oxid
Cloruri |
|
CLORURA DE SODIU [NaCl]
HIDROXIDUL DE SODIU [NaOH] ACIDUL CLORHIDRIC [HCl] CLORUL [Cl2] SODIUL (natriu) [Na] HIDROGENUL [H2] . Cloruri, clorura de sodiu, hidroxidul de sodiu, acidul clorhidric, clorul, sodiul, natriu, hidrogenul, nacl, naoh, hcl, cl2, na, h2 |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Reactia de oxidare |
|
Reactiile de oxidare sunt transformarile suferite de alcani sub actiunea oxigenului. Acestea pot fi : oxidari incomplete sau oxidari si oxidari totale sau arderi.
a) Oxidarile sunt transformarile care conduc la produsi ce apartin altor clase de substante, ca alcoli, aldehide, acizi etc, in functie de conditile de lucru. Importanta practica prezinta oxidarile metanului. b) Arderi. oxidarea totala a alcanilor, numita si ardere conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei. Astfel, arderea metanului, butanului etc se poate exprima prin urmatoarele ecuatii chimice: ........................................... Reactie, oxidare, coroziune |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Clorul si compusii sai |
|
Cuprins
Clorul si compusii lui Starea naturala ------------------------------------pag 1 Obtinere ------------------------------------pag 2 Proprietati fizice -----------------------------------pag 4 Proprietati chimice---------------------------------pag 5 Proprietati fiziologice------------------------------pag 6 Intrebuintari -------------------------------------pag 6 Combinatiile clorului cu hidrogenul-------------pag 8 Acidul clorhidric -----------------------------------pag 8 Combinatiile oxigenate ale clorului--------------pag 11 Monoxidul de diclor--------------------------------pag 11 Acidul hipocloros ----------------------------------pag11 Oxidul de clor -------------------------------------pag 12 Trioxidul de clor------------------------------------pag 12 Acidul cloros ---------------------------------------pag 12 Dioxidul de clor ------------------------------------pag 12 Acidul cloric-----------------------------------------pag 13 Hexaoxidul de diclor-------------------------------pag 13 Heptaoxidul de diclor ----------------------------- pag 13 Acidul percloric ------------------------------------pag 13 Bibliografie D.NEGOIU TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA EDITURA TEHNICA 1972 . Clorul, compusii, starea, naturala, obtinere, proprietati, fizice, chimice, fiziologice, intrebuintari, combinatiile, clorului, hidrogenul, acidul, clorhidric, oxigenate, monoxidul, diclor, acidul, hipocloros, oxidul, trioxidul, acidul cloros, dioxidul de clor, acidul cloric, acidul percloric, heptaoxidul de diclor, hexaoxidul de diclor |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
Fenoli monohidroxilici |
|
Fenolii au o grupare hidroxil legată direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiţi după cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiţi crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiţi ca hidroxi-compuşi, de exemplu:...........................
METODE DE OBŢINERE PROPRIETĂŢI CHIMICE REACŢII ALE NUCLEULUI AROMATIC REPREZENTANŢI . Fenolii, hidroxil, metifenolii, crezoli, dimetifenolii, xilenoli, metode, obtinere, gudroanele, tratarea, sarurilor, sodiu, fenoxidul, substitutia, nucleofila, oxidarea, alchilbenzenilor, tratarea, aminelor, proprietati, chimice, anioni, ionul, fenoxid, ciclohexanoid, nucleului, aromatic, substitutie, electrofila, halogenfenolii, tetraiododifenilenchinona, rosul lui lautemann, mononitrofenoli, polinitrofenoli, reprezentanti, runge, crezolii |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Zaharide |
|
Oxidarea glucozei
Oxidarea glucozei cu reactiv Tollens Oxiadarea cu reactiv Fehling Mod de lucru Oxidare cu reactiv Tollens Oxidarea cu reactiv Fehling Zaharoza Proprietăţi Activitate experimentală Carbonizarea zaharozei Amidonul Hidroliza totală a amidonului Reacţia amidonului cu iodul Celuloza Proprietăţi Activitate experimentală Dizolvarea celulozei Nitrarea celulozei . Zaharide, oxidarea, glucozei, reactiv, tollens, fehling, zaharoza, carbonizarea, zaharozei, amidonul, hidroliza, iodul, reactia, celuloza, dizolvarea, nitrarea |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Zaharide |
|
Oxidarea glucozei
Oxidarea glucozei cu reactiv Tollens Oxiadarea cu reactiv Fehling Mod de lucru Oxidare cu reactiv Tollens Oxidarea cu reactiv Fehling Zaharoza Proprietăţi Activitate experimentală Carbonizarea zaharozei Amidonul Hidroliza totală a amidonului Reacţia amidonului cu iodul Celuloza Proprietăţi Activitate experimentală Dizolvarea celulozei Nitrarea celulozei . Zaharide, oxidarea, glucozei, reactiv, tollens, fehling, zaharoza, proprietati, carbonizarea, amidonul, hidroliza, totala, reactia amidonului cu iodul, celuloza, dizolvarea, nitrarea |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Alcoolii |
|
Proprietăţile alcoolilor
Răspândirea şi producerea alcoolilor Importanţa alcoolilor . Alcoolii, proprietatile, etanol, butanolul, propanolul, metanolul, fenolii, enolii, punti, hidrogen, raspandirea, producerea, zaharuri, enzimelor, fermentatie, etenei, apa, monoxid, hidrogen, importanta |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Poluarea |
|
Poluarea atmosferică
Cauzele poluării atmosferice şi principalii poluanţi Consecintele poluării atmosferice • Distrugerea stratului de ozon • Ploaia acidă Smogul • Efectul de seră Ce am putea face? 1. Poluarea apei Cauzele Ce am putea face? 2. Poluarea solului Cauze şi poluanţi Ce am putea face? 3. Poluarea fonica Impactul poluării fonice asupra mediului şi a oamenilor . Poluarea, atmosferica, cauzele, principalii, poluanti, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, clorofluorocarbonatii, plumbul, fluorurile, consecintele, distrugerea, stratului, ozon, ploaia, acida, smogul, efectul, sera, apei, poduse, petroliere, pesticide, ierbicide, metalele, deseurile, cantitatile, excesive, materie, organica, sedimentele, organismele, infectioase, termala, solului, fonica |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
Protectia mediului |
|
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. . Protectia, mediului, exploziei demografice, materie prima, energie, productia, industrializare, cresterea productiei, mediul ambiant, aer, apa, sol, ploile acide, dioxid de sulf, oxizi de azot, carbon, negru de fum, saruri, oxizi, mediul inconjurator, resurse naturale, neregenerabile, regenerabile, permanente, energie solara, eoliana, geotermala, terra, alvin toffler, natura, poluarea |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Coroziunea |
| Coroziunea este un proces nedorit prin care multe metale cu potenţiale de oxidare pozitive sau slab negative sunt transformate în compuşi ai lor. Bine cunoscută şi deosebit de păgubitoare pentru economie este ruginirea ferului, de care ne vom ocupa întâi aici.......................... Coroziunea, proces, metale, oxidare, ruginirea, hidrogen, atomii, dizolvat, ioni |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Masele plastice |
|
\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"
POLIETILENA POLIPROPILENA POLISTIRENUL MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE . Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Enzimele |
| In organismele vii se petrec cu o uimitoare usurinta, la temperatura joasa si in solutie practic neutra, un numar mare de reactii pe care chimistul nu le poate efectua in laborator decat lucrand la temperaturi si presiuni ridicate, in prezenta de acizi sau de baze tari, de dizolvanti neaposi sau de catalizatori heterogeni metalici. Printre aceste reactii se numara atat degradari de molecule (hidrolize si oxidari) cat si sinteza de compusi cu structura complicata. Intelegerea mersului acestor reactii este importanta, in primul rand pentru cunoasterea unor fenomene naturale de cea ma mare amploare si raspandire, in al doilea rand pentru interesul practic pe care il prezinta. Nu este absurda speranta ca , o data cunoscut mersul reactiilor din celulele vii, acestea vor putea fi imitate in laborator si in industrie sau chiar dirijate pe cai noi.. Enzimele, temperatura, acizi, baze, tari, dizolvanti, neaposi, catalizatori, degradari, hidrolize, oxidari, fermenti, enzime, enzyme, reactii, istoric, stahl, kirchoff, dubrunfaut, payen, persoz, robiquet, liebig, wohler, pepsina, sucul, gastric |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
Conexiunile externe ale microprocesorului I 8086 |
|
Microprocesorul I 8086 este realizat în tehnologie HMOS (High-Performance Metal-Oxid
-Semiconductor), fiind echivalent cu aproximativ 29.000 tranzistori. Avãnd doar 40 de pini, mulþi dintre aceßtia au funcþii multiple. Astfel, liniile de date sunt multiplexate în timp cu cele de adrese, o parte din semnalele....... Configuraþia multiprocesor/coprocesor Semnale de pe magistrala Multibus Semnale de comandá generate de controllerul 8288 . Conexiuni, externe, microprocesor, i 8086, tehnologie, hmos, conficuratie, multiprocesor, coprocesor, semnale, magistrala, multibus, comanda, controller, 8288 |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Poloarea mediului |
|
"Poluarea atmosferica – dupa definitia Comisiei Europene din 1967 – corespunde prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, variatie care este susceptibila, tinand cont de cunostintele stiintifice in etapa respectiva, sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire."
Bibliografie : “Pamantenii – dusmanii Terrei ?” Autori : Cristina Mandravel, Melania Gutul – Valuta Editura : Albatros, 1987, Bucuresti . Poloarea, mediului, atmosferica, comisia europeana, aer, efect, nociv, imbatranire, dioxid de carbon, co2, oxid, de carbon, gaze, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor, aerosoli, metale, oxizi, particule, lichide, solide, fumuri, ardere, prafuri, industriale, vulcanice, explozii, atomice, izotopi, radioactiv, industriala, casnica, mijloace, transport, clima, pozitia, geografica, natura, extinderea, activitatii, industriale |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Poloarea atmosferica |
| Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.)........................................ Poloare, atmosfera, atmosferica, substante, poluante, gazoase, lichide, solide, gazele, ceata, fumul, praful, emisiile, uzine, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, ozonul, smogul |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Procese chimice principale |
|
1) Neutralizarea
2) oxidarea 3) Reducerea 4) Precipitarea 5) Coagularea 6) Condensarea 7) Esterificarea 8) Hidroliza 9) Saponificarea 10) Polimerizarea . Procese, chimice, principale, neutralizarea, oxidarea, reducerea, precipitarea, coagularea, condensarea, esterificarea, hidroliza, saponificarea, polimerizarea |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Comparatie intre alcooli si fenoli |
|
A. Deosebiri intre alcooli si fenoli
1. DEFINITIE 2. CLASIFICARE 3. METODE DE PREPARARE 4. PROPRIETATI CHIMICE 5. PROPRIETATI FIZICE B. ASEMANARI BIBLIOGRAFIE . Alcooli, comparatie, fenoli, deosebiri, definitie, clasificare, saturati, nesaturati, aromatici, monohidroxilici, polihidroxilici, primari, secundari, tertiari, monohidroxilici, ploihidroxilici, metode, preparare, hidroliza, aditia, hidrogenarea, reactia, grignard, tratarea, topirea, oxidarea, separarea, proprietati, chimice, fizice, asemanari |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
Aluminiul |
| Cel mai apropiat analog al borului – aluminiul – ocupă după răspândirea lui în natură locul al patrulea (după O, H şi Si), reprezentând aproximativ 5,5% din numărul total de atomi ai scoarţei pământului. În istoria lui geochimică, aluminiul este strâns legat de oxigen şi siliciu. Cea mai mare cantitate de aluminiu este concentrată în silicaţii de aluminiu (X § 4). Un produs foarte răspândit de alterare a rocilor formate din acest mineral este argila, a cărei compoziţie fundamentală (corespunzătoare mineralului caolin), corespunde formulei Al2O3•2SiO2•2H2O. Dintre celelalte minerale de aluminiu, cele mai importante sunt bauxitul (Al2O3•xH2O) şi criolitul (AlF3•3NaF).. Aluminiul, borului, criolitul, caolin, silicatii, duraluminiul, aer, apa, oxigenul, aluminotermia, termitul, oxidul, reactia, acizi, halogenurilor, sulfatul, fosfatul |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Aluminiul |
|
Răspândire în natură
Preparare Proprietăţi fizice Proprietăţi chimice. Aluminiul, raspandire, micele, feldspatii, caolinul, argila, corindonul, bauxita, criobitul, preparare, fabricarea, oxidului, al, obtinerea, alumina, bayer, hidroxidul, proprietati, fizice, metal, alb, argintiu, chimice, cubic, conducator, caldura, electricitate, sistemul |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Biogazul |
| Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adâncul pamântului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.. Biogazul, gaze, combustibile, descompunerea, organice, terra, metanul, geneza, volta, söhngen, omelanski, hidrogenul, bioxidul, carbon |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Calciul |
|
Numele de calciu provine de la latinescul calcis: var(oxid de calciu). Acesta era cunoscut din antichiyaye fiind utilizat in constructie, ca ingrasamant agricol si in medicina prin calcinarea calcarului. Compozitia sa chimica a ramas pana tarziu necunoscuta. De pilda Stahl(1730) considera ca din combinarea varului cu apa rezulta o sare, prin unirea unui element pamantos cu un element apos, separand sarea prin evaporare.El numeste crusta care se formeaza la suprafata apei de calciu ,,crema de calciu" si presupune ca trebuie sa contina acid vitriolic unit cu apa. Lavoisier(1790) stabileste ca varul este un oxid
Iar Davy (1808) il descompune in cele doua elemente(Ca + O), determinandu-I exact compozitia chimica................. . Calciul, simbol, valenta, masa, atomica, densitate, punct, topire, fierbere, stahl, lavoisier, davy, bodart, jobin, tehnica, vidului |
|
Chimie Numar pagini: 1
|
Din istoria sulfului |
|
Faptul ca sulful era cunoscut din cea mai veche antichitate se datoreaza , desigur, in primul rand faptului ca el se gaseste, in general, sub forma nativa. Proprietatea sa de a arde cu usurinta, dand bioxidul de sulf (gaz sufocant intrebuintat la dezinfectii), a atras atentia omului inca din vechiul Egipt si apoi la celelalte popoare din jurul Mediteranei.
Char denumirea latina a sulfului, “sulphurium”, provine dupa opiniile specialistilor de la cuvantul sansclit “sulvari” care inseamna ”inamicul cuprului”, deoarece cuprul incalzit cu sulf se transforma din rosietic si lucios in sulfura de cupru neagra. Indienii cunosteau cu 2-3000 de ani inaintea de inaintea erei noastre faptul ca cuprul poate fi “distrus” cu sulful................................. . Sulful, homer, iliada, odisea, assurbanipan, ninive, biblie, alchimistii, arabi, kibrit, roger, bacon, lavoiser, hermann, frash, utilizarile |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\" . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii." . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. Oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Gaze rare |
|
"In vreme ce principalele elemente chimice din grupa halogenilor (Cl,I,Br si F) au fost descoperite in vreme de 120 ani, elementele principale din grupa gazelor rare(He,Ar,Ne,Kr,Xe)au fost descoperite in numai 30 ani, iar facand abstractie de heliu care fusese descoperit in Soare pe cale spectrala, celelalte 4 elemente au fost izolate in numai patru ani(1894-1898)."
Argonul Heliul Kriptonul si Neonul Xenonul . Argonul, heliul, kriptonul, neonul, xenon, he, ar, ne, kr, xe, cl, i, br, f, sir j, w, s rayleight, sir w, ramsay, mendeleev, g, claude, xef2, tetrafluorura, xef, bioxid, xe o2, n, bartlett, hexafluoroplatinatul difluorura de xenon, morre, ch, moureu, j, blake, h, cavendish, l, gmelin, j, berzelius, j, stas, w, prout, protylul lui aristotel, john william stuart, lord rayleigh, williams ramsey, pierre i, c, janssen, j, n, locker, w, hillerand, morris william travers, r, pictet, l, p, calletet, c, linde, w, hampson, limba greaca, ascuns, neon, grecescul, noul ludwig mond |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
Coroziunea şi protecţia metalelor şi aliajelor împotriva coroziunii |
|
1. Generalităţi
2. Coroziunea chimică Formarea peliculelor oxidice de coroziune . Coroziunea, protectia, metalelor, aliajelor, generalitati, protejarea, chimica, electrochimica, peliculelor, oxidice |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Efectele fumatului asupra sanatatii omului |
|
Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani dar a inceput sa se raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial in toate tarile lumii. S-a stabilit ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 1 milion de decese anual.
In ultimii 40-50 de ani a fost dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante nocive (canceroase si iritante) . . Fumatul, tigara, tutunul, celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale, hidrocarburi, isoprenoizii, nicotina, gaze, aerosol, temperatura, oxidul, carbon, hemoglobina, cancerigene, cocangerigene, gudroane |
|
Biologie Numar pagini: 1
|
Metanul |
|
Proprietăţi fizice
Proprietăţi chimice 1.Reacţia de halogenare 2.Reacţia de ardere 3. Reacţia de oxidare la aldehida formică 4. Reacţia de oxidare cu vapori de apă 5. Reacţia de amonoxidarea 6. Reacţia de obţinerea acetilenei 7. Reacţia de obţinere a negrului de fum . Metan |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Celula |
| Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Plumbul |
|
În natură, plumbul se găseşte răspândit sub formă de compuşi: galena, sulfura de plumb, din care se prepară plumbul; ceruzita, carbonatul de plumb; crocoita, cromatul de plumb şi anglezitul, sulfatul de plumb.
Plumbul este un metal care în tăietură proaspătă are luciul cenuşiu-albastrui, care dispare în aer curat când metalul se acoperă cu un strat subţire cenuşiu de oxid de plumb şi în aer umed când se acoperă cu un strat alb de carbonat bazic de plumb.................................... . Plumb |
|
Chimie Numar pagini: 2
|