pirati
"pirati" rezultate au fost gasite 13
Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI |
|
Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 – C U P R I N S Cuvânt înainte CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“ CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman CAPITOLUL III Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima afirmare politica a Moldovei medievale CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare – apogeul echilibrului din politica externa CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii (1504-1526) CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a Habsburgilor CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între 1541-1562 CAPITOLUL VIII Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii Habsburgilor în spatiul românesc CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si Imperiul otoman (1564-1573) CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si pozitia tarilor române, (1574-1593) CAPITOLUL XI Mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc |
|
Istorie Numar pagini: 283
|
Pielea |
|
Vǎ puteţi imagina o hainǎ croitǎ dintr-o singurǎ bucatǎ, care acoperǎ corpul de la cap pânǎ la picioare, apǎrǎ de vânt, rezistǎ la apǎ este puternicǎ, totuşi elasticǎ, iar pe deasupra se reînnoieşte mereu? Nu? O purtaţi în fiecare zi: e pielea!
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsǎ a unui om adult acoperǎ o suprafaţǎ de circa 2 metri pǎtraţi, cam cât un cearceaf obişnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce înseamnǎ cam a douǎzecea parte din greutatea întregului corp. Grosimea pielii varieazǎ între 0,5 şi 5 mm. Este relativ subţire în regiunile corporale puţin expuse la uzurǎ sau presiune, şi mai groasǎ pe suprafeţele care sunt mai solicitate, de exemplu pe tǎlpi. Reînnoirea pielii Rolul pielii Supraîncǎlzire şi rǎcire Râia . Pielea, straturi, cornos, epiderma, celule, moarte, reinnoirea, pielii, germinativ, stratul, pigmentare, melanocitele, pigmentii, melanina, rolul, razelor, solare, vitamina d, supraincalzire, racire, derma, sangele, vase, sangvine, glandele, sudoripare, transpiratia, raia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Chimia vietii |
|
Chimia vieţii, sau biochimia, studiază reacţiile chimice care au loc în organismele vii. Aceştia respectă aceleaşi legi ca şi celelalte reacţii chimice, dar sunt mai complexe.
Chimia vieţii studiază ansablul reacţiilor care au loc în organismele vii, mai ales în unităţile lor de bază, celulele. Fiinţele vii au nevoie de energie. Oamenii şi animalele îşi iau energia din alimentele pe care le consumă (energie chimică). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reacţii chimice, care au loc mai întâi la nivelul aparatului digestiv(digestie) şi apoi la nivelul celulelor(respiraţia celulară)........................ O reacţie chimică: digestia Respiraţia celulară Fotosinteza Termeni bio-chimici Chimia medicamentelor Principul activ al unui medicament Medicamente sintetice Crearea unui medicament Antibioticele . Chimia, vietii, biochimia, reactiile, chimice, celulele, digestia, fotosinteza, substante, nutritive, lipidele, glucidele, zaharuri, respiratia, celulara, celula, clorofila, efect, secundar, principiu, activ, medicament, principul, activ, medicamente, sintetice, crearea, antibioticele |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. Oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Felix Sima - caracterizare |
| Referatul este destul de amplu si il prezinta pe Felix ca personaj central, axandu-se atat pe relatia sa cu Otilia, dar si pe aspiratiile sale in materie de cariera, structura sa sufleteasca si rolul de observator pe care i-l atribuie Calinescu. toate ideile sunt evidentiate prin citate concludente.. Felix, sima, george, calinescu, enigma otiliei, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Pirati si corsari in Mediterana si Atlantic |
|
"In tentativa de a transforma Mediterana „intr-un loc spaniol,”Carol Quintul s-a ciocnit cu puterea in declin a Venetiei, cu darzenia Frantei, dar maiales cu forta Imperiului Otoman. Stapan pe trei continente, cu granite maritime intinse, acesta dispunea de o flota puternica, iar corsarii sai triumfasera in disputa cu spaniolii pentru coastele nordice ale Africii. Poate mai mult decat orice, antagonismul hispano-otoman din Mediteranaa contribuit la alianta dintre Soliman Magnificul si Francisc I (1535).........."
. Pirati, corsari, mediterana, atlantic, carol quintul, venetia, imperiul otoman, egiptul, barbaros, haireddin, preveza, turgut-reis, andrea doria, filip al ii-lea, giovanni verrazzano, china, terra nova, newfoundland, elisabeta, john hawkins, plymouth, franius drake, piratul de fier, eldorado, walter raleigh |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
Iubirea si natura in lirica eminesciana |
|
Descrierea temei Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar. . Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Marin sorescu-iona |
|
Setea muntelui de sare (trilogie) – Iona, Paracliserul, Matca
-nivel al aspiratiilor; -teatru simbolic, poetic, deschideri spre existenţialism (Martin Heidegger, Karl Jaspers, Jean Paul Sartre, Albert Camus); - teatru-parabolă – semnificaţii plurivalente – operă deschisă (Umberto Eco); - tema destinului; - reconsiderarea miturilor si demitizarea; - repere spaţio- temporale simbolice; - Iona – personaj generic – voci si ipostaze; - ,,vina tragică,, a personajului- starea de destin, dedublarea, asumarea sau neasumarea condiţiei existenţiale, marile întrebări privitoare la sensul vieţii, la limită; moartea ca limită; - sentimentul acut al claustrării; dorinţa de libertate; conştientizarea limitei, a determinismului, absurdul existenţial; cugetările despre naştere, înviere, moarte etc. . Iona, marin, sorescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Eminescu |
|
Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema......... . Iubirea, eminescu, lirica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 8
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Cum traiesc plantele |
|
CELULELE PLANTELOR
FOTOSINTEZA RESPIRATIA TRANSPIRATIA . Plantele, lumina, solara, pamant, celule, fotosinteza, floem, cambriu, clorofila, respiratia, apa, transpiratia | CUM TRAIESC PLANTELE Deoarece transforma lumina solara in energie,plantele reprezinta o veriga vitala in lantul vietii pe Pamant. Modul in care lucreaza acesti factori de energie este un miracol care egaleaza insasi minunea vietii. Plantele sunt industrii chimice vii in care au loc reactii complexe ,iar in timpul procesului ele absorb si degaja gaze necesare vietii.Mediul inconjurator are de asemenea un efect important asupra dezvoltarii plantelor.Radiatiile ultraviolete care ajung pe ... |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| "Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “Fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain |
|
"Promovând o filosofie de inspiraţie tomistă, Jacques Maritain consideră că omul este făcut să fie o fiinţă totodată naturală şi suprana¬turală; una care, pe de o parte, moşteneşte urmările păcatului originar şi de aceea se naşte despuiată de datele graţiei, iar pe de alta este făcută pentru un scop supranatural, pentru a parveni la însăşi viaţa lui Dumnezeu.
Dezbaterea care împarte contemporanii noştri şi care ne obligă pe toţi la un act de alegere este — opinează Maritain — între două concepţii ale umanismului: una, concepţia teocentrică, sau creştină, şi alta antropocentrică, de al cărui spirit Renaşterea este cea dintîi responsabilă. Primul fel de umanism poate fi numit uma¬nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urmă, născut în Grecia, dar crescut în epoca modernă, punând în circulaţie antropocentrismul prin însuşi acest fapt: nefe¬ricirea umanismului clasic, s-ar fi denunţat singur şi, punând omul doar în relaţie cu sine, ar fi născut marea tragedie a umanismului şi a omului..........." BIBLIOGRAFIE 1. Gheorghe Vlăduţescu, „Jacques Maritain - eşecul umanismului teocentrist”, în: *** Confruntări despre om şi cultură, Bucureşti, Editura Academiei, 1972 . Umanismul, integral, jacques, maritain, inspiratie, tomista, antropocentrica, teocentrica, umana, renasterea, ontologic, darwin, rousseau, kant, descartes, rationalismul, freudismul, umanismul integral, centrul, universului, geneza, dumnezeu, ateismul, pur, marx, sufletul, act, divin, nemuritor, gheorghe vladutescu |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
"pirati" rezultate au fost gasite 13
