oxigen
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Sodiul |
|
Definitie
Reteaua metalica a sodiului Legatura metalica Proprietati fizice ale sodiului Proprietati chimice ale sodiului Reactia sodiului cu oxigenul Reactia sodiului cu hidrogenul Reactia sodiului cu clorul Reactia sodiului cu apa Reactia cu acizii Proprietatile fiziologice ale sodiului Intrebuintarile sodiului . Sodiu |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Clorul si compusii sai |
|
Cuprins
Clorul si compusii lui Starea naturala ------------------------------------pag 1 Obtinere ------------------------------------pag 2 Proprietati fizice -----------------------------------pag 4 Proprietati chimice---------------------------------pag 5 Proprietati fiziologice------------------------------pag 6 Intrebuintari -------------------------------------pag 6 Combinatiile clorului cu hidrogenul-------------pag 8 Acidul clorhidric -----------------------------------pag 8 Combinatiile oxigenate ale clorului--------------pag 11 Monoxidul de diclor--------------------------------pag 11 Acidul hipocloros ----------------------------------pag11 Oxidul de clor -------------------------------------pag 12 Trioxidul de clor------------------------------------pag 12 Acidul cloros ---------------------------------------pag 12 Dioxidul de clor ------------------------------------pag 12 Acidul cloric-----------------------------------------pag 13 Hexaoxidul de diclor-------------------------------pag 13 Heptaoxidul de diclor ----------------------------- pag 13 Acidul percloric ------------------------------------pag 13 Bibliografie D.NEGOIU TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA EDITURA TEHNICA 1972 . Clorul, compusii, starea, naturala, obtinere, proprietati, fizice, chimice, fiziologice, intrebuintari, combinatiile, clorului, hidrogenul, acidul, clorhidric, oxigenate, monoxidul, diclor, acidul, hipocloros, oxidul, trioxidul, acidul cloros, dioxidul de clor, acidul cloric, acidul percloric, heptaoxidul de diclor, hexaoxidul de diclor |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
Reactia de Oxidare |
|
Reactiile de oxidare sunt transformarile suferite de alcani sub actiunea oxigenului. Acestea pot fi : oxidari incomplete sau oxidari si oxidari totale sau arderi.
a) Oxidarile sunt transformarile care conduc la produsi ce apartin altor clase de substante, ca alcoli, aldehide, acizi etc, in functie de conditile de lucru. Importanta practica prezinta oxidarile metanului. b) Arderi. Oxidarea totala a alcanilor, numita si ardere conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei. Astfel, arderea metanului, butanului etc se poate exprima prin urmatoarele ecuatii chimice: ........................................... Reactie, oxidare, coroziune |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Atomi si molecule |
|
Teoria revolutionara a lui Dalton
Modelul Rutherford Elemente Legaturi chimice Masa atomica Complexitatea atomului . Atomi, molecule, democrit, atomos, indivizibil, aristotel, alchimiei, alchimisti, teoria, revolutionara, dalton, chimist, hidrogenul, oxigenul, apa, materia, modelul, rutherford, nucleul, atomic, elemente, legaturi, chimice, covalenta, ionica, legatura, protoni, neutroni, masa, atomica, complexitatea, chadwick |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Biogazul |
| Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adâncul pamântului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.. Biogazul, gaze, combustibile, descompunerea, organice, terra, metanul, geneza, volta, söhngen, omelanski, hidrogenul, bioxidul, carbon |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Aluminiul |
| Cel mai apropiat analog al borului – aluminiul – ocupă după răspândirea lui în natură locul al patrulea (după O, H şi Si), reprezentând aproximativ 5,5% din numărul total de atomi ai scoarţei pământului. În istoria lui geochimică, aluminiul este strâns legat de oxigen şi siliciu. Cea mai mare cantitate de aluminiu este concentrată în silicaţii de aluminiu (X § 4). Un produs foarte răspândit de alterare a rocilor formate din acest mineral este argila, a cărei compoziţie fundamentală (corespunzătoare mineralului caolin), corespunde formulei Al2O3•2SiO2•2H2O. Dintre celelalte minerale de aluminiu, cele mai importante sunt bauxitul (Al2O3•xH2O) şi criolitul (AlF3•3NaF).. Aluminiul, borului, criolitul, caolin, silicatii, duraluminiul, aer, apa, oxigenul, aluminotermia, termitul, oxidul, reactia, acizi, halogenurilor, sulfatul, fosfatul |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Istoria chimiei |
|
Chimia este ştiinţa care are ca obiect studierea substanţelor şi a transformărilor lor. Este definită şi ca ştiinţă despre atomi (elemente chimice) şi combinaţiile lor, deoarece studiază procesele de transformare a substanţelor dintr-una în alta prin regruparea atomilor şi modificarea legăturilor dintre atomi. Chimia are strânse legături cu alte ştiinţe, dintre care în primul rând cu fizica (limita dintre ele fiind relativă şi făcând obiectul a două discipline, chimie fizică şi fizică chimică), precum şi cu biologia (biochimia) şi cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se împarete în: chimia anorganică, chimia organică şi chimia fizică. Chimia anorganică studiază proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi combinaţiilor lor (în afară de compuşii carbonului, studiaţi de chimia organică),precum şi legile generale ale combinării chimice. Chimia organică studiază combinaţiile carbonului cu câteva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.). ...................................... Istoria, chimie, boyle, wohler, lomonosov, avogadro, dalton, mendeleev, butlerov, frankland, meyer, mosely, kossel, lewis, bohr, heitler, london, bernath, salygni, edeleanu, istrati, zaharia, munteanu, spacu, gheorghiu, minovici, maxim, longinescu, bogdan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Istoria descoperirii elementelor chmice si a substantelor compuse |
|
Multe capitole din istoria chimiei s-au dovedit foarte pasionante, dar nici unul nu are amploarea si stralucirea descoperirii elementelor chimice si a substantelor compuse.
In evolutia chimiei fiecare element nou descoperit a marcat o etapa care a deschs un nou camp de cercetari, atat prin studierea proprietatilor noului element in comparatie cu cele cunoscute cat si din punctul de vedere al aplicatiilor practice ale elementului ca atare si ale compusilor sai......................................... . Istoria, descoperirii, elementelor, chimice, substantelor, compuse, aurul, argintul, cuprul, mercurul, fierul, sulful, carbunele, diamantul, arsenul, stibiul, fosforul, zincul, gazele, azotul, oxigenul, amoniacul, gazos, acidul, clorhidric, oxizi de azot, ozonul, cobaltul, nichelul, manganul, molibdenul, telurul, tungsten, wolframul, platina, paladiul, rodiul, iridiul, litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul, varul, borul, siliciul, zirconiul, ilmenit, aluminiul, beriliul, clorul, iodul, bronzul, cesiul, rubidiu, taliu, indiu, radioactivitate |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Azotul si principalii lui compusi |
|
Azotul este constituentul principal al aerului , în care se găseşte în proporţie de 76% de masă sau 78% de volum . A fost descoperit în anul 1674 de către Jean Mayow care nu i-a putut stabili individualitatea chimică . Lavoisier ajunge la concluzia că aerul conţine pe lângă oxigen un nou element pe care l-a numit AZOT – fără viaţă.
În natură azotul este format din N14 şi N15 în raport atomic de 272:1. El se întâlneşte şi sub formă de combinaţii cum ar fi azotatul de potasiu şi azotatul de sodiu . Deoarece face parte din compoziţia proteinelor , azotul este un component indispensabil organismelor........................... . Azotul, jean mayow, lavoisier, azotatul, potasiu, sodiu, azotit, clorura, amoniu, lichefierea, distilarea, claude, tuburi, combinatiile, amoniacul |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Mutantismul |
|
MUTUALISMUL:
DEFINITIE: Mutualismul este relatia obligatorie si pozitiva intre 2 organisme, din care amindoua profita (au avantaj reciproc). S-a observat ca algele unicelulare (chlorella), aliment ideal pentru cosmonauti, dau ajutor animalelor. Astfel Tridacna, uriasul scoicilor(200kg), poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului........ + poze . Algele, definitie, mutualismul |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Cum a aparut viata |
|
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie.............. . Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Tabelul periodic al elementelor |
|
\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"
Notatia atomica 1. Scurt istoric 2. Gruparea elementelor in tabelul periodic 2.1 Perioade 2.2 Grupe 2.3 Legaturi pe diagonala 3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f 3.1 Elemente de tip bloc s 3.2 Elementele de tip bloc p 3.3 Elemente de tip bloc d 3.4 Elemente de tip bloc f . Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice |
|
Chimie Numar pagini: 10
|