motive
"motive" rezultate au fost gasite 13
Curs de marketing |
|
Cuprins
pag. Prefaţă 6 Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice 1.1. Esenţa economiei ................................................................... 1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................ 1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice .......... 1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice .................... Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază 2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ........................................... 2.2. Resursele economice şi bunurile economice .......................... 2.3. Fazele activităţii economice ................................................... Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice 3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate ..... 3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei .................................. 3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb .................... 3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................ 3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ............................... Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei 4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ........................... 4.2. Clasificarea întreprinderilor ................................................... 4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................ Tema 5. Factorii şi costurile de producţie 5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul .... 5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor ....................... 5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie ................. 5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor neproporţionale ........................................................................ 5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ........................... Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa 6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................ 6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea cererii ................................................................. 6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi elasticitatea ofertei ................................................................. 6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ...... 6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului. Tipurile de preţuri .................................................................. 6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale ......................... Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor factoriale 7.1. Piaţa muncii şi salariul ........................................................... 7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda ............................................. 7.3. Piaţa funciară şi renta ............................................................. 7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ............... Tema 8. Piaţa resurselor financiare 8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................ 8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi oferta de capital ...................................................................... 8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................ 8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ........................... 8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii Centrale (cazul Republicii Moldova) ....................................... 8.6. Piaţa valutară ............................................................................. Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui 9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional .................................... 9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ...... 9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele ......... 9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul şi acceleratorul investiţional .................................................. Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice 10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................ 10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice. Ciclurile economice ........................................................... 10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului în economie ........................................................................ Tema 11. Finanţele publice 11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ...................... 11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi datoria publică .................................................................... 11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova ....... Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale dezvoltării economice 12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui de manifestare .................................................................... 12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................ 12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele. Măsuri antiinflaţioniste ...................................................... 12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale. Nivelul şi calitatea vieţii .................................................... Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în Republica Moldova 13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia de piaţă ............................................................................... 13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ...... 13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare ................. Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova în circuitul economic mondial 14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale contemporane .................................................................... 14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa de plăţi externe .................................................................. 14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă ......................... 14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ........... 14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază .. 14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în circuitul economic mondial ..................... . Marketing, finante, probleme |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 134
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Al. Macedonski - Poema rondelurilor |
|
Pornind de la experienta poeziei franceze, de la un Charles d’Orleans pana la Maurice Rollinat si Théodor de Banville, apreciati de Macedonski pentru perfectiunea cu care si-au cristalizat cugetarea intr-o forma fixa cu repetitii armonioase nesilite, pentru arta lor de bijutier, mai ales ca ultimul i-a putut deschide si mirajul exotismului extrem oriental, marele poet roman a creat “Poema rondelurilor”, orchestrand motive esentiale ale mesajului sau poetic plin de vitalitate, in sase sau mai degraba cinci parti ale unei simfonii unice, capodopera a poeziei romanesti si universale.
De la “Rondelurile pribege”, in care pribegia e a tiganilor ratacitori spre un vis neimplinit sau este ca-n “Rondelul plecarii”, calatorie spre spatii largi si noi sau calatorie definitica, pana la “Rondelurile de portelan”, feerie de pietre scumpe , de o finete si o puritate rare, urcand liric, prin roze si aripile poeziei si ale entuziasmului si coborand, satiric, impotriva micimilor umane, “Poema rondelurilor” se leaga, ca substanta, intr-un tot indivizibil. . Poema, rondelurilor, rondel, macedonski |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sublimul - Generalitati |
|
"În mod tradiţional sublimul, drept categorie estetică este tratat imediat după frumos. Există, desigur, motive adânci, atât de ordin teoretic cât şi istoric pentru această anume consecuţie. În fapt, chiar analiza dihotomică a celor două categorii, atât la începuturile teoretizării cât şi, mai ales, în perioada modernă, prin Edmund Nurke, Immanuel Kant sau Schiller, spune de la sine, foarte mult despre puternica apropiere a frumosului de sublim şi a sublimului de frumos.
Într-o oarecare măsură şi apelul la etimologie este lămuritor atât pentru apropierile cât şi pentru diferenţierile (până la apoziţie) ale semnificaţiilor categoriilor amintite. Se ştie, astfel că, în Grecia antică, într-o fază târzie a acesteia, adjectivul megaloprepes a ajuns să desemneze un fel de a fi înalt, mai ales în ceea ce priveşte stilul. Forma substantivată era megaloprepeia. Termenul însă care va face carieră va fi hypsos şi el se va impune oricum prin chiar titlul faimosului tratat anonim Peri hypsous (sec. I d.chr.). Substantivul hypsos indică, mai direct, depărtarea sau înălţimea, iar prin extensie, sugera, un mod de fiinţare elevată, fie a lumii, fie a omului. Aceste semnificaţii sunt prezente şi în latină unde avem grupul înrudit de termenii: sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimus, ş.a.m.d. Pentru semnificaţia strict estetică o formă adverbială, sublimen, se va dovedi a fi extrem de importantă. Prin cei doi compuşi, sub şi limen, se sugerează, alăturarea, oarecum paradoxală, a două lucruri contradictorii; ceva aflat dedesubt (sub) cu ceva aflat deasupra (limen). Sublimen indică un efort ajuns ,,până sub pragul (de sus)" al unei uşi, iar prin extensie, a ajuns să semnifice un efort care năzuieşte să atingă pragul de sus al oricărei situaţii. Prin urmare se trece de la ceea ce este înalt, la modul propriu, la ceea ce este elevatul, măreţul, grandiosul, în sens figurat.................." . Sublimul, frumos, edmund nurke, immanuel kant, schiller, megaloprepes, stilul, megaloprepeia, hypsos, sublimus, sub, limen, sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimen, elevatul, maretul, grandiosul, lysis, platon, tatarkiewicz, menon, simposion, fedon, legile, aristotel, catharsis, cicero, de oratore si orator, quintilian, arta oratorica, atic, asianic, gust, rené hocke, manierismul in literatura, manierism si asianism, tipologic, tratat despre sublim, longinus, peri hypsous, cartea facerii, iliada, odiseea, hartmann, boileau, kant, critica facultatii de judecare, critica facultatii de judecare estetice, analitica sublimului, matematic, dinamic, critica hartmanniana, uriasul, enormul, gravul, grandiosul, zguduitorul, infricosatorul, emotionantul, tragicul |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Iubirea si natura in lirica eminesciana |
|
Descrierea temei Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar. . Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creanga |
|
"Este o operă epică în proză, un basm cult şi a apărut în „Convorbiri literare“, la 1 august 1877.
Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşti lui Creangă. Verde Împărat îi cere fratelui său, Împăratul, să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fii săi, ca să-i urmeze la tron. Ca să-i pună la încercare, Împăratul se îmbracă într-o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari, mezinul însă reuşeşte să învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde Împărat. Povăţuit de Sfânta Duminică, pe care o ajutase.........." Sursele umorului în Povestea lui Harap-Alb Umorul şi oralitatea . Povestea lui, harap-alb, ion creanga, basm, cult, umor, surse, oralitate |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Simbolismul – Estetica – Teme şi motive poetice |
| "Simbolismul este un curent literar de circulaţie universală care a apărut în a doua jumătate a secolului al- XIX-lea ca reacţie împotriva parnasianismului (curent literar, apărut în Franţa împotriva sentimentalismului, abuzurilor fanteziei). Numele curentului l-a dat poetul francez Jean Moreas (de la grecescul symbolon=semn). Arta poetică simbolistă promovează conceptul modern de poezie, caracterizându-se prin următoarele trăsături mai importante:...........". Simbolismul, curent, literar, franta, sentimentalismul, jean moreas, symbolon, semn, arta, poetica, poezie, respingerea, prozaismului, cultivarea, simbolului, folosirea, sugestiei, muzicalitate, iubire, nevroza, natura macedonski, mircea demetriad, ion theo, tudor arghezi, traian demetrescu, iuliu savescu, stefan petica, dimitrie anghel, directia, pseudosimbolista, poezie, citadina, ion minulescu, depresiv, george bacovia |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Fraţii Jderi – Mihail Sadoveanu |
|
"La baza romanului stau în primul rând cronicile, precum şi un vast material legat de figura lui Ştefan cel Mare, erou intrat în legendă,de la Ureche şi Neculce la Vasile Alecsandri, Eminescu, Delavrancea. Romanul Fraţii Jderi implică prelucrări subtile ale motivelor caracteristice basmelor şi baladelor, ale credinţei vechi, lunecând permanent într real şi fabulos.
Scriitorul przintă societatea medievală românească într-un ce-l apropie ideologic de Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu. Istoria se explică prin ea însăşi, prin fapte desfăşurate obiectiv sau, uneori, scriitorul întrerupe povestirea, spre a oferi explicaţii........." UCENICIA LUI IONUŢ IZVORUL ALB OAMENII MĂRIEI SALE . Fratii, jderi, mihail sadoveanu, ucenicia lui ionut, izvorul alb, oamenii mariei sale, stefan cel mare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| "Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “Fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
19. Trăirismul şi gândirismul |
|
"Inaugurat prin seria de articole pe care, începînd cu anul 1926, Nae Ionescu le publică în Cuvântul, trăirismul s-a închegat într-o doctrină filosofică şi politică la sfîrşitul deceniului al 3-lea şi, îndeosebi, în anii 30 se cristalizează teoreticeşte ca un spiritualism ortodoxist şi iraţionalist (străbătut însă şi de motive ale filosofiei vieţii sau existenţialiste), iar doctrina sa politică se orientează profascist.
Reprezentanţii trăirismului au preluat subiectivismul şi iraţionalismul filosofiei vieţii, misticismul medie¬val ori contemporan, nominalismul şi agnosticismul, filosofia ortodoxistă a lui Berdiaev şi Şestov, antimarxismul şi anticomunismul. După închegarea sa ca doctrină, scopul orientării trăiriste a fost încercarea de a impune lumii un model subiectivist în al cărui context filosofia era, adeseori, identificată cu religia; cunoaşterea, la rîndul ei, în sensul de cunoaşterea raţională, a fost, mai ales în lucrările lui N. Ionescu, înlocuită cu revelaţia............" BIBLIOGRAFIE 1. Nae Ionescu, Curs de metafizică, Buc., Ed. Humanitas, 1991 1. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 3. Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 4. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Trairism, gandirism, nae ionescu, cuvantul, subiectivism, irationalism, misticism, medieval, contemporan, nominalism, agnosticism, filosofia, ortodoxista, berdiaev, sestov, antimarxism, anticomunism, model, subiectivist, religia, cunoasterea, rationala, revelatia, problema dumnezeirii, metafizica, istoria logicii, fenomenologie, keyserling, bergson, heraclit, platon, aristotel, toma d\'aquino, jacob bohme, nietzsche, schopenhauer, kierkegaard, diethey, keyserling, biblie, pur, philosophia perenis, factor, personal, realitate, traita, act, de, viata, traire, cosmos, individul, subiectivism, pur, gnosticism, traditionalism, pozitivism, doctrina, kantiana, joseph de maistre, de bonald, lammenais, antiscientista, kant, hegel, cunoasterea, autentica, intelegerea, trairea, intuitia, fuziunea, totala, ontologie, ortodoxism, abnorma, porunca vremii, universul, curentul, calendarul, sfarma piatra, n, crainic, criza, mântuire, ion ianosi, gheorghe vladutescu, cazan, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Creaţii epice – balada Mioriţa |
|
Momentele subiectului
Expoziţiunea Intriga Desfăşurarea acţiunii Punctul culminant Deznodământul motive populare Motivul transhumanţei Motivul complotului Motivul mioarei năzdrăvane Motivul testamentului Motivul alegoriei moarte-nuntă Motivul măicuţei bătrâne Limbajul artistic . Creatii, epice, balada, miorita, motive, populare, trashumanta, complot, mioara, nazdravana, testament, alegorie, moarte-nunta, maicuta, batrana, limbaj, artistic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Creaţii epice – balada Mioriţa |
|
Momentele subiectului
Expoziţiunea Intriga Desfăşurarea acţiunii Punctul culminant Deznodământul motive populare Motivul transhumanţei Motivul complotului Motivul mioarei năzdrăvane Motivul testamentului Motivul alegoriei moarte-nuntă Motivul măicuţei bătrâne Limbajul artistic . Creatii, epice, balada, miorita, motive, populare, trashumanta, complot, mioara, nazdravana, testament, alegorie, moarte-nunta, maicuta, batrana, limbaj, artistic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"motive" rezultate au fost gasite 13
