Inregistreaza | Ai uitat parola?

organ

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"organ" rezultate au fost gasite 130

[1] [1]


Curs de marketing

Cuprins

pag.
Prefaţă 6
Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice
1.1. Esenţa economiei ...................................................................
1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................
1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice ..........
1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice ....................
Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază
2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ...........................................
2.2. Resursele economice şi bunurile economice ..........................
2.3. Fazele activităţii economice ...................................................
Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice
3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate .....
3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei ..................................
3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb ....................
3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................
3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ...............................
Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei
4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ...........................
4.2. Clasificarea întreprinderilor ...................................................
4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................
Tema 5. Factorii şi costurile de producţie
5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul ....
5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor .......................
5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie .................
5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor
neproporţionale ........................................................................
5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ...........................
Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa
6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................
6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea cererii .................................................................
6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea ofertei .................................................................
6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ......
6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului.
Tipurile de preţuri ..................................................................
6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale .........................
Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor
factoriale
7.1. Piaţa muncii şi salariul ...........................................................
7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda .............................................
7.3. Piaţa funciară şi renta .............................................................
7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ...............
Tema 8. Piaţa resurselor financiare
8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................
8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi
oferta de capital ......................................................................
8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................
8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ...........................
8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii
Centrale (cazul Republicii Moldova) .......................................
8.6. Piaţa valutară .............................................................................
Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi
utilizarea lui
9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional ....................................
9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ......
9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele .........
9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul
şi acceleratorul investiţional ..................................................
Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice
10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................
10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice.
Ciclurile economice ...........................................................
10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului
în economie ........................................................................
Tema 11. Finanţele publice
11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ......................
11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi
datoria publică ....................................................................
11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova .......
Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale
dezvoltării economice
12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui
de manifestare ....................................................................
12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................
12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele.
Măsuri antiinflaţioniste ......................................................
12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale.
Nivelul şi calitatea vieţii ....................................................
Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în
Republica Moldova
13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia
de piaţă ...............................................................................
13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ......
13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare .................
Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova
în circuitul economic mondial
14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale
contemporane ....................................................................
14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa
de plăţi externe ..................................................................
14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă .........................
14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ...........
14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază ..
14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial .....................
. Marketing, finante, probleme
Bazele Contabilitatii
Numar pagini: 134

Sistem financiar contabil

Cuprins
CAPITOLUL 1 DESPRE SISTEME 3
1. DEFINIŢII 3
1.1. Teoria sistemelor 5
1.2. Metodologia sistemelor 7
1.3. Aplicarea sistemelor 7
1.4. Analiza sistemelor 8
2. COMPONENTELE UNUI SISTEM 8
3. FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR 8
4. CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR 9
5. EVALUAREA UNUI SISTEM 11
6. CLASIFICĂRI ALE SISTEMELOR 12
CAPITOLUL 2 INFORMAŢIA 18
1. DEFINIŢII ALE INFORMAŢIEI 18
1.1. Ştiinţa şi teoriile informaţiei 22
1.2. Dată, informaţie, cunoştinţă 22
1.3. Comunicarea informaţiei şi transmisia informaţiei 25
2. TIPOLOGIA INFORMAŢIILOR 27
3. CALITATEA INFORMAŢIEI 28
CAPITOLUL 3 32
CONTABILITATEA 32
1. Definirea obiectului şi metodei contabilităţii 32
2. Metoda contabilităţii 33
Procedeele metodei contabilităţii 33
3. PRINCIPII CONTABILE 34
CAPITOLUL 4 SISTEME INFORMAŢIONALE 37
1. DEFINIŢII 37
2. TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 37
2.1. SISTEME DE PRELUCRARE A TRANZACŢIILOR (SPT) 43
2.1.2 Schimbul electronic al documentelor 47
2.2. BIROTICA ŞI SISTEMELE GRUPURILOR DE LUCRU 48
2.3. Sistemele de informare a conducerii (SIC) 50
2.4. Sisteme de sprijinire a procesului decizional (SSPD) 51
2.5. Sisteme informaţionale pentru conducerea strategică (SICS) 54
2.6. Sisteme informaţionale funcţionale 55
CAPITOLUL 5 ANALIZA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 58
1. INIŢIEREA ŞI PLANIFICAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 59
2. ANALIZA DE SISTEM 62
2.1. Analiza organizaţională 64
2.2. Analiza sistemului existent 64
2.3. Analiza fezabilităţii 64
2.4. Alte activităţi 65
3. Culegerea informaţiilor despre sistemul existent 67
3.1. Tehnici de investigare a sistemului 69
4. DETERMINAREA NECESARULUI DE INFORMAŢII ŞI A CERINŢELOR 71
5. ELABORAREA VARIANTELOR DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIC 73

. Suport de curs sistemul informational financiar contabil
Informatica economica
Numar pagini: 42

Circuite integrate numerice - Capitolul VII

Memorii semiconductoare
7.1 Clasificari, marimi caracteristice
7.2 organizarea unui circuit de memorie (CM)
7.3 Circuite de memorie de tip RAM
7.3.1 Circuite de memorie SRAM
7.3.2 Circuite de memorie DRAM
7.3.3 Alte tipuri de circuite RAM
7.4 Circuite de memorie de tip ROM
7.5 Arii logice programabile
7.5.1 Circuite programabile combinationale
7.5.2 circuite programabile secventiale
7.5.3 Aspecte legate de utilizarea circuitelor PAL
. Circuite, numerice, integrate, memorii, semiconductoare, clasificari, marimi, organizare, circuit, memorie, cm, ram, sram, dram, alte, tipuri, rom, arii, logice, programabile, combinationale, secventiale, utilizare, pal
Electronica digitala
Numar pagini: 31

Bursa de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa
Macroeconomie
Numar pagini: 14

Bursa de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa
Macroeconomie
Numar pagini: 14

Sisteme Satelit

Cuprins:
1. Introducere……………………………………………………………………………………….4
2. Orbitele sateliţilor..........................................................................................................................5
2.1. Clasificarea orbitelor......................................................................................................5
2.1.1. Orbite de joasă altitudine (LEO)…………………………………………….6
2.1.2. Orbite de medie altitudine (MEO)…………………………………………...6
2.1.3. Orbite eliptice foarte alungite (HEO)………………………………..............7
2.2. Orbita geostaţionară………………………………………………………………..….7
2.3. Orbite non-geostaţionare……………………………………………………………...8
3. Funcţionarea sistemelor satelit……………………………………………………………….…9
4. Tipuri de conexiuni ………………………………………………………………………..…….11
4.1. Benzi de frecvenţă………………………………………………………………..……11
4.2.Conectivitate…………………………………………………………………………....11
4.2.1. Conectivitatea punct cu punct……………………………………………..…12
4.2.2. Conectivitatea punct cu multipunct…………………………………….……12
4.2.3. Conectivitatea multipunct cu punct…………………………………….……12
4.2.4. Conectivitatea multipunct cu multipunct…………………………………….13
5. Tipuri şi componente ale sistemelor prin satelit……………………………………………...….14
5.1. Transmisie prin satelit…………………………………………………………………14
5.2. Clasificarea sistemelor satelit………………………………………………………….14
5.2.1. Sateliţi de comunicaţii………………………………………………………..15
5.2.2. Sateliţi de navigare…………………………………………………………...15
5.2.3. Sateliţi meteorologici………………………………………………………...15
5.2.4. Sateliţi militari……………………………………………………………….15
5.2.5. Sateliţii ştiinţifici…………………………………………………………….16
6. organizaţii internaţionale de sateliţi…………………………………………………………….17
6.1. organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii prin Satelit (ITSO)…………...17
6.2. organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii Mobile prin Satelit (IMSO)…..18
6.3. organizaţia Internaţională pentru Comunicaţii Spaţiale INTERSPUTNIK…...18
6.4. organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit ’’EUTELSAT ‘‘……….19
. Clasificarea, orbitelor, functionarea, conectivitate, sateliti, organizatii, internationale, de, benzi, frecventa
Electronica digitala
Numar pagini: 19

Tudor Arghezi - Testament

"Artele poetice, din categoria carora face parte si „Testament", sunt interpretate de regula drept simple transpuneri versificate ale unor concepte estetice si, in consecinta, analizate ca atare. Or daca realmente in foarte multe cazuri lucrurile stau astfel, poezia lui Arghezi este inainte de toate poezie si atentia noastra trebuie concentrata prin urmare asupra zacamintelor ei de ordin artistic.
Publicata in fruntea primului volum de versuri al autorului, „Cuvinte potrivite", „Testament" se prezinta intr-adevar ca o ex¬presie a unui program de creatie. Virtutile ei izvorasc de aceea atat din originalitatea conceptiei, cit si din originalitatea artei literare argheziene, de unde nu rezulta insa posibilitatea de a le analiza separat, intrucat unitatea lor este indestructibila. Asimilarea viziu¬nii in expresie se realizeaza intr-un chip atit de desavarsit, incat poezia nu poate fi rezumata, ci doar sistematizata dupa structura motivului liric, reprezentat de incercarea de a defini particularitatile unei creatii artistice insolite.
,,Testament" se organizeaza succesiv in trei componente funda¬mentale, a caror ordine e absolut coerenta din punct de vedere logic: 1) mesajul testamentar al poetului catre urrnasul sau ereditar, cu sublinierea izvoarelor si demnitatii bunului spiritual incredintat; 2) dezvaluirea procesului genetic al creatiei si a ipostazelor lui contradictorii, in sfIrsit 3) impletirea detaliilor genetice (in prelungirea momentului anterior) cu sugestia metaforica si simbolica a finalitatii ideale a artei.
Sa le urmarim pe rand..................". Tudor, arghezi, testament
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice

Formarea petrolului
Exploatarea petrolului
Compozitia petrolului
Clasificarea petrolurilor
Prelucrarea petrolului
Prelucrarea primara a petrolului
Dezbenzinarea gazelor de sonda
Distilarea fractionala a petrolului
Rafinarea produselor petroliere
1. Rafinarea prin extractie
2. Rafinarea chimica
Prelucrarea secundara a produselor petroliere
Cracarea si reformarea
1 . Cracarea termica
Reformarea termica
2. Cracarea catalitica
Reformarea catalitica
Petrolul ca materie prima pentru industria chimica
Poluarea apei cu reziduuri petroliere
. Formarea, exploatare, compozitia, clasificarea, prelucrarea, primara, dezbenzinarea, gazelor, sonda, distilarea, fractionala, rafinarea, produselor, petroliere, extractie, chimica, prelucrarea, secundara, cracarea, reformarea, termica, catalitica, materie, prima, industria, chimica, poluarea, apei, reziduuri, petroliere
Chimie
Numar pagini: 14

Introducere

1.1 Definitii
1.2 Arhitectura unui sistem de baze de date
1.2.1.Nivelul conceptual
1.2.2.Nivelul extern
1.2.3.Nivelul logic
1.2.4.Nivelul intern
1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)
1.3.1.Noţiuni despre SGBD
1.3.2.Modele de date (moduri de organizare a datelor)
1.3.3.Comunicarea cu baza de date
1.3.4.Accesul concurent (simultan) la date
1.3.5.Tranzacţii
1.3.6.Baze de date distribuite
1.3.7.Tipuri de utilizatori ai bazei de date
1.4. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR)
1.4.1. Noţiuni generale
1.4.2. Regulile lui Codd

. Baze de date, introducere, difinitii, arhitectura, siste, nivel, conceptual, extern, logic, intern, gestiune, sgbd, notiuni, modele, date, organizare, comunicarea, acces, concurent, simultan, tranzactii, distribuite, tipuri, utilizatori, sgbdr, codd
Baze de date
Numar pagini: 8

Apa in organismul uman

"Nu încape nici o îdoială , că dintre toate substanţele care intră în corpul omenesc şi în cel al animalelor , apa stă pe primul loc în ceea ce priveşte cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat , încă din secolul trecut să calculeze proporţia de apă din organismul uman . Cum a procedat ? El a cântărit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeaşi înlţime si cu trăsături fizice cât mai asemănătoare mumiilor respective . prin acest procedeu , el a determinat că apa are o proporţie de 90 % în organismul uman . Cifra este prea ridicată . Acest lucru se explică pentru că uscarea prelungită a mumiilor a dus şi la pierdera unor substanţe solide din corpul lor alături de apa .
Ulterior s-au făcut cercetări mai precise , care au arătat nu numai câtă apă este în organismul uman , dar şi chiar câtă apă conţin ţesuturile din care este alcătuit . În medie , un om care cântăreşte 65 de kilograme poate fi sigur că aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul său este apă . Această proporţie este valabilă şi pentru alte animale : câine , pisică , iepure , în general animalele cu sânge cald au aceeaşi proporţie de apă în organism ca şi omul şi mai mult au aceeaşi proporţie de apă în ţesuturi ca şi omul ."
Rolul apei în organism
Introducerea şi eliminarea apei din organism
Starea şi reglarea metabolismului apei

. Apa, organismul uman, claude bernard, rolul, apei, introducere, eliminare, starea, reglarea, metabolism
Chimie
Numar pagini: 2

Curs I

Cuprinde o parte din capitolul I: Stocarea datelor
1.1 Stocarea biţilor
1.1.1 Porţi logice şi circuite basculante bistabile
1.1.2 Alte tehnici de stocare
1.1.3 Sistemul de notaţie hexazecimal
1.2 Memoria principală
1.2.1 Biţi
1.2.2 organizarea memoriei principale
. Arhitectura, calculatoarelor, automatica, stocarea, datelor, bitilor, parti, logice, circuite, basculante, bistabile, alte, tehnici, stocare, sistem, notatie, hexazecimal, memoria principala, organizare
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 10

Curs II

Cuprinde continuarea cursului I:
1.2.2 organizarea memoriei principale (continuare)
1.2.3 Octet ordonat
1.3 Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor
1.3.1 Reprezentarea simbolurilor
1.3.2 Reprezentarea valorilor numerice
1.3.3 Reprezentarea altor tipuri de date
1.4 Sistemul binar de numeraţie
1.4.1 Adunarea în binar
Anexa A, codul ASCII. Organizare, memorie, principala, octet, ordonat, dodificare, stocare, informatii, reprezentare, simboluri, valori, numerice, alte, tipuri, date, sistem, binar, numeratie, adunare, binar, anexa, codul ascii
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 11

1.Introducere

1.POZITIA GEOGRAFICA SI CONDITIILE
NATURALE ALE ROMANIEI
2. OBIECTIVUL SI PERIODIZAREA
ISTORIEI VECHI A ROMANIEI
3. IZVOARELE ISTORIEI VECHI A ROMANIEI
3.1. Izvoarele nescrise
3.2. Izvoarele scrise. Pozitie, geografica, conditii, naturale, romania, obiectivul, periodizarea, istorie, veche, izvoare, nescrise, scrise, statul, geto-dac, paleoliticul, neo-eneoliticul, preistoria, hallstatt, organizare social-politica, latene, etnogeneza, romanilor, stapanirea, dacia, moesia, inferior, cronologia, absoluta, relativa, fixe, mobile, geologia, etnografia, istoriografice, geografico-etnografice, beletristice, stiintifico-tehnice, epigrafice, theodor mommsen, corpus inscriptionum graecorum, inscriptiones graecae, cil, corpus inscriptionum latinarum, idr, inscriptiile daciei romane, scythia minor, papirologice, papirus, hunt, callatis
Istoria Veche a Romaniei
Numar pagini: 7

Elemente de teorie a organizatiilor

M-am decis să strudiez managementul organizaţiei, modul de conducere a unei inteprinderi, instituţii etc. din punct de vedere sistemic, datorită faptului că:
sistemul a fost apreciat de Aristotel ca fiind mai mult decât suma părţilor (compartimentelor); el reprezintă un ansamblu unitar de elemente aflate într-o permanentă legătură, urmărind înfăptuirea unui scop;
aşa cum arată Mircea Maliţa în cartea sa AURUL CENUŞIU - Eseuri Rostite - "Sistemele sunt de două feluri: unele care pot să fie nemijlocit controlate de om şi altele care pot fi numai mijlocit controlate de om";
ştiinţa managementului devine una din ştiinţele cele mai importante, oferind metode raţionale, sigure de tratare a unor probleme;
întregul univers este compus din sisteme simple sau complexe sub şi/sau supraordonate. . Elemente, teorie, teorie a organizatiilor, managementul organiza?iei, mircea malita, aurul cenusiu, teoriile clasice, taylor, fayol, elton mayo, dikson, roethlisberger
Economia intreprinderii
Numar pagini: 5

Elemente de teorie a organizatiilor

M-am decis să strudiez managementul organizaţiei, modul de conducere a unei inteprinderi, instituţii etc. din punct de vedere sistemic, datorită faptului că:
sistemul a fost apreciat de Aristotel ca fiind mai mult decât suma părţilor (compartimentelor); el reprezintă un ansamblu unitar de elemente aflate într-o permanentă legătură, urmărind înfăptuirea unui scop;
aşa cum arată Mircea Maliţa în cartea sa AURUL CENUŞIU - Eseuri Rostite - \\\"Sistemele sunt de două feluri: unele care pot să fie nemijlocit controlate de om şi altele care pot fi numai mijlocit controlate de om\\\";
ştiinţa managementului devine una din ştiinţele cele mai importante, oferind metode raţionale, sigure de tratare a unor probleme;
întregul univers este compus din sisteme simple sau complexe sub şi/sau supraordonate.
Acestea reprezintă principalele motivaţii care m-au condus la luarea deciziei de a studia managementul organizaţiei, arta de a conduce, din punct de vedere sistemic.
. Elemente, teorie, teorie a organizatiilor, managementul organiza?iei, mircea malita, aurul cenusiu, teoriile clasice, taylor, fayol, elton mayo, dikson, roethlisberger
Economia intreprinderii
Numar pagini: 5

Algoritmizarea functiilor de conducere

Functiile organizationale
Functiile aplicative
1. Culegerea si prelucrarea primara a datelor
Filtrarea
Conversia în unitati ingineresti
Testarea încadrárii între limite
Validarea datelor
Liniarizarea
Corectia erorilor sistematice
Evaluarea tendintelor
2. Controlul procesului
Controlul stárii de functionare
Compresia datelor
Protocolarea



. Algoritmizarea, functiilor, conducere, functii, organizatoriale, aplicative, culegere, prelucrare, primara, date, filtrare, conversie, unitati, ingineresti, testare, incadrare limite, validarea, liniarizarea, corecta erorilor, sistematice, evaluarea, tendintelor, control, proces, stare, cunctionare, compresie, protocolare
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 8

Curs VIII

Cuprinde continuarea cursului VII:
Capitolul 3: organizarea sistemelor de calcul
3.1 Procesoare
3.1.1 organizarea CPU
3.1.2 Executarea instrucţiunilor
3.2 Memoria cache
. Organizare, sisteme, calcul, procesoare, cpu, executare, instructiuni, memoria, cache
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 9

Carbonul

"Carbonul are simbolul C, element crucial al existenţei organismelor şi care are mai multe aplicaţi industriale. Numărul atomic al C este 6; elementul este in gr. a IV al sistemului periodic al elementelor."
Proprietati
Se gaseste
Aplicatii stintifice
. Carbon, simbol, c, element, sistem, periodic, proprietati, se gaseste, aplicatii, stiintifice
Chimie
Numar pagini: 1

Titu Maiorescu si Junimea

" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi

"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui Mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei.
Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica.
Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit.
Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri
Limba si literatura romana
Numar pagini: 7

Petrolul

"În secolul XX întreaga industrie şi civilizaţie s-au bazat pe energia furnizată de petrol. Rezervele de ţiţei au dus însă şi la conflicte internaţionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare şi daune mediului înconjurător."

Ţiţeiul şi gazele naturale
Utilizările petrolului
Benzina
Petrolul
Motorina
Parafina
Uleiurile de uns
Asfaltul
Rezervele mondiale
Producătorii de ţiţei şi gaze naturale
Originea titeiului
Teoria anorganica
Teoria organica
Extractia si prelucrarea petrolului brut
Derivatele titeiului
Procesul de cracare
Cracare termica
Cracare catalitica
Petrolul si poluarea aerului
. ?i?ei, utiliz?ri, petrol, benzina, motorina, parafina, uleiuri, uns, asfalt, rezervele, mondiale, produc?tori, gaze, naturale, origine, teoria, anorganica, organica, extractia, prelucrare, brut, derivate, proces, cracare, termica, catalitica, poluarea, aerului
Chimie
Numar pagini: 7

Modele la adolescenti

Adolescenţa (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex (în general fetele intră în adolescenţă înaintea băieţilor), cadrul socio-cultural etc. organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte adolescenţa ca fiind perioada dintre 10 şi 19 ani, dar în numeroase ţări occidentale se consideră că adolescenţa începe între 11 şi 13 ani la fete, 12-14 ani la băieţi, şi se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.. Adolescenta, comportamentul, influenta anturajului, sentimentele si emotiile, consilierea tinerilor, autocunoastere
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 3

Modele la adolescenti

Adolescenţa (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex (în general fetele intră în adolescenţă înaintea băieţilor), cadrul socio-cultural etc. organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte adolescenţa ca fiind perioada dintre 10 şi 19 ani, dar în numeroase ţări occidentale se consideră că adolescenţa începe între 11 şi 13 ani la fete, 12-14 ani la băieţi, şi se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.. Adolescenta, comportamentul, influenta anturajului, sentimentele si emotiile, consilierea tinerilor, autocunoastere
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 3

Le travail en équipe

Les situations rencontrées au quotidien par les collaborateurs de l'entreprise deviennent de plus en plus complexes. Le nombre de paramètres à prendre en compte est toujours plus grand. Le travail en équipe devient de ce fait la seule solution viable pour faire face à cette complexité, le collaborateur seul ne pouvant plus en gérer tous les aspects, faute d'avoir les compétences techniques dans tous les domaines. Le travail en équipe devient la pierre essentielle du fonctionnement de l'entreprise moderne.. Le travail en équipe, l?organisation du travail, la structure de l?équipe, le contexte, la maîtrise partagée des processus, travail en équipe et team-building
Franceza
Numar pagini: 3

Le travail en équipe

Les situations rencontrées au quotidien par les collaborateurs de l'entreprise deviennent de plus en plus complexes. Le nombre de paramètres à prendre en compte est toujours plus grand. Le travail en équipe devient de ce fait la seule solution viable pour faire face à cette complexité, le collaborateur seul ne pouvant plus en gérer tous les aspects, faute d'avoir les compétences techniques dans tous les domaines. Le travail en équipe devient la pierre essentielle du fonctionnement de l'entreprise moderne.. Le travail en équipe, l?organisation du travail, la structure de l?équipe, le contexte, la maîtrise partagée des processus, travail en équipe et team-building
Franceza
Numar pagini: 3

Etena (Etilena)

"Etena este prima hidrocarbură din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.
În molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt uniţi între ei prin două legături, care au însă energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai uşor decât cealaltă. Una din legăturile dintre atomii de carbon este o legătură covalentă obişnuită, iar cealaltă, o legătură mai puţin puternică."

Proprietăţi fizice.
Proprietăţi chimice.
Întrebuinţări.

Bibliografie
1. Neniţescu, C.D.: ”Chimie organică”, vol.1, ediţia a VII-a, EDP, Bucureşti, 1973.
2. Rişavi, I., Ionescu, I.: „Chimie şi Probleme Chimie”, ET, Bucureşti, 1971.
. Etena, etilena, hidrocarbura, aciclice, nesaturate, molecula, atomi, carbon, legatura, covalenta, proprietati, fizice, chimice, intrebuintari, chimie organica, nenitescu, risavi, ionescu, chimie si probleme chimie
Chimie
Numar pagini: 4

1917 - Revolutia bolsevica

"Intensificarea exploatării, ruina economică, mizeria şi foametea, situaţia grea de pe fronturi, lipsa oricăror drepturi şi libertăţi sporeau nemulţumirile şi spiritul de revoltă în straturile cele mai adânci ale poporului rus. În oraşe, numărul grevelor muncitorilor era în continuă creştere (1914 – 70 de greve, cuprinzând 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participanţi; 1916 – 1500 de greve, antrenând circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ţăranii se ridicau şi puneau mâna pe grânele şi utilajul agricol al moşierilor, deseori zările fiind împurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic răsuna glasul popoarelor care, pe lângă jugul asupririi sociale, îl purtau şi pe acela al asupririi naţionale. Sub înrâurirea mişcării revoluţionare, a stării de spirit din ţară , luau amploare acţiunile soldaţilor; sporea permanent numărul celor care refuzau să execute ordinele sau părăseau frontul."

ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN FEBRUARIE
23 FEBRUARIE
24 FEBRUARIE
25 FEBRUARIE
26 FEBRUARIE
27 FEBRUARIE
2 MARTIE
„TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR !“
3 APRILIE
CONTRAOFENSIVA
3 IUNIE
18 IUNIE
4 IULIE
ASALTUL PALATULUI DE IARNĂ
24 OCTOMBRIE
25 OCTOMBRIE
ŞI A FOST ZIUA ÎNTÂI
. Revolutia, bolsevica, partid, comunist, lenin, marx, engels, teoria, popor, muncitor, balerina, kse?inskaia, petrograd, greva, generala, putilov, absolutism, insurectie, hbalov, alexeev, piata, znamenskaia, brusilov, proletariat, autocratia, tarista, rasturnata, tavriceski, duma, gucikov, sulghin, nicolae al ii-lea, pskov, marele, cartier, general, abdica, duce, mihail, dinastia, ramonivilor, print lvov, despre sarcinile proletariatului în actuala revolu?ie, teze din aprilie, toat? puterea sovietelor, organizatii, taranesti, kerenski, mensevism, coalitie, garzi, rosii, kronstadtul, cheiul, nevei, ziar, pravda, trud, smolnîi, marele stat major, fortareata, petru, pavel, consiliul comisarilor poporului al republicii ruse, n, d, cocea, marele, octombrie, capitalism, socialism, trecere
Istorie
Numar pagini: 8

Apostol Bologa intr-o anumita interpretare

"Primul nostru romancier in sensul modern al cuvantului, creatorul epic al unor opere decisive ca „Ion", „Padurea spanzuratilor" si „Ralscoala", prin care romanul romanesc a intrat in circuitul literaturii universale, omul inalt cu ochi albastri ce parea prietenilor lui o figura sculptata intr-o marmora pura, cu sufletul nobil, inaltat „aproape de puritatea stelelor", cum l-a vazut George Calinescu, — Liviu Rebreanu a fost adesea inspirat de experienta tragica a razboiului, imprumutand eroilor sai principali (ca Remus Lunceanu din povestea „Calvarul") o parte din fiinta sa sufleteasca de om tanar, ravasit de razboi.
Se stie ca „Padurea spanzuratilor" e proiectia in fictiune a dramelor absurde ale razboiului, petrecute pe fronturile hibridului si tiranicului stat austro-ungar. Geneza romanului, luminand o drama din familia scriitorului, indica realitatea concret-istorica si zbuciumul uman profund din care a izvorat seva romanului. Dar a considera romanul o copie a unui caz particular ar fi o mare eroare.
Framantarile dramatice ale lui Apostol Bologa sunt ale generatiei lui Rebreanu si mai ales ale lui insusi. Romanul e o creatie in care s-au topit zbuciumarile si indoielile, visele si sperantele lui Liviu Rebreanu si ale camarazilor lui de generatie.
Considerat dezertor din armata austro-ungara, Liviu Rebreanu a fost arestat din ordinul Comandamentului armatei germane ce ocupase Capitala si urma sa fie trimis sub escorta la Budapesta, unde trebuia sa fie judecat dupa regulile justitiei martiale. El s-a azvarlit cu energia disperarii asupra soldatului ce-1 pazea, a inchis usa cu cheia pe dinafara si mergand incet ca sa nu atraga atentia s-a adapostit la libraria Steinberg. Cu ajutorul unui bun prieten, pictorul Jean Steriade, odiseea lui Rebreanu [de om cu groaza con¬damnarii la moarte din anii 1916-1918, evocata in nuvela ,Calvarul" (1919)] a luat sfarsit prin fuga bine organizata spre Moldova refugiului.
Biografia lui Emil Rebreanu, ca si a autorului insusi, a imprumutat numai elemente ale particularului, necesare pentru a da culoare generalului, tipizarii unui personaj ca Apostol Bologa, un tanar de 20 de ani „avand ceva din infatisarea tinerilor de la ince¬putul secolului gata sa moara pentru un dor".
Emil Rebreanu, fratele marelui scriitor, fusese condamnat la moarte pentru ca.....................". Liviu, rebreanu, padurea, spanzuratilor, apostol, bologa
Limba si literatura romana
Numar pagini: 5

Interfata microprocesorului 8086 cu memoria

Organizarea hardware (fizicá) a spatiului de adrese al memoriei
Demultiplexarea magistralelor de adrese/date
Amplificarea magistralelor de date
Exemple de conectare a circuitelor de memorie la magistrala microprocesorului I8086


. Interfata, microprocesor, 8086, memorie, organizare, hardware, spatiu, adrese, demultiplexare, magistrale, amplificare, exemple, conectare, circuite
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

Razboiul rece

"Expresia “razboi rece” apare pentru prima data dupa al doilea razboi mondial si e necesar a-I cunoaste intelesul. Pornind de la contrariul sau, “razboi cald sau fierbinte” (care ar trebui sa fie cel intretinut cu armele, pe campul de lupta), razboiul rece devine cel al nervilor (macinator si el intr-un anumit fel de vieti omenesti), cum a fost si “razboiul de pozitii” ( de transee ) din primul razboi mondial pe frontul de vest.". Rece, al, doilea, razboi, mondial, marile puteri occidentale, s, u, a, anglia, franta, germania occidentala, dictaturi, pace, tratate, totalitare, winston churchill, 1946, discurs, comunism, democratiile occidentale, fulton, politica, ofensiva, defensiva, democrat-populare, turcia, grecia, planul marshall, doctina truman, republica federala germana, republica democrata germana, blocuri, militare, anglia, canada, franta, italia, belgia, olanda, luxembourg (benelux), danemarca, islanda, portugalia, n, a, t, o, organizatia, tratatului, atlanticului, de, nord, la, washington, san francisco, anzus, australia, noua zeelanda, filipine, thailanda, pakistan, organizatia, pactului, central, irak, iran, pactul de la bagdad
Istorie
Numar pagini: 2

Arhitectura microcontrolerelor din familia 8051

Microcontrolerul 8051
Microcontrolerul 8052AH
Organizarea memoriei în dispozitivele din familia 8051
Memoria pentru programe
Memoria de date
Setul de instrucþiuni al familiei 8051
Moduri de adresare
Cuväntul de stare al programului - PSW
Ceasul sistemului
. Arhitectura, microcontrolerelor, familia, 8051, 8052ah, organizare, memorie, dispozitive, programare, date, set, instructiuni, moduri, adresare, cuvantul, stare, program, psw, ceas, sistem
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

"Stefan Gheorghidiu se autoanalizeaza in doua mari ipostaze, iubirea si razboiul. Esenta lui sufleteasca este eminesciana. Intransigenta lui etica, pasiunea lui absoluta si puritatea lui, profunda neadaptare a unei „sensibilitati nazdravane" (cum o numeste una din eroine) la compromisuri, apartin psihologiei eminesciene. „Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt". „Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi", sunt franturi din marturisirile lui Stefan Gheorghidiu adresate lui Orisan. El exclude posibilitatea tradarii, ca si Eminescu care cerea „credinta pe toti vecii". „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma" declara Gheorghidiu, proclamand unicitatea iubirii, forta ei de iluzie care ridica fiinta scumpa pe un piedestal ideal, unic. „In organizarea si ierarhia constiintei mele, femeia mea era mai vie si mai reala decat stelele distrugator de uriase". Cu atat mai grea e caderea de la asemenea inaltimi, a lui Stefan Gheorghidiu, ca si a lui Hyperion. Camil Petrescu este eminescian prin trairea unei iubiri coplesitoare cu gustul amar al mortii. El aplica absolutul la o iubire care se dovedeste fragila. Eroul lui bea „pana la fund voluptatea mortii!". Romanul realizeaza in planul lui specific povestea lui Hyperion si Catalin, ca o variatie moderna a celor doua mari teme ale liricii: iubirea si moartea.". Camil, petres, ultima noapte, de, dragoste, itaia noapte de, razboi, stefan, gheorghidiu
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

6. Filosofia paşoptiştilor

"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."


BIBLIOGRAFIE

1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984


. Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 6

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic
Estetică
Numar pagini: 4

Problema determinismului în ştiintele contemporane ale naturii

"Cercetarea categoriilor care constată şi explică caracterul determinat al proceselor reale (materiale şi spirituale sau rezultând din împletirea materialului cu spiritualul) şi mecanismele determinării ne permite să privim asupra teoriei determinismului, gândită sub două aspecte:
 ca determinism universal, căruia i se înglobează determinismele parţiale ale diferitelor nivele ale existenţei
 din punctul de vedere ale determinismelor complexe, proprii fiecărui nivel de structurare a existenţei în parte
Se poate vorbi de aceea, la nivelul actual al cercetărilor, şi de un determinism global, caracteristic fiecărui nivel de organizare a existenţei în veşnică devenire, şi apoi de corelaţiile dintre ele, semnificative mai ales pentru nivelele superioare, înglobatoare.
Cele mai esenţiale verigi ale explicării deterministe le reprezintă nivelul fizic (incluzând oarecum pe cel chimic), nivelul biologic şi cel al activităţii umane, în care se desprinde raportarea omului al determinismul global, cosmic şi includerea sa în determinismul cel mai complex din câte ne-a fost dat să cunoaştem, determinismul social..........."
. Determinism
Fizica
Numar pagini: 6

Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza

\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\"
. Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra
Biologie
Numar pagini: 4

Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza

"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii."
. Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra
Biologie
Numar pagini: 4

Nazismul

"La început a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesantã. Tatãl sãu care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte aspru si dominant. La vârsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatãl, si de atunci au inceput sã se observe semnele de urã si viciozitate pe care avea sã le manifeste mai târziu. Când avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena, unde, visând sa devina pictor, a vrut sã intre la o scoalã de arta dar a fost respins. În anii petrecuti în Viena, Hitler dezvoltã un puternic sentiment de urã pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo îsi formeazã si teoriile privind rasa supremã.". Adolf, hitler, nazism, austria, germania, viena, pictor, scoala, arta, respins, evrei, ura, teorii, rasa, suprema, primul razboi, mondial, europa, armata, curier, munchen, partidul, german, muncii, 1919, pivnitã, bere, orator, ein kampf, cartea, autobiograficã, propagandei, revolutionarii, marxisti, 24 februarie, 1920, comunisti, lozinci, swastika, partidul national socialist al muncitorilor din germania, partidul nazist, 1920, rusia, 1921, berlin, fuhrer, 1923, beer hall putsch, bavaria, inchisoare, 1933, organizatia, tineretul hitlerist, reich, polonezi, crestini, minoritati, etnice, religioase, japonia, africa
Istorie
Numar pagini: 3

Mikel Dufrenne, Categorii estetice - categorii afective

" Calităţile afective dezvăluie, într-adevăr, un aspect important care trebuie pus acum în discuţie. Ele constituie, mai întâi, a priori-urile care suntem şi, de asemenea, pe cele pe care le cunoaştem. În general, cunoaştem deja a priori-urile corporale, intelectuale sau afective şi trăim având ca temei această cunoaştere ce precede orice achiziţie. Le cunoaştem, adică, înaintea oricărei experienţe. Să precizăm însă că e vorba de o cunoaştere care poate să rămână implicită, chiar dacă acţionează, dar care, în momentul explicitării, se traduce în propoziţii care forţează asentimentul. Chiar dacă a priori-urile sunt indefinibile, aşa cum am văzut în cazul calităţilor afective, ele sunt, totuşi, cunoscute. E vorba de o cunoaştere care nu înşeală. A priori -urile prezenţei apar, mai întâi, ca insesizabile: cum să exprimăm modul singular în care un organism singular, potrivit constituţiei proprii, se raportează la un mediu, se instalează în el şi i se ajustează, trăieşte şi moare? Şi totuşi, ştim să recunoaştem imediat o fiinţă vie şi să-i înţelegem demersurile. Pe temeiul acestei cunoaşteri a priori, biologia şi psihologia comprehensivă - cărora Goldstein le-a trasat programul - pot institui o ştiinţă a comportamentului, pot arăta în ce fel fiinţa vie îşi utilizează corpul potrivit modului în care utilizează.........." . Mikel dufrenne, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, calitatile, afective, a priori, stiinta, comportament, biologia, psihologia, comprehensiva, goldstein, heidegger, racine, tragicul, pateticul, beethoven, seninatatea, bach, kant, frumosul, adevarul, estetic, valori, estetice, frumos, sublim, amuzant gratios, esente, reflexive, etienne, souriau, ethosul, a posteriori, scop, victor basch, bayer, cvintetul, franck, el greco, cvartete, faure, oda funebra, mozart, fedra, rembrandt, ecce homo
Estetică
Numar pagini: 4

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 13. Omul ca libertate absolută la Sartre

"În numele concepţiei sale despre existenţa concretă, existenţialismul reproşează raţionalismului optimismul ontologic, acea filosofie care, pe urmele lui Hegel, tinde să afirme că în miezul său „realul e raţional”. Împotriva acestui punct de vedere, filosofii existenţialişti vor invoca existenţa răului şi absurdului, a neantului chiar, impli¬cat în inima existenţei. Raţiunea tinde la stabilirea unor adevăruri universale, ea caută să demonstreze şi să explice, preocupată a scoate în relief legăturile logice dintre fenomene. Dar logica - susţine existenţialismul - e un instrument superficial şi artifi¬cial, care, urmărind a organiza fenomenele în clase omogene, ignoră trăsăturile lor particulare, originalitatea lor proprie. Caracterelor generale care constituie esenţa trebuie să li se substituie particularităţile concrete, proprii fiecărui lucru, fiecărui fenomen....................."

BIBLIOGRAFIE


1. Jean Paul Sartre, Fiinţa şi neantul, trad. Adriana Neacşu, Piteşti-Bucureşti, Ed. Paralela
45, 2004
2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998
. Omul, libertate, absoluta, sartre, existenta, concreta, existentialism, rationalism, optimism, ontologic, hegel, ratiune, logica, caractere, universul, realitatea, sentiment, izolare, anxietate, angoasa, greata, fiinta si neantul, temperamentul, structura, mentala, libertate, elita, les salauds, conformism, fariseii, lasii, morala, traditionala, credinciosul, indragostitul, burghezul, omul, rea-credinta, l\'etre-pour-la-mort, condamnat la libertate, conditia, umana, ernest stere
Antropologie
Numar pagini: 5

Mijloace de invatare

Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice
Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate
care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt
resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate,
modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 1

Mijloace de invatare

Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice
Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate
care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt
resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate,
modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 1

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty

"Ideea pe care se concentrează concepţia lui M. Merleau-Ponty despre om şi care constiuie premisa sine qua non a conceputului său de libertate defineşte corpul uman ca unitate între aspectul fizic, biologic, obiectiv şi cel psihic, subiectiv. În istoria filosofiei întâlnim ideea amintită într-o primă formă chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, aceştia susţineau că orice corp este însufleţit.
În perioada modernă s-a impus însă punctul de vedere obiectivist, potrivit căruia corpul ar fi un obiect fizic, situat în spaţiu şi timp. Această viziune şi-a găsit cea mai netă expresie în dualismul cartezian. Gândirea mea, spunea Descartes, nu influenţează întinderea mea şi nici invers, întinderea mea nu-mi influenţează gândirea. Ce-i drept, în Meditaţii despre filosofia primă şi Pasiunile sufletului el vorbea şi despre strânsa legătură dintre corp şi suflet, dar fără a-şi anula ideea separaţiei lor de principiu, substanţiale. Or, dacă se consideră că orice parte a corpului poate fi schimbată artificial, se va nega identitatea corporală, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din definiţia omului, cum gândea şi Descartes. Bunăoară, însuşi creierul, ca purtător al sufletului, ar putea fi detaşat dintr-un corp şi ataşat altui corp. În acest caz, afirmaţia „Eu sunt corpul meu” nu ar mai fi îndreptăţită. Concepţia fizicalistă despre corpul uman este prezentă şi la sfârşitul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma în lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice că natura anorganică reprezintă o prelungire a corpului omenesc..........."


BIBLIOGRAFIE


1. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepţiei, trad. Ilieş Câmpeanu şi Giorgiana Vătăşelu, Buc., Ed. Aion, 1999
2. Ioan N. Roşca, Specificul fenomenologiei franceze. Maurice Merleau-Ponty, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2001. Fenomenologia, francez, m, merleau-ponty, sine qua non, libertate, corpul, uman, unitate, fizic, biologic, obiectiv, psihic, subiectiv, filosofi, greci, dualism, cartezian, descartes, meditatii despre filosofia prima si pasiunile sufletului, eu sunt corpul meu, manuscrise economico-filosofice, marx, celalalt, j, piaget, husserl, libertate, prereflexiv, eul, viata, sens, individ, ioan n, rosca
Antropologie
Numar pagini: 5

Structura si functiile celulei animale si vegetale

"Celula este unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor. Atit celula vegetala, cat si celula animala, au o alcatuire complexa. Forma celulelor difera in functie de rolul pe care il indeplinesc;ea este mai putin variabila la plante decat la animale. Ele pot fi, sferice, cilindrice, stelate, fusiforme, cubice, etc."
. Celula, structura, functii, animala, vegetala, nucleu, membrana, citoplasma, hiotoplasma, ribozomi, organite, excitabilitatea, celulara, diviziunea, miscarea
Biologie
Numar pagini: 3

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 4. Omul în viziunea raţionaliştilor. Descartes şi Spinoza

"În ansamblul filosofiei lui Descartes, omul leagă două lumi, două substanţe. Prin corpul său omul e integrat naturii mecanice, prin suflet el este substanţa spirituală. Dar sufletul încetează, cu toate acestea, de a fi principiul vieţii şi cel care mişcă trupul: acesta nu moare pentru că îl părăseşte sufletul, ci sufletul îl părăseşte pentru că el, corpul se opreşte ca un ceasornic, sau alt automat din mersul său de mecanism.
Astfel, spune Descartes, s-a crezut fără temei că şi căldura noastră naturală şi toate mişcările corpului nostru depind de suflet, în timp ce trebuia să se creadă, din contră, că sufletul atunci cînd murim nu mai e deoarece această căl¬dură încetează iar organele care servesc pentru a pune în mişcare corpul, se corup.
În Meditaţia a şasea, Descartes ruinează concepţia medievală despre suflet ca pilot, făcând apel la natură. Natura ne învaţă prin sentimentele de durere, foame, sete etc., că nu suntem numai cazaţi în corpul nostru, ca un pilot pe o navă... Căci, în definitiv, toate aceste senti¬mente de foame, sete, durere etc, nu sunt altceva decît anumite..........."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Volumul I, Bucureşti, Editura Academiei, 1984
2. Roger Scruton, Spinoza, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1996
. Omul, viziunea, rationalisti, descartes, spinoza, meditatia a sasea, corp, suflet, fapt, primar, inanalizabil, geometrie, intelectul, pasiuni, spiritele animale, tratatul despre pasiuni, vointa, sentimente, emotii, i monismul, efemeritate, fragilitate, nulitate, metafizica, cogito, dumnezeu, fericirea, libertate, iubire, roger scruton
Antropologie
Numar pagini: 5

Senzatiile – elemente  definitorii (harta conceptuala)

Pornindu­-se de la considerarea stimulului
ca o „sursa fizica de energie care activează 
organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, 
este utilizat pentru a descrie procesele prin care 
organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990).
. Harta conceptuala, pedagogie, dppd, senzatii,  însusirile concrete, feldman ,  perspectiva psiho­cognitivist?, bonnet
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 1

Generalitati. Clasificarea fisierelor

Fisierul
Înregistrarea
Accesul
Modul de acces
Variabilelor fisier
Clasificarea fisierelor
Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere
. Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read
Informatica
Numar pagini: 2

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder

"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................."

BIBLIOGRAFIE

1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000

. Limbajul, cheie, intelegere, omul, antropologia, herder, kant, teologic, dumnezeu, creatorul, teza, aporie, senzualista, condillac, rousseau, omul, reflectie, chibzuinta, sentimente, senzatii, vis, recunoastere, organizare, simturi, omenesti, auzul, vazul, pipaitul, legile evolutiei, perfectibilitatii, exprimare, reglare, nevoi, sociabilitate, individualizare, heinz paetzold
Antropologie
Numar pagini: 4

Activitati ale creierului

Creierul uman ,asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer.Cu ajutorul milioanelor de celule , acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre–chiar si atunci cand dormim.

Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii.
In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei.

. Creier, memorie
Biologie
Numar pagini: 3

Perceptii – elemente definitorii

Percepţia este definita ca reflectare subiectiva
 nemijlocita, în forma de imagine a obiectelor şi 
fenomenelor externe, ce actioneaza în
 momentul dat, asupra noastră, prin 
ansamblul insusirilor şi componentelor lor.
Reflectând obiectul în unitatea insusirilor 
sale componente, percepţia constituie un
nivel calitativ superior de realizare a 
cunoaşterii senzoriale, care permite nu
 numai simple discriminări, ci şi operaţii
 mai complexe deidentificare şi clasificare.  
. Perceptii, cunoastere senzoriala, organe senzoriale, definitie, elemente definitorii
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 1

[1] [1]


"organ" rezultate au fost gasite 130