Convorbiri literare“ (1868-1869), iar în 1875, au apărut în „Opere complete“ într-o selecţie unitară, propusă chiar de poet şi cumprinzând 30 de poezii cărora le adaugă 10 piese. În fruntea ciclului de „poeme sublime“, autorul a aşezat „Serile de la Mirceşti“, o idilă de interior, şi pastel ce exprimă personalitatea creatorului său." Primăvara Vara Toamna Iarna . Pasteluri, vasile, alecsandri, pastel |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Octavian Goga - Rugaciune |
|
Titlul
Tema Structura poeziei prima strofă Strofa a doua Ultimele trei strofe Strofa următoare . Octavian goga, rugaciune | RUG?CIUNE Poezia Rug?ciune a ap?rut ?n volumul Poezii din 1905, care a constituit ?i consacrarea unui talent viguros, definit printr-un patriotism sincer ?i o poezie vizionar?. A?ezat? ?n deschiderea volumului, ea constituie arta poetic? a lui Goga, un adev?rat manifest artistic ?i social un program de lupt? ?i o m?rturie militar?, ceea ce ?l define?te pe Goga ca poet mesianic ?i vizionar. Titlul este semnificativ pentru ruga fierbinte a poetului adresat? Divinit??ii pentru a izb?vi de c... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Simbolismul – Estetica – Teme şi motive poetice |
| "Simbolismul este un curent literar de circulaţie universală care a apărut în a doua jumătate a secolului al- XIX-lea ca reacţie împotriva parnasianismului (curent literar, apărut în Franţa împotriva sentimentalismului, abuzurilor fanteziei). Numele curentului l-a dat poetul francez Jean Moreas (de la grecescul symbolon=semn). Arta poetică simbolistă promovează conceptul modern de poezie, caracterizându-se prin următoarele trăsături mai importante:...........". Simbolismul, curent, literar, franta, sentimentalismul, jean moreas, symbolon, semn, arta, poetica, poezie, respingerea, prozaismului, cultivarea, simbolului, folosirea, sugestiei, muzicalitate, iubire, nevroza, natura macedonski, mircea demetriad, ion theo, tudor arghezi, traian demetrescu, iuliu savescu, stefan petica, dimitrie anghel, directia, pseudosimbolista, poezie, citadina, ion minulescu, depresiv, george bacovia |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Romantismul |
|
"
Romantismul este un important curent literar si artistic, aparut in Anglia, Franta si Germania in prima parte a secolului trecut, ca opozitie la clasicism. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii; incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene, cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale, si determinad existenta unui stil romantic in mobilier, in imbracaminte etc............" . Romantismul, curent, literar, artistic, anglia, franta, germania, clasicism, individul, novalis, j, l, tieck, e, t, a, hoffmann, g, g, byron, p, b, shelley, a, lamartine, a, de vigny, v, hugo, g, leopardi, a, puskin, m, lermontov, e, a, poe, a, petrofi, a, mickiewicz, eminescu, i, h, radulescu, v, carlova, grigore alexandrescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Winston Churchill |
|
Sir Winston Leonard Spencer Churchill was born at Blenheim Palace on Nov. 30, 1874. His father was Lord Randolph Churchill, who descended directly from the 1st duke of Marlborough, of whom Winston was to write a biography. His mother was Jennie Jerosme, an American.
Churchill's childhood was unhappy. He spent most of his time at school, something he didn't really love. His teachers caracterized him as bright, but stubborn and obstinate. He loved to read history and poetry, however, and was fascinated by soldiers and battles. From childhood he had an extraordinary memory. Winston Churchhill didn't want to go to university. Instead, he enrolled in the Royal Military College at Sandhurst. He graduated in 1894. After service in Cuba and India, he worked as a war-correspondent in Northern India, Sudan and in South Africa, where he was captured by the Boers. His daring escape made him an overnight celebrity. . Winston, churchill |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Noapte de decemvrie - Macedonski |
|
"A fost scrisă în 1901. În poem Macedonski îşi fixează condiţia de poet de pe poziţii etice, ferme: - să treacă prin viaţă demn înfruntând piedicile şi încrezător în steaua lui de mare poet care nu face concesii de nici un fel şi în primul rând de natură artistică mereu cu ochii spre idealul său artistic.
În luna ianuarie 1890 Macedonski a publicat un poem în proză intitulat „Meka şi Meka“ în care valorifică o legendă orientală. „Meka şi Meka“ conţine o parabolă dictată cu limbă de foc într-o noapte de decembrie a unui poet sărac şi în dezacord total cu lumea guvernată de vanitate şi bani........" . Noapte de decemvrie, macedonski, emir, mecca |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Condiţia omului de geniu în creaţia eminesciană |
|
"Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Teme aproape comune : condiţia omului de geniu , cosmogonia , timpul şi perfecţiunea artistică. Geniul romantic – ceea ce adus nou romantismul în dezvolatrea conceptului de geniu a fost explicitarea opoziţiei între geniu şi talent , precum şi latura socială a problemei : geniul este , în ordine , umană , un nefericit , un neînteles , aflat în veşnică opoziţie cu omul comun . Inadaptarea la regulie de convieţuire obişnuite îl izolează şi are drept urmare nefericirea..........." . Mihai, eminescu, sarmanul dionis, conditia, omului, de, geniu, creatie, eminesciana, glossa, luceafarul, talent, nefericit, neînteles, opozitie, comun, inadaptarea, cod, etic, filosofia, shopenhaueriana, hyperion |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
16-18. LUCIAN BLAGA (1895-1961) |
|
"Născut în comuna Lancrăm, judeţul Alba, Blaga urmează filosofia la Viena, parcurge apoi o carieră diplomatică în strinătate şi în 1938 se întoarce în ţară, unde predă la Universitatea din Cluj filosofia culturii. poet de cea mai înaltă valoare, Blaga a reuşit să ne ofere şi un sistem filosofic original, pe care l-a construit de-a lungul celor patru trilogii: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică.
Viziunea lui general filosofică este aplicată unor probleme filosofice diverse, a căror rezolvare capătă în felul acesta o importantă notă de originalitate. Un exemplu grăitor este poziţia lui Blaga privind progresul istoric. Familiarizat cu varietatea de poziţii filosofice asupra acestei probleme, Lucian Blaga îşi conturează propriul punct de vedere întemeindu-l pe concepţia sa asupra omului, iar aceasta, la rândul său, este integrată în sistemul său filosofic, a cărui bază o reprezintă cosmologia/ontologia dar care, pentru a fi complet, cere cu necesitate o metafizică a istoriei. Astfel, argumentaţia pe care o desfăşoară Blaga pentru a-şi demonstra teza asupra progresului are o arie de curprindere care-i acoperă întreaga viziune filosofică iar gradul de rigoare, coerenţa precum şi forţa ei de sugestie se imprimă automat şi asupra celei dintâi, care nu este decât o aplicaţie la o problemă punctuală, arătând, o dată în plus, funcţionalitatea sistemului în cazuri particulare............" BIBLIOGRAFIE 1. Lucian Blaga, Fiinţa istorică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1977 2. Lucian Blaga, Trilogia culturii, Bucureşti, Ed. Minerva, 1985 3. Lucian Blaga, Trilogia cosmologică, Bucureşti, Ed. Minerva, 1988 4. Lucian Blaga, Trilogia cunoaşterii, Bucureşti, Ed. Fundaţia Regală Pentru Literatură şi Artă, 1943 5. Mircea Florian, „Schimbare-evoluţie, progres”, în: Recesivitatea ca structură a lumii, Vol. II, Buc., Ed. Eminescu, 1987 . Blaga, lucian, absolut, demon, divin, omul, marele anonim, marele absolut, misterul, existentei, progresul, istoric, permanenta, preistorie, geneza metaforei si sensul culturii arta, orizontul, cognitiv, fizic, cunoastere, adecvata, realitate, stiinta, filosofie, cusanus, bruno, spinoza, fichte, hegel, platon, descartes, kant, trezire, spiritul, mircea florian |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Rondelul rozelor de August – Alexandru Macedonski |
|
"Rondelul, la modă în Franţa secolului al Xv-lea prin poeţii Villon, Clement Marot, denumirea – la origine – un cântec şi un dans, iar la sfirşitul secolului al XIX-lea rondelul devine o poezie de virtuozitate la parnasieni.
Macedonski preia modelul rondelurilor de la poeţii francezi Maurice Rollinat şi Th. De Bauville. Rondelurile lui Macedonski au fost scrise între anii 1916-1920 şi fac parte din creaţia de maturitate a poetului, care le-a publicat în volumul intitulat “Poema rondelurilor” abia în 1927. Teoretician al Simbolismului românesc, Macedonski e preocupat de muzicalitatea versurilor, de efectele sonore ale cuvintelor, armonizând........." Tema poeziei Strofa I Strofa a-II-a Ultima strofă Procedee artistice . Rondelul, rozelor de august, macedonski, tema, procedee artistice, simbolism |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Rugaciune - Octavian Goga |
|
"Opera sa, în ceea ce are mai bun, este o monografie lirică a satului, a „pătimirii noastre”, a istoriei vitrge şi îndurerate a neamului său de plugari din Transilvania, înrobită de asuprirea naţională şi socială. Solidar cu răzvrătirea surdă a maselor, în poezia lui Goga e cântecul mândriei naţionale jignite, dar şi al nădejdilor izbăvitoare ale poporului nostru de la sfârşitul secolului al XIX – leaşi începutul celui de-al XX – lea.
„Rugăciune”, este o evocare lirică a satului trsansilvănean. Satul lui Goga, robit de veacuri, tânjeşte după libertate socială şi demnitate naţională. poetul dă glas pătimirii unui neam îmbătrânit într-o experienţă dureroasă, răvăşit de doruri şi răzvrătiri neîmplinite, vestind credinţă în alte vremuri de înfricoşată izbăvire. Poezia este un manifest literar, ilustrând punctul de vedere al poetului........" . Rugaciune, octavian goga |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga |
|
Structura poetică şi semnificaţiile ei
Concluzii: Paradis în destrămare – Lucian Blaga . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, lucian blaga, paradis, destramare, structura poetica, semnificatie, poemele luminii, cunoa?terea luciferic?, trilogia cunoa?terii, dualitate, tainele universale, structura antitetic?, iubirea, laud? somnului, titlul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Luceafarul - Mihai Eminescu |
|
Izvoarele folclorice
Izvoarele filozofice Geniul omul comun Izvoare culturale-mitologice Izvoare biografice Apartenenţa ca gen Compoziţia Tabloul I Tabloul al II-lea Tabloul al IV-lea Semnificaţiile poemului . Luceafarul, mihai, eminescu, conditia, omului, geniu, comun, tablou, semnificatii, poem |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Geroge Bacovia - Plumb |
|
George Bacovia
Tema Ideea Semnificaţia titlului Structura poeziei . Plumb, george, bacovia, simbolism | PLUMB George Bacovia este cel mai mare simbolist rom?n ?i cel mai mare poet original dup? Eminescu. ?n opera lui observ?m influen?e ale simbolismului francez. George Bacovia pe numele s?u adev?rat George Vasiliu, s-a c?scut ?n septembrie 1881 la Bac?u, tat?l s?u fiind comerciant. Poezia Plumb deschide volumul de debut, cu acela?i numne, ap?rut ?n 1916, care a trecut aproape neobservat ?n epoc?, mai ?nt?i pentru c? Romnia se preg?tea s? intre ?n primul r?zboi mondial, apoi deoarece major... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Leoaică tânără iubirea – Nichita Stănescu |
|
Tema
Titlul Structură şi semnificaţii Prima strofă Strofa a II-a Strofa a III-a . Leoaica, tanara, iubirea, nichita, stanescu, extaz, cuvântul, poetic, esen?ial, iubirea, o viziune a sentimentelor |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Clasicismul |
|
\\\\\\\\\\\\\\\"Termenul de clasicism comporta sensuri largi,exprimind o atitudine estetica fundamentala ce se carecaterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios,corespunzator frumosului si concordat cu norme rationale care impun tipuri model,prefectiunea,idealul.\\\\\\\\\\\\\\\"
Trasaturile clasicismului. Clasicism, atitudine estetica, grecia, fidias, moliere, la fontaine, racine, bossuet, rabelais, miron costin, cantemir, antim ivireanul, secolul lui pericle, atena, august, roma, secolul lui ludovic al xiv-lea, voltaire, renasterii florentine, arta poetica, ratiunea, mitizarea, etica, masura, omul cugetator, omul faurar, omul lumesc, destinul schimbator, analogia, rationalismul, obeictivismul, eternul, spatialitatea, utilul, placutul, homeostasia |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Razvan si Vidra |
|
"„Poemă drmatică în cinci cânturi“, reprezentată în premieră în 1876, este „drama individului apăsat de prejudecata publică“. Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Răzvan-Vodă, publicat postum în „România literară“ (1852).
Destinul lui Răzvan, ţigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic, de excepţie. El v-a cunoaşte de-a lungul celor cinci cânturi, cu titluri semnificative: Un rob pentr-un galben, Răzbunarea, Nepoata lui Moţoc, încă un pas, Mărirea. Răzvan, ţigan rob devenit liber, urcă treaptă cu treaptă: devine căpitan de haiduci, ofiţer de armată leşească, hatman şi apoi domn, demonstrând calităţi deosebite. Lupta împotriva prejudecăţilor epocii constituie principalul element al conflictului dramatic de esenţă etică şi psihologică. Pe măsura desfăşurării acţiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) rămâne în umbră, conturându-se din ce în ce mai........" . Razvan, vidra, teatru, istoric, piesa, hasdeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Glossa - Mihai Eminescu |
|
Titlul poeziei
Tema poeziei Strofa – nucleu, prima strofă Strofa a doua Strofa a treia Strofa a patra Strofa a cincea Strofa a şasea Strofa a şaptea Strofa a opta Strofa a noua Ultima strofă Prozodia . Glossa, mihai, eminescu, poezie, gnomica |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Odă (în metru antic) – Mihai Eminescu |
|
Tema poeziei
Strofa I Strofa a II-a Strofa a III-a Strofa a IV-a Ultima strofă Procedee artistice . Oda, metru, antic, mihai, eminescu, iubire, dragoste, conditia, omului, geniu, tema, procedee, artistice |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Lacul - Mihai Eminescu |
|
"Titlul poeziei “Lacul” sugereaza la prima vedere un loc de intalnire al celor doi indragostiti. La o analiza mai atenta a continutului, observam ca versurile sunt o proiectie a dorintei, a visului de iubire al poetului. De o simplitate aparte, poezia degaja un farmec aparte; o vraja care-l cuprinde treptat pe cititor si care se naste din inegalabilul talent eminescian de a imbina cuvinte simple si felurite procedee stilistice intr-o tesatura unica, prezentand un colt din natura ca un colt din rai.
Elementele cadrului natural sunt cele indragite de poet: codrul, lacul ,stralucirea lunii si vantul. Anotimpul ales este vara cand umbrela intunericului si lumina...............". Lacul, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita |
| Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita. Vasile, voiculescu, in, gradina, ghetsemani, lostrita, dorul, convorbiri literare, poezii, din ?ara zimbrului, pârg?, poeme cu îngeri, urcu?, capul de zimbru, zahei orbul, la marginea minunii, umbra, fata ursului, poezii, pârg?, poeme cu îngeri, destin, urcu?, Înzestr?ri, biblie, evanghelia, sfântului luca, mântuitorul, miori?a, sezon mort, ultimul berevoi, vladimir streinu, iubire magic? |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
În dulcele stil clasic – Nichita Stănescu |
|
Tema
Ideea poetică: Structura poeziei Prima strofă Strofa a II-a Strofa a III-a Strofa a IV-a Limbajul artistic În ultima strofă . In dulcele stil clasic, nichita stanescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|