molecula
"molecula" rezultate au fost gasite 17
GENETICA moleculaRA |
| . Genetica | |
|
Biologie Numar pagini: 8
|
Hidrogenul |
|
1.Starea naturală
2. Hidrogenul molecular H2 a)proprietăţi fizice - densitatea - căldura specifică - viteza de difuziune - solubilitatea b) proprietăţi chimice - combinarea hidrogenului cu nemetalele 3. Obţinerea hidrogenului molecular - în laborator - în industrie - în reacţii de descompunere termică 4. Utilizări . Hidrogen |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Polimeri |
|
"Moleculele alchenelor si ale altor substante nesaturate au proprietatea de a se uni intre ele cu ajutorul dublelor legaturi si de a forma polimeri :
n A = An Numarul de molecule ale monomerului, care se impreuneaza pentru a forma polimerul, se numeste grad de polimerizare(n). Reactia care sta la baza formarii polimerului se numeste polimerizare iar alchena folosita ca materie prima se numeste monomer. Se disting doua tipuri de reactii de polimerizare. Unele duc la polimeri cu grade de polimerizare mici : dimeri,trimeri tetrameri; în altele iau nastere polimeri inalti sau macromoleculari ( n= câteva sute sau mii)..........." Polimerizarea etenei Polimerizarea propenei Polimerizarea stirenului Polimerizarea clorurii de vinil Cauciucul natural se extrage Cauciucul sintetic . Polimeri, alchene, molecule, legaturi, duble, monomen, polemizare, etena, propena, stiren, cloruri, vinil, cauciuc, natural, sintetic |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Cicloalcanii |
|
Ciclohexanul
CICLOPENTANUL . Cicloalcanii, ciclohexanul, izomeri, forma, scaun, baie, baie rasucita, twist form, stuart briegleb, dreiding, modele, moleculare, ciclopentanul | |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Cerebelul |
|
Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii.
Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit in 1). Sistemul nervos al vietii de realtie ( somatic ) 2). Sistemul nervos al vietii vegetative Sistemul nervos central ( SNC ) sau nevraxul, este alcatuit din: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal si emisferele cerebrale. In prezenta lucrare ne vom ocupa de cerebel............. . Sistemul, nervos, somatic, central, cerebel, encefal, emisfere, cerebrale, metencefal, lobul, anterior, posterior, floculonodular, arhicerebelul, paleocerebelul, neocerebelul, stratul, molecular, intermediar, granular, fibrele, intrinseci, extrinseci, functiile, atonie, astenie |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
MONOZAHARIDELE |
|
MONOZAHARIDE MAI IMPORTANTE
PENTOZE XILOZA ARABINOZA RIBOZA HEXOZE MANOZA GALACTOZA SEPARAREA CANTITATIVA A AMINO-ACIZILOR METODA CROMATOGRAFICA . Monozaharidele, compusi, hidroxi, carbonilici, molecula, pentoze, xiloza, arabinoza, riboza, hexoze, manoza, galactoza, separarea, cantitativa, amino, acizilor, metoda, cromatografica |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Biogazul |
| Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adâncul pamântului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.. Biogazul, gaze, combustibile, descompunerea, organice, terra, metanul, geneza, volta, söhngen, omelanski, hidrogenul, bioxidul, carbon |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Proiectul Genomului Uman |
|
Genotipul uman este alcatuit din 80.000-100.000 de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide.Aceasta complexitate este ilustrata si de capacitatea organis-mului uman de a sintetiza aproximativ 80.000 de proteine diferite.
Genele umane variaza intre limite largi ca lungime,cuprinzand adesea sute de ba- ze insa doar despre aprox. 10% din genom se stie ca include secventele codificatoare ale proteinelor(exoni).Intercalate cu genele se gasesc numeroase secvente noninforma- tionale(introni).Aflarea de noi informatii asupra structurii genelor si a functiilor acestora impunea o cunoastere detaliata a codului genetic.Astfel a demarat Proiectul Genomului Uman--Human Genome Project(HGP). Initiat in 1990 in SUA de catre Department of Energy(DOE) si National Institutes of Health(NIH),beneficiind de o finantare considerabila( 3 miliarde $),programul a fost estimat sa se intinda pe 15 ani.Obiectivele principale ale acestui program sunt: . Genomului, genotipul, uman, gene, nucleotide, genom, escherichia coli, saccharomyces cerevisiae, caenorhabditis elegans, medicina, moleculara, microbiologie, bioarheologie, antropologie, evolutionism, medicina legala, agricultura, cresterea animalelor, bioprocesare |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Benzenul |
|
Benzenul este cel mai simplu si totodata cel mai important reprezentant al hidrocarburilor aromatice, o grupa de substante care se deosebesc in multe privinte de cele studiate pana acum.
Proprietatile hidrocarburilor romatice precum rezulta si o serie de proprietati cu totul noi.Toate acestea fac sa existe si astazi tratate in care chimia organica este impartita in studiul a doua serii: seria alifatica cuprinzand alcanii, alchenele, acetilenele si derivatii acestora, si seria aromatica, in care se includ hidrocarburile aromatice si substantele care deriva de la acestea. in care sunt prezente, au un caracter specific. Acesta consta in mare parte dintr-o imbinare a unor insusiri proprii substantelor nesaturate, cu insusiri caracteristice compusilor saturati.Din aceasta imbinare si influentele pe care le exercita resturile acestor hidrocarburi asupra celorlalte grupari din moleculele . Benzenul, formula, moleculara, structura |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Compozitia proteinelor |
|
"Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi."
CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI Carnea şi produsele din carne Laptele şi produsele lactate Oul Produsele cerealiere şi leguminoase . Compozitia, proteinelor, produsi naturali, structura, macromoleculara, hidroliza, amino-acizi, continut, existente, produse, alimentare, compozitia, chimica, carnii, functie, specie, zona, anatomica, medie, lapte, vaca, ou, lactate, cerealiere, leguminoase |
|
Chimie Numar pagini: 7
|
Etena (Etilena) |
|
"Etena este prima hidrocarbură din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.
În molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt uniţi între ei prin două legături, care au însă energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai uşor decât cealaltă. Una din legăturile dintre atomii de carbon este o legătură covalentă obişnuită, iar cealaltă, o legătură mai puţin puternică." Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. Întrebuinţări. Bibliografie 1. Neniţescu, C.D.: ”Chimie Organică”, vol.1, ediţia a VII-a, EDP, Bucureşti, 1973. 2. Rişavi, I., Ionescu, I.: „Chimie şi Probleme Chimie”, ET, Bucureşti, 1971. . Etena, etilena, hidrocarbura, aciclice, nesaturate, molecula, atomi, carbon, legatura, covalenta, proprietati, fizice, chimice, intrebuintari, chimie organica, nenitescu, risavi, ionescu, chimie si probleme chimie |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
ADN-ul |
|
Acidul deoxiribonucleic (ADN pe scurt) este materialul genetic al organismelor celulare si al celor mai multi virusi. ADN-ul poarta informatiile necesare sintetizarii directe a proteinelor si pentru replicare. Sinteza proteinelor este producerea de proteine necesare celulei sau virusilor pentru activitatiile acestora sau pentru dezvoltare.
Replicarea este procesul prin care ADN-ul se copiaza pe sine insusi pentru fiecare celula descendenta sau virus, pasADN informatii despre sinteza proteinelor. In cele mai multe organisme celulare ADN-ul este organizat ca si cromozomi localizati in nucleul celulei. . Adn, acidul, deoxiribonucleic, materialul, genetic, molecula, nucleotida, watson, sinteza, proteinelor |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Caracterizarea compuşilor macromoleculari (polimeri) |
|
Aspecte generale
Determinarea gradului de gomflarea a cauciucului Propreietăţile adezive ale compuşilor macromoleculari . Caracterizarea, compusi, macromoleculari, polimeri, organici, anorganici, determinarea, gradul, gomflare, etansare, adezive, macromoleculari |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Compozitia proteinelor |
|
Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi.
Se disting pe bază de solubilitate două clase de proteine, proteine insolubile şi proteine solubile. Cele dintâi, numite proteine fibroase (scleroproteine), se găsesc în organismul animal în stare solidă şi au funcţiunea de a conferi ţesuturilor rezistenţă mecanică (proteine de schelet) sau protecţie împotriva agenţilor exteriori. Vom menţiona keratina din păr, unghii, copite, epidermă, colagenul din piele, oase şi tendoane, miosina din muşchi şi fibrolina din mătase. Proteinele fibroase se dizolvă numai în acizi şi baze concentrate............................ CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE Carnea şi produsele din carne COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ Laptele şi produsele lactate COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ Oul COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI (%) Produsele cerealiere şi leguminoase . Compozitia, proteinelor, proteine, continutul, amino, acizi, glicocol, alanina, valina, prolina, fenilalanina, serina, acid, asparagic, glutamic, hidroxiprolina, amoniac, produsele, alimentare, carnea, laptele, lactate, oul, cerealiere, leguminoase |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Forme alotropice ale Carbonului - Diamantul si grafitul - |
| Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice....................... Forme, alotropice, carbonului, diamantul, grafitul, alotropia, carbonul, covalenta, proprietatiile, fizice, masa, sintetic, diamant |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Aminoacizii naturali |
|
Definitie
Denumirea Prescurtarea Formula Amino-acizi monocarboxilici Amino-acizi dicarboxilici Hidroxi-amino-acizi Tio-amino-acizi Diamino-acizi Amino-acizi heterociclici . Amino-acizi monocarboxilici, amino-acizi dicarboxilici, hidroxi-amino-acizi, tio-amino-acizi, diamino-acizi, formula, aminoacizii, naturali, combinatii, organice, molecula, alifatici, aromatici, monocarboxilici, dicarboxilici, hidroxi-amino-acizi, tioamino-acizi, diamino-acizi, amino-acizi heterociclici, denumirea, prescurtarea, amino-acizi heterociclici |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
26. Vasile Pârvan şi Dumitru Drăghicescu |
|
"Vasile Pârvan s-a născut în 1882 în comuna Hurueşu, jud. Tecuci. Şcoala primară o urmează la Bereşti şi în parte la Bârlad. Tot aici urmează liceul, sec¬ţia clasică. Se înscrie apoi la Universi¬tatea din Bucureşti, urmând istoria şi luându-şi licenţa în 1904. Tot în 1904 obţine din partea Academiei Române o bursă de studii pen¬tru străinătate, pleacă în Germania unde stă patru ani, dându-şi doc¬toratul la universitatea din Breslau în 1908. Întors în ţară, este numit profesor suplinitor la Catedra de Istorie veche şi epigrafie de pe lingă Universitatea din Bucureşti pe care o ocupă ca titular în 1913. Ajuns profesor la o vîrsta foarte tînără, Pârvan are timpul să se consacre problemelor ştiinţifice ce-1 preocupă şi să se impună nu numai în ţară, ci şi peste hotare. El este ales, rând pe rând, membru al Academiei Române şi în diferite institute de specialitate româneşti şi străine. El dobândeşte un enorm prestigiu şi, ca profesor, ştie să descopere o întreagă serie de elemente bine dotate şi să le pregătească serios în specialitatea lui. În 1927 se îmbolnăveşte şi, cu toate străduinţele doctorilor din ţară şi din străi¬nătate, după ce este supus unei operaţii chirurgicale, moare în acelaşi an............."
"O preocupare specială pentru filosofia socială găsim la Dumitru Drăghicescu (1870-1945). Acesta s-a născut în comuna Zăvoieni din judeţul Vâlcea; după ce face şcoala primară în satul natal, iar cursul secun¬dar la Liceul Carol din Craiova, se înscrie la Universitatea din Bucureşti, ca student la drept şi filosofie. În ianuarie 1901 pleacă pen¬tru studii la Paris, unde rămâne patru ani. Aici a lucrat la Universi¬tate cu Espinas, H. Michel, Boutroux şi Durkheim, iar la „College de France” a audiat pe Ribot, Tarde şi Bergson. În acest timp a călătorit şi în Germania unde, la Berlin, a audiat cursurile lui Simmel şi Paulsen, Schmoller şi A. Wagner, iar unele din vacante petrecîndu-le în Anglia şi Italia. Întors în ţară, D. Drăghicescu este numit, în 1905, conferen¬ţiar de sociologie la Universitatea din Bucureşti, dar nu deţine această demnitate în învăţămîntul superior decît pînă în 1913, când îşi dă demisia. De la plecarea din învăţământ, adică aproape trei decenii, D. Drăghi¬cescu a dus o viaţă închinată cercetării ştiinţifice şi filosofice destul de variate, abordând, cu pregătirea şi compe¬tenţa lui de sociolog, atât probleme de filosofia religiei cât şi probleme de filosofia istoriei.................." BIBLIOGRAFIE 1. Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1987 2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Vasile, parvan, dumitru, draghicescu, xenopol, iorga, logice, epistemologice, cosmos, isiorie, filosofia, plasarea, perspectivica, fenomen, fictiune, spatiala, timp, devenire, infinite, entitatea, metafizica, devenirea, cosmica, cultura, geografie, umana, antropologie, economie, politica, sociologie, suflet, omenesc, omul, pamant, natiune, timpul, biologic, sociologic, individual, material, spiritual, individ, mediul social, libertate, determinism, geniu, epoca, imprejurarile istorice, masa, libertatea, determinism, morala, arta, teorie, tehnica, ratiune, practica, kant, dinamism, molecular, mozaism, civilizatia, omenire |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
"molecula" rezultate au fost gasite 17
