oul

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"oul" rezultate au fost gasite 50

Mielu ZIate

Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 26
PARTEA ÎNTÂI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE
ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33
1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33
1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33
1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36
2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38
2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39
2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41
2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45
2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49
3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54
3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54
3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55
3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56
3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58
3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei
în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59
4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60
4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60
4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63
4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64
5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67
5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67
5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71
Bibliografie .........................................................................................................................73
Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77
1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77
1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77
1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar
al psihologiei ....................................................................................................... 78
1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81
2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83
2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83
2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83
2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86
2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90
2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90
2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91
2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92
2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95
2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97
2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99
2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99
2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102
2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103
2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103
2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect
al psihologiei .......................................................................................... 104
2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106
3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107
3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107
3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110
3.3. Un punct de vedere personal cu privire
la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111
Bibliografie ....................................................................................................................... 112
Capitolul III
METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115
1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115
1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116
2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118
2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118
2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124
2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133
2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134
2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137
2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139
2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140
2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141
2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146
3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147
3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147
3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148
3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149
4. Metodologia psihologică ............................................................................................152
4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152
4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152
5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155
5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155
5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156
6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157
Bibliografie ....................................................................................................................... 158
Capitolul IV
LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161
1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161
1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161
1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163
1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165
2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168
2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168
2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171
2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175
3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178
3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178
3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181
4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183
4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183
4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183
5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184
5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184
5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186
5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188
Bibliografie ...................................................................................................................... 190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL
PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197
1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197
1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198
1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200
1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201
2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202
2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202
2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202
2.1.2. Dovezi......................................................................................................203
2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205
2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205
2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206
2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei
dintre psihic si creier.............................................................................207
2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219
2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219
2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223
2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224
2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat
socio-istoric si socio-cultural............................................................................224
2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224
2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226
3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227
3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227
3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică
a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229
3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231
4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233
4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233
4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234
4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238
Bibliografie ...................................................................................................................... 240
Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243
1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243
1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243
1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244
1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248
1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248
1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251
1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258
2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260
2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260
2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261
2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262
3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263
3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263
3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264
3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267
3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268
3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268
3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269
3.5. Tipuri de inconstient..........................................................................................
270
3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270
3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272
3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275
4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277
4.1. Probleme generale..............................................................................................277
4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278
4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279
Bibliografie .......................................................................................................................279
Capitolul VII
STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283
1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283
1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283
1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284
1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288
2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290
2.1. Somnul ................................................................................................................ 290
2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290
2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290
2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică
si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292
2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294
2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297
2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297
2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298
2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299
2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300
2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303
2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305
2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307
2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307
2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313
3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314
3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314
3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314
3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315
3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316
3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320
3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321
3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322
3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322
3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322
3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325
4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327
4.1. Inducere ............................................................................................................. 327
4.2. Efecte ................................................................................................................. 328
4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328
Bibliografie ...................................................................................................................... 329
Capitolul VIII
ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333
1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333
1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333
1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336
1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337
2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338
2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338
2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338
2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării
structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339
2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării
structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343
2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346
2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346
2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348
2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350
2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350
Bibliografie .......................................................................................................................351
Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353
1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353
1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353
1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360
2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362
2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362
2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363
3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368
3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368
3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369
3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370
3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371
3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371
3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371
4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372
4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372
4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374
4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375
Bibliografie ...................................................................................................................... 377
Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379
1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379
1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379
1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură
si cercetarea aplicativă.......................................................................................383
1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385
2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386
2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386
2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388
2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388
2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389
2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391
2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391
2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor
de in ^stigare ........................................................................................395
2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397
2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400
2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402
2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403
2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor
si a concluziilor cercetării...................................................................404
2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405
3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405
3.1. Premise ...............................................................................................................405
3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406
3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406
3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406
3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia
care se îndeplineste" ...........................................................................407
3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407
3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407
3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408
3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409
3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410
3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410
3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410
Bibliografie ....................................................................................................................... 412
. Psihologie, mielu, zlate

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 407

Anatomia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
. Anatomie, fiziologie, aparatului, genital, feminin, reproducerea, vulva, muntele, venus, labiile, mari, mici, clitorisul, himenul, glandele, bertholin, skene, bulbii, vestibulari, glandele, anexe, regionale, perineul, istmul, uterin, colul

Biologie

Numar pagini: 46

Convertizoare electroenergetice speciale

Introducere.................................................................................................... 2

1. Convertizoare electrice speciale
1.1. Transformatoare de mică putere ........................................................ 5
1.2. Transformatoare monofazate de sudare ............................................10
1.3. Ecuaţiile de bază la funcţionarea în regim staţionar al transformatorului de sudare................................................................10
1.4. Condiţii de aprindere şi caracteristicile arcului electric ................... 13
1.4.1. Procese în arcul electric ..............................................................13
1.4.2. Caracteristicile arcului electric .................................................. 16
1.5. Influenţa construcţiei sistemului magnetic şi dispunerii înfăşurărilor asupra câmpului magnetic ................................................................18
1.6. Dimensionarea sistemului magnetic şi a înfăşurărilor transformatorului de sudare manuală ............................................... 22
1.7. Procese electrodinamice în transformatorul de sudare .................... 28
1.7.1. Ecuaţiile operaţionale ale transformatorului de sudare .............. 29
1.8. Studiul câmpului magnetic al transformatorului de sudare cu
aplicaţia metodei elementului finit .................................................. 31
1.8.1. Câmpul magnetic pentru diverse scheme constructive şi
regimuri de funcţionare ............................................................. 33
1.8.2. Calculul tabloului câmpului magnetic pentru diverse scheme constructive ale sistemului magnetic......................................... 34
1.8.3. Determinarea inductivităţilor totale mutuale şi de dispersie cu aplicarea metodei elementului finit ........................................... 36
1.9. Elemente de proiectare a transformatorului de sudare .....................38
2. Convertizoare electromecanice trifazate cu flux magnetic axial
2.1. Maşini electrice trifazate cu flux axial.............................................. 43
2.2. Studiu şi analiza schemelor constructive de maşini electrice cu
flux magnetic axial............................................................................. 44
2.3. Corelarea dintre dimensiunile de bază ale maşinilor electrice
clasice şi ale maşinilor electrice cu flux axial................................... 48
. Masini sincrone, masini asincrone, motorul cu dublu rotor

Convertizoare electroenergetice speciale

Numar pagini: 49

Sistemul respirator

CUPRINS

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII. pag. 1-8

II. PNEUMONII. GENERALITATI. pag.9-10
1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICA. pag.11-18
A. ETIOPATOGENIE. pag.11
B. MORFOPATOGENIE pag.12-13
C. TABLoul CLINIC pag.13-14
D. EXPLORAREA PARACLINICA pag.14-15
E. DIAGNOSTIC pag.15
F. EVOLUTIE.COMPLICATII pag.15-17
G. TRATAMENT pag.17-18

2. PNEUMONIA STAFILOGOCCICA pag.19-22
A. FTIOLOGIE pag.19
B. PATOGENIE pag.19-20
C. MORFOPATOLOGIE pag.20
D. TABLOU CLINIC pag.20
E. DIAGNOSTIC pag.21
F. EVOLUTIE SI COMPLICATII pag.21
G. TRATAMENT pag.21-22

3. PNEUMONII CU GERMENI GRAM NEGATIVI,GENERALITATI pag.23
a) PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIAE pag.23-24
b) PNEUMONIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE pag.25
c) PNEUMONIA CU PSFUDOMONAS AERUGINOSA pag.25-26
d) PNEUMONIA CU LEGIONELLA PNEUMOPHILA pag.26-27

4. PNEUMONII CU GERMENI ANAEROBI pag.27-29

III. INGRIJIRI IGIENO-DIETETICE pag.30
IV. ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI PULMONARE pag.31-34.
V. PREZENTARE DE CAZURI pag.35-41 + ANEXE
VI. BIBLIOGRAFIE
. Sistemul respirator, biologie, anatomie, referat, plamani, pneumonia, etiopatogenie, morfopatogenie, tabloul clinic, pneumonia cu klebsiella pneumoniae, pneumonia cu haemophilus influenzae, pneumonia cu psfudomonas aeruginosa, pneumonia cu legionella pneumophila

Biologie

Numar pagini: 26

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid

Matematica

Numar pagini: 7

Napoleon

Napoleon Bonaparte (1769 - 1821)

"A fost imparatul Frantei, a consolidat si a initializat multe reforme ale Revolutiei Franceze. Unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul Europei si s-a ocupat de modernizarea natiunii pe care o conducea."

Primele campanii
Guvernarea Napoleoniana in Franta
Razboaiele de cucerire
Guvernarea Napoleoniana in Europa
Declinul lui Napoleon
. Napolean, bonaparte, 1769, 1821, franta, imparat, reforme, revolutia franceza, conducator, militar, cucerit, europa, modernizare, natiune, primele campanii, guvernarea, napoleoniana, razboiele, cucerire, declinul, 15 august 1769, ajaccio, corsica, napoleone, carlo, charles, buonaparte, letizie, ramolino, louis, xvi, brienne, scoala militara, paris, garda nationala corsicana, toulonu, josephine, beauharnais, de, 1796, tratatul, campo, formio, republica, cisalpina, regatul italiei, 1798, egipt, turcia, horatio, nelson, siria, abu qir, austria, rusia, coalitii, 10-9 noiembrie 1799, lovitura, consulatul napoleonian, puteri, constitutia, 1800, marenga, rin, granita, legea franceza, codului, dictatoriale, aprilie, 1803, britania, austro-ruse, austerlitz, 2 decembrie, 1805, 1806, joseph, louis, confederatia rinului, prusiei, jena, auerstadt, armata, rusa, friedland, tilist, iulie, 1807, alianta, tarul, alexandru i, regatul, westphalia, jerom, ducatul, warson, sistemul continental, 1807, portugalia, 1808, rege, spaniei, joachim, murat, razboiul, peninsular, 1809, wagram, provinciile, illyriane, sloveniei, croatiei, bosniei, hertegovinei, serbiei, muntenegrului, statele papale, divortat, arhiducesa, de, habsburg, marie, luise, 1811, iobagia, feudalismul, 1812, invazia, moscovei, 1814, abdicat, insula, elba, exilat, 1815, promulgat, noua, constitutie, 1815, din, belgia, waterloo, 18, iunie, campania

Istorie

Numar pagini: 4

Sarcina, naşterea şi dezvoltarea copilului până la vârsta prematură.

O1 - sarcina: sa definesc notiunea de sarcina si
tipurile ei; sarcina si diabetul.

O2 - fatul: sa lamuresc notiunea de fat.
O3 - nasterea: sa explic notiunea de nastere.
O4 - dezvoltarea copilului.
O5 - adolescenta si pubertatea.
O6 - sânul: evolutia lui pe parcursul vieti
. Sarcina, nasterea, dezvoltarea, copilului, varsta, prematura, diabetul, fatul, fat, nasterea, nastere, dezvoltarea, copilului, adolescenta, pubertatea, sanul, pantecul, simestru, fecundatia, oul, embrion, igiena, masurile de precautie, extrauterina, simptome, diagnostic, evolutie, tratament, prognostic, multipla, supraveghere, sarcoid, sarcoidoza, fetus, psihomotorie, tulburari, psihologice, transformarile, anomaliile, pilozitate, scurgeri, menstruale, patologie

Biologie

Numar pagini: 17

Analiza comparativa a calitatii fiarelor de calcat electrice

Calitatea si sortimentul fiarelor de calcat

 Clasificare
 Caracteristici de calitate
 Sortimente
 Producatori interni: ELECTROMURES
 Producatori externi: MOULINEX, PHILIPS, TEFAL, DeLONGHI, SAMSUNG

Analiza comparativa a calitatii

 Selectarea produselor
 Clasificarea caracteristicilor de calitate
 Caracteristici de calitate selectate

 Bibliografie

. Analiza, comparativa

Economie

Numar pagini: 17

Anti-Social

In a world full of fears, perhaps the worst one a human being should have
is that to be afraid of his fellow man. The human that should be most
feared is the one that has Anti-Social Personality Disorder or in laymen’s
terms the psychopath. The psychopath is probably the most deviant mind
that exists and treatment is not very successful because there is not a cure
or drug to control it. The solution in my mind to control the problem of
sociopaths is to let them live in colonies with each other. Through my
research I will develop an understanding of this personality disorder and
convince you the reader that my solution might be a viable solution. The
sociopath is a combination of other mental illnesses that are incurred in
childhood as a result of heredity, trauma and the lack of emotional
development. The lack of moral or emotional development which gives a
sociopath a lack of understanding for other people’s feelings which
enables them to be deceitful without feeling bad about whatever they do.
The under developed emotional system as explained in the video “The
World of Personality Disorders volume 5” says the sociopath is
“emotionally retarded” . The sociopathic behavior problems that start as a
child have links to heredity, a family with a pre-disposition to perform
crimes, alcoholic parents that do crimes, irresponsible behavior that
persists and parents that do not discipline. The child that will eventually be
a sociopath exhibits certain feeling inside that they are inadequate, shamed
and because of that they are teased and made fun of. The child
characteristics of a future sociopath consist of being incapable of
following the rules. The youngster will skip school, bully, steal! , torment
animals, run away from home and the child is likely to develop Attention.................
. Anti-social

Engleza

Numar pagini: 5

Les couleurs du temps

Quand on pense au Bucharest d’autrefois il est impossible de ne pas se souvenire les cafés de Eliade, Cioran, Petre Tutea, Ionescu et d’autres grands écrivains.
. Couleurs, temps, bucharest, mircea eliade, emil cioran, eugen ionescu, eugene ionesco, huliganii, questions, fondamentales, qui suis-je?, d?ou viens-je?, quelle est la raison de mon existence?, l?utilité de l?esprit, rouje, vert, orange, bleu, noir, mercantilisme, le petit paris, la volonté d?être, folie, pureté spirituelle, reverberations de l?esprit voyageur

Franceza

Numar pagini: 2

Amintiri din copilarie - Ion Creanga

"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“.
Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu).
Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........."

Cap I
CapII
Cap III
Cap IV
Sursele umorului în opera lui Creangă
Trăsături noi care completează portretul
lui Nică în acest capitol
Caracterizarea lui Nică
Caracterizarea Smarandei

. Amintiri, din, copilarie, ion creanga, nica, smaranda, capitol, i, ii, iii, iv, povestiri, caracterizare, surse, umor, oralitate

Limba si literatura romana

Numar pagini: 11

Frued

1. Freud defines three stages of sexuality, the oral, the anal and the oedipal stage. An infant in its oral stage learns that there is an external world through pleasure and pain. Human nature is governed by the pleasure principle. When the infant is being breast fed he/she feels pleasure and when pulled away from the breast the baby feels pain. The pleasure principle is a way of seeking pleasure in order to avoid pain. We can’t be happy all the time because three things threaten us. First of all our own bodies can’t handle too much pleasure at once, eventually our bodies get older and death is inevitable. Second, natural phenomenon’s get in our way, and third our relationships with others. We are emotionally dependent on others and when we take their words into consideration we become unhappy. Since we can’t be happy all the time we need to learn how to avoid pain. There are five ways we can avoid pain. We can become hedonistic and gain pleasure at all costs all the time. This way of avoiding pain isn’t really possible due to the fact that we wouldn’t be able to accomplish anything else in our lives. Second way of avoiding pain is by voluntary isolation. A person can take him/herself out of society and ................. Frued

Engleza

Numar pagini: 3

Compozitia proteinelor

"Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi."
CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI
PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE
ALIMENTARE
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN
FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ
COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ
COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A oulUI
Carnea şi produsele din carne
Laptele şi produsele lactate
oul
Produsele cerealiere şi leguminoase

. Compozitia, proteinelor, produsi naturali, structura, macromoleculara, hidroliza, amino-acizi, continut, existente, produse, alimentare, compozitia, chimica, carnii, functie, specie, zona, anatomica, medie, lapte, vaca, ou, lactate, cerealiere, leguminoase

Chimie

Numar pagini: 7

Compozitia proteinelor

Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi.
Se disting pe bază de solubilitate două clase de proteine, proteine insolubile şi proteine solubile. Cele dintâi, numite proteine fibroase (scleroproteine), se găsesc în organismul animal în stare solidă şi au funcţiunea de a conferi ţesuturilor rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor exteriori. Vom menţiona keratina din păr, unghii, copite, epidermă, colagenul din piele, oase şi tendoane, miosina din muşchi şi fibrolina din mătase. Proteinele fibroase se dizolvă numai în acizi şi baze concentrate............................

CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI
PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE
ALIMENTARE
Carnea şi produsele din carne
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN
FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ
Laptele şi produsele lactate
COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ
Oul
COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A oulUI (%)
Produsele cerealiere şi leguminoase

. Compozitia, proteinelor, proteine, continutul, amino, acizi, glicocol, alanina, valina, prolina, fenilalanina, serina, acid, asparagic, glutamic, hidroxiprolina, amoniac, produsele, alimentare, carnea, laptele, lactate, oul, cerealiere, leguminoase

Chimie

Numar pagini: 5

Istoria descoperirii elementelor chmice si a substantelor compuse

Multe capitole din istoria chimiei s-au dovedit foarte pasionante, dar nici unul nu are amploarea si stralucirea descoperirii elementelor chimice si a substantelor compuse.
In evolutia chimiei fiecare element nou descoperit a marcat o etapa care a deschs un nou camp de cercetari, atat prin studierea proprietatilor noului element in comparatie cu cele cunoscute cat si din punctul de vedere al aplicatiilor practice ale elementului ca atare si ale compusilor sai.........................................
. Istoria, descoperirii, elementelor, chimice, substantelor, compuse, aurul, argintul, cuprul, mercurul, fierul, sulful, carbunele, diamantul, arsenul, stibiul, fosforul, zincul, gazele, azotul, oxigenul, amoniacul, gazos, acidul, clorhidric, oxizi de azot, ozonul, cobaltul, nichelul, manganul, molibdenul, telurul, tungsten, wolframul, platina, paladiul, rodiul, iridiul, litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul, varul, borul, siliciul, zirconiul, ilmenit, aluminiul, beriliul, clorul, iodul, bronzul, cesiul, rubidiu, taliu, indiu, radioactivitate

Chimie

Numar pagini: 9

Viata si opera lui Albert Einstein

"Atunci când unei persoane i se cere să numească un fizician, aproape întotdeauna numele care îi vine in gând este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de ştiinţa al secolului 20. Cunoscut pentru crearea şi dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativităţii, ca şi pentru indrăzneaţa sa ipoteză cu privire la natura luminii, Einstein a fost fără îndoiala una din cele mai stralucite minţi ştiinţifice ale umanităţii."

Primele lucrari ştiinţifice
Teoria specială a relativităţii
Primele reacţii
Teoria generalizată a relativităţii
Cetăţean al lumii
. Via?a, opera, einstein, albert, fizician, om de ?tiin?a, secolul, 20, natura, luminii, ipotez?, origine, german?, ulm, munchen, geometrie, euclidiana, milano, arrau, elve?ia, politehnica, zurich, biroul de patente din berna, mileva, maric, lucrari, ?tiin?ifice, doctoratul, dizerta?ie, teoretic?, dimensiunii, moleculelor, miscarea browniana, energia, radia?iei, constanta, universal?, constanta lui planck, robert andrews millikan, teoria special? a relativit??ii, electrodinamicii, corpurilor, mi?care, newton, savanti, max planck, kaiser wilhelm, relativit??ii, teoria, cuantica, dualismului, und?-particul?, hitler, germania, emigreze, statele, unite, princeton, new jersey, franklin delano, roosevelt, bombe, atomice, despre sionism, constructori ai universului, de ce r?zboi, sigmund freud, din ultimii mei ani, evolu?ia fizicii, lumea a?a cum o v?d eu

Fizica

Numar pagini: 4

Necesitate şi întâmplare

Necesitatea
întâmplarea
Cauzele de ordin gnoseologic
Caracterul
Necesitatea şi întâmplarea nu au caracter absolut, ci relativ
Necesitatea şi întâmplarea sunt într-un raport dialectic
întâmplarea este forma de manifestare a necesităţii
Probabilitatea
statului ontologic şi gnoseologic al probabilităţii
. Necesitate, intamplare, probabilitate, cauze, ordin, gnoseologic, caracter, absolut, relativ, raport, dialectic, manifestare, statut, gnoseologic, existenta, imposibilul, posibilul, gândirea, materialist?, democrit, spinoza, d?holbach, hazard, helvetius, hegel, engels, j, bernoulli

Psihologie

Numar pagini: 9

Necesitate şi întâmplare

Filozofie

Numar pagini: 9

• La vie de Jeanne d’Arc

Jeanne d’Arc est née le 6 janvier 1412 à Domrémy, en Lorraine, issue d’une famille de paysans assez aisée. C’est une jeune fille très pieuse qui grandit alors que la guerre de Cent Ans secoue la France. A douze ou treize ans, Jeanne déclare avoir entendu des voix. Elle dit avoir eu très peur la première fois. Ces voix célestes lui auraient donné l’ordre de ramener le Dauphin sur le trône et de libérer la France de la présence anglaise. Elle résiste pendant quatre ans avant de répondre à cet appel. Obéissant aux voix qu’elle entend, Jeanne part à Vaucouleurs pour rencontrer le capitaine Robert de Baudricourt et le convaincre de l’aider à obtenir une audience auprès du Dauphin.
. Jeanne d\\ arc

Franceza

Numar pagini: 1

How childhood history and culture affects how we live as adults

Childhood history has a lot to do with how we live as adults because certain childhood events could trigger something that would last a life time. Take for example if a child fails at something and the parent does nothing to help the child, the child will grow up thinking that failing is alright and that he or she will have a hard time in life with their job or in school or life in general. Many events from a persons’ life can stick with the person throughout their life like a thorn in the side. The event will every so often reappear in the persons mind when some event in the present triggers a familiarity with the past event and the person could go in to a state of worry or even worse shock. In this occurrence it could immobilize the person and result in a lackluster in the persons life and might not be able to carry on until the issue is resolved.. Childhood, adulthood, adult, child, culture

Engleza

Numar pagini: 1

"oul" rezultate au fost gasite 50

oul

Alege conditiile

"oul" rezultate au fost gasite 50

"oul" rezultate au fost gasite 50

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate