piata
Piata de energie |
|
1. Introducere
Peste tot în lume deschiderea pieţelor de energie electrică a urmărit eliminarea monopolului natural şi a integrării pe verticală a sectorului energetic şi înlocuirea acestora cu mecanisme concurenţiale, care să ofere consumatorilor posibilitatea de a-şi alege în mod liber furnizorul. Astfel, pieţele de energie se cristalizează de regulă în jurul unui nucleu format din doi actori principali, şi anume operatorul de sistem – care asigură coordonarea tehnică a pieţei – respectiv bursa de energie – care asigură coordonarea pieţei la nivel comercial. Acestui nucleu i se alătură ceilalţi actori ai pieţei: operatorii de transport şi distribuţie, producătorii, consumatorii şi furnizorii de energie electrică, ultimii acţionând ca intermediari între primii doi. O categorie aparte de furnizori o reprezintă cea a aşa-numiţilor agregatori, care cumpără sau vând energie din şi în sistem, în numele mai multor consumatori, de regulă mici consumatori casnici sau comerciali (Fig. 1)............................................... . Energie electrica, certificat verde, bursa energie |
|
Energie Numar pagini: 20
|
Piata VALUTARA |
|
Referat
ROLUL PIETEI VALUTARE Operatiunile de pe piata valutara Aspecte ale relatiilor financiar – valutare Operatiuni pe piata valutara 1. Motivatia operatiunilor pe piata valutara 2. Participantii la piata valutara Operatiuni valutare asiguratorii Operatiunile la vedere in scop speculativ PRINCIPALELE OPERATIUNI CE SE DESFASOARA PE piata VALUTARA Alte genuri de operatiuni valutare Operatiuni desfasurate de bancile romanesti pe pietele valutare MECANISMUL CURSULUI VALUTAR 1. Cursul valutar – raportul dintre monedele nationale si internationale . Piata, valutara, rol, operatiuni, aspecte, relatii, financiar, valutare, motivatie, participanti, asiguratorii, speculativ, scop, mecanism, curs, valutar, monede, nationale, internationale, raport |
|
M A C R O E C O N O M I E Numar pagini: 12
|
Piata VALUTARA |
|
piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa. Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile: bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala) casele de schimb autorizate alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens. Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal. piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ |
|
Macroeconomie Numar pagini: 11
|
Piata VALUTARA |
|
piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa. Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile: bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala) casele de schimb autorizate alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens. Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal. piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ |
|
Macroeconomie Numar pagini: 11
|
Piata muncii |
|
Piaţa muncii îşi va reveni în 2011 după criza din ultimii doi ani ?
Rata somajului in anul 2011. Munca, somajul | |
|
Macroeconomie Numar pagini: 4
|
DESCOPERA TEZAURUL JUDETULUI NEAMT |
|
Definirea problemei
Analiza de piata Analiza SWOT Stabilirea obiectivelor Calendarul campaniei 16 august 2010: Vizitarea Manastirii Tazlau, Manastirii Tarcau si a Manastirii Pangarati 17 august 2010: Vizitarea Manastirii Bisericani si a Manastirii Bistrita 18 august 2010: Vizitarea orasului Piatra Neamt 19 august 2010: Vizitarea Manastirii Durau si a Manastirii Varatec 20 august 2010: Vizitarea Manastirii Agapia si a Manastirii Sihastria 21 august 2010: Vizitarea Manastirii Secu si a Manastirii Neamt 22 august 2010: Festivalul International de Folclor “Ceahlaul” 23 august 2010: Vizitarea Cetatii Neamtului 24 august 2010: Cursuri de echitatie, calarie de agrement, plimbari de agrement cu trasura 25 august 2010: Masa traditionala Bugetul alocat campaniei Stabilirea publicului tinta Stabilirea temei centrale TEHNICI DE COMUNICARE CANALE DE COMUNICARE EVALUAREA CAMPANIEI DE RELATII PUBLICE Bibliografie . Stabilirea unei campanii, analiza de piata, calendarul campaniei, neamt, bugetul alocat, stabilirea publicului tinta, tehnici de promovare, tehnici de comunicare, evaluarea campaniei de relatii publice |
|
Relatii publice Numar pagini: 21
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
1917 - Revolutia bolsevica |
|
"Intensificarea exploatării, ruina economică, mizeria şi foametea, situaţia grea de pe fronturi, lipsa oricăror drepturi şi libertăţi sporeau nemulţumirile şi spiritul de revoltă în straturile cele mai adânci ale poporului rus. În oraşe, numărul grevelor muncitorilor era în continuă creştere (1914 – 70 de greve, cuprinzând 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participanţi; 1916 – 1500 de greve, antrenând circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ţăranii se ridicau şi puneau mâna pe grânele şi utilajul agricol al moşierilor, deseori zările fiind împurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic răsuna glasul popoarelor care, pe lângă jugul asupririi sociale, îl purtau şi pe acela al asupririi naţionale. Sub înrâurirea mişcării revoluţionare, a stării de spirit din ţară , luau amploare acţiunile soldaţilor; sporea permanent numărul celor care refuzau să execute ordinele sau părăseau frontul."
ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN FEBRUARIE 23 FEBRUARIE 24 FEBRUARIE 25 FEBRUARIE 26 FEBRUARIE 27 FEBRUARIE 2 MARTIE „TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR !“ 3 APRILIE CONTRAOFENSIVA 3 IUNIE 18 IUNIE 4 IULIE ASALTUL PALATULUI DE IARNĂ 24 OCTOMBRIE 25 OCTOMBRIE ŞI A FOST ZIUA ÎNTÂI . Revolutia, bolsevica, partid, comunist, lenin, marx, engels, teoria, popor, muncitor, balerina, kse?inskaia, petrograd, greva, generala, putilov, absolutism, insurectie, hbalov, alexeev, piata, znamenskaia, brusilov, proletariat, autocratia, tarista, rasturnata, tavriceski, duma, gucikov, sulghin, nicolae al ii-lea, pskov, marele, cartier, general, abdica, duce, mihail, dinastia, ramonivilor, print lvov, despre sarcinile proletariatului în actuala revolu?ie, teze din aprilie, toat? puterea sovietelor, organizatii, taranesti, kerenski, mensevism, coalitie, garzi, rosii, kronstadtul, cheiul, nevei, ziar, pravda, trud, smolnîi, marele stat major, fortareata, petru, pavel, consiliul comisarilor poporului al republicii ruse, n, d, cocea, marele, octombrie, capitalism, socialism, trecere |
|
Istorie Numar pagini: 8
|
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE |
|
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul
conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. . Implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, mediul ambiant, firma, micromediul, mezomediul, macromediul, mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic, mediul institutional, mediul natural |
|
Economie Numar pagini: 9
|
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE |
|
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. . Referat, economie, implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, consideratii generale, relatia intreprindere ? medi ambiant, medi ambiant, componentele mediului ambiant al intreprinderii, micromediul, mezomediul, macromediul, piata marfurilor, piata capitalului, piata fortei de munca, - relatii precontractuale, relatii contractuale, relatii postcontractuale |
|
Economie Numar pagini: 8
|
Somajul |
|
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar |
|
Macroeconomie Numar pagini: 5
|
Somajul |
|
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar |
|
Macroeconomie Numar pagini: 5
|