moderna
Lumina |
|
Lumina
Emisiile de lumina Spectrul electromagnetic Polarizarea Surse de lumina LASER-ul Detectia luminii Efectul fotoelectric Teoria moderna Noi viziuni asupra luminii + poze. Lumina, emisiile, spectrul, electromagnetic, polarizarea, surse, laser, detectia, efectul, fotoelectric, teoria, moderna, planck, optica |
|
Chimie Numar pagini: 7
|
Curs: Hermeneutica filosofică |
|
Hermenutica în antichitate
Hermeneutica în Evul Mediu Hermeneutica modernă Hermeneutica şi istoria Hermeneutică şi ontologie Hermeneutică şi dialog Hermeneutică şi politică . Hermeneutica, filosofica, antichitate, evul mediu, moderna, istoria, ontologie, dialog, politica, martin luther, benedict spinoza, johann martin chladenius, georg friedrich meier, friedrich daniel ernst schleiermacher, wilhelm dilthey, martin heidegger, hans-georg gadamer, juergen habermas, jacques derrida |
|
Retorică şi hermeneutică Numar pagini: 12
|
Simbolismul |
| Simbolismul este un curent literar aparut in Franta,ca reactie impotriva parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovand conceptul de poezie moderna.Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolista”si in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala „simbolist-armonista”,devenita apoi „filozofico-instrumentista”.Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de „decadenti”.Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.. Simbolismul european |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 8
|
Enigma Otilei - Autor si Narator - Ion Balu |
| Eseul criticului literar Ion Balu uramreste evidentierea diferitelor laturi ale lui George Calinescu in personajele romanului, cat si rolul edificator pe care l-a avut biografia sa in procesul de creatie.. Ion balu, george calinescu, enigma otiliei, autor, narator, felix, otilia, pascalopol, stanica ratiu, psihologie moderna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi |
| "Stefan Gheorghidiu se autoanalizeaza in doua mari ipostaze, iubirea si razboiul. Esenta lui sufleteasca este eminesciana. Intransigenta lui etica, pasiunea lui absoluta si puritatea lui, profunda neadaptare a unei „sensibilitati nazdravane" (cum o numeste una din eroine) la compromisuri, apartin psihologiei eminesciene. „Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt". „Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi", sunt franturi din marturisirile lui Stefan Gheorghidiu adresate lui Orisan. El exclude posibilitatea tradarii, ca si Eminescu care cerea „credinta pe toti vecii". „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma" declara Gheorghidiu, proclamand unicitatea iubirii, forta ei de iluzie care ridica fiinta scumpa pe un piedestal ideal, unic. „In organizarea si ierarhia constiintei mele, femeia mea era mai vie si mai reala decat stelele distrugator de uriase". Cu atat mai grea e caderea de la asemenea inaltimi, a lui Stefan Gheorghidiu, ca si a lui Hyperion. Camil Petrescu este eminescian prin trairea unei iubiri coplesitoare cu gustul amar al mortii. El aplica absolutul la o iubire care se dovedeste fragila. Eroul lui bea „pana la fund voluptatea mortii!". Romanul realizeaza in planul lui specific povestea lui Hyperion si Catalin, ca o variatie moderna a celor doua mari teme ale liricii: iubirea si moartea.". Camil, petres, ultima noapte, de, dragoste, itaia noapte de, razboi, stefan, gheorghidiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Enigma Otiliei – Psihologie moderna si dramatism |
| Un scurt eseu despre elementele moderne ale balzacianismului calinescian prezent in romanul Enigma Otliei. Ion Balu face referire la simetrie, caracterizarea personajelor, imbinarea de genuri, comportamentism si perspectiva narativa.. Psihologie, moderna, dramatism, calinescu, balzacianism, traditional, modern, felix, enigma otiliei, pascalopol, stanica ratiu, grefare, structura narativa, simetrie, perspectiva, omniscient, ubicuitate, comportamentism |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
INGRIJIREA DINTILOR |
|
Daca dorim ca dintii nostri sa reziste cat timp avem nevoie de ei ,trebuie sa facem tot posibilul pentru a evita cariile si afectiunile gingiilor.Ingrijirea corecta a dintiolor presupune o buna igienadentara si vizite regulate la dentist.
Stomatologia moderna face minuni cu dintii nostri cu ajutorul plmbelor ,coroanelor ,puntilor ,dintilor falsi ,ale aparatelor pentru indepartarea dintilor si a multor altor metode.Dar inainte de toate , dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre noi.Daca dorim sa avem dinti sanatosi ,curati si frumosi, sa fim scutiti de dureri sau de afectiuni ale gingiilor sau alte probleme deacest gen,totlu depinde de noi .Pentru a face toate acestea eficient,trebuie sa intelegem structura dintilor si modul lor de crestere.Ca intotdeauna,prevenirea este preferabila (si mai putin costisitoare si dureroasa) vindecarii.. Ingrijirea dintilor, referat, biologie, stomatologia moderna, structura dintelui, deteriorarea dintilor, perierea si curatarea dintilor, indepartarea pietrei dentare, fluorul, alimente, verificarea dintilor, plombele, coroane si punti, extractii si dinti falsi |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
INGRIJIREA DINTILOR |
|
Daca dorim ca dintii nostri sa reziste cat timp avem nevoie de ei ,trebuie sa facem tot posibilul pentru a evita cariile si afectiunile gingiilor.Ingrijirea corecta a dintiolor presupune o buna igienadentara si vizite regulate la dentist.
Stomatologia moderna face minuni cu dintii nostri cu ajutorul plmbelor ,coroanelor ,puntilor ,dintilor falsi ,ale aparatelor pentru indepartarea dintilor si a multor altor metode.Dar inainte de toate , dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre noi.Daca dorim sa avem dinti sanatosi ,curati si frumosi, sa fim scutiti de dureri sau de afectiuni ale gingiilor sau alte probleme deacest gen,totlu depinde de noi .Pentru a face toate acestea eficient,trebuie sa intelegem structura dintilor si modul lor de crestere.Ca intotdeauna,prevenirea este preferabila (si mai putin costisitoare si dureroasa) vindecarii. . Ingrijirea dintilor, referat, biologie, stomatologia moderna, structura dintelui, deteriorarea dintilor, perierea si curatarea dintilor, indepartarea pietrei dentare, fluorul, alimente, verificarea dintilor, plombele, coroane si punti, extractii si dinti falsi |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 5. Descoperirea tragismului existenţei umane (Pascal) |
|
"Dar Renaşterea, insistând atâta asupra forţei omului, a capacităţii lui de a-şi depăşi limitele, a introdus un puternic germene destabilizator. Încrederea în măreţia omului se sprijinea pe credinţa într-o ordine fermă a lumii, stabilită de către Dumnezeu, în care omul avea sau îşi cucerea un loc şi un rost care-i confereau sens existenţei. Stabilitatea universului îl ferea pe om de nelinişte şi el putea să creadă că este centrul lumii. La un moment dat, este formulată teza infinităţii lumilor şi ea a răsturnat toate principiile socotite până atunci sigure, lăsând omul pradă derutei. Sentimentul de nesiguranţă a sporit şi mai mult în secolul al XVI-lea care, datorită Reformei, a cunoscut o răsturnare a valorilor şi o zguduire a ordinii sociale.
Cu acest sentiment de criză a omului începe epoca modernă şi el este sugestiv exprimat de Blaise Pascal (secolul al XVII-lea), care arată că omul, în raport cu infinitatea universului, este un nimic, un neant dar în raport cu infinitul mic........" BIBLIOGRAFIE 1.Pascal, Cugetări, trad. Maria Ivănescu, Cezar Ivănescu, Oradea, Ed. Aion, 2000 2. François Cavallier, Jean Paul Ferrand, Philippe Ducat, Pierre Magnard, Omul. Sinteze filosofice, trad. din fr., Oradea, Editura Antet, 1999 . Descoperire, tragismul, existenta, umana, pascal, blaise pascal, criza, epoca, moderna, viata, amenintare, infinitul, fericire, epicurieni, ratiune, mizeria, maretia, grandoarea, antropologie, paradox, orgoliul, slabiciunile, virtutea, vicii, omul, moral, adaptare, maleabilitate, intelepciune, dumnezeu, adam, iisus, hristos, mantuire, cugetari, françois cavallier, jean paul ferrand, philippe ducat, pierre magnard |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 4. Omul în viziunea raţionaliştilor. Descartes şi Spinoza |
|
"În ansamblul filosofiei lui Descartes, omul leagă două lumi, două substanţe. Prin corpul său omul e integrat naturii mecanice, prin suflet el este substanţa spirituală. Dar sufletul încetează, cu toate acestea, de a fi principiul vieţii şi cel care mişcă trupul: acesta nu moare pentru că îl părăseşte sufletul, ci sufletul îl părăseşte pentru că el, corpul se opreşte ca un ceasornic, sau alt automat din mersul său de mecanism.
Astfel, spune Descartes, s-a crezut fără temei că şi căldura noastră naturală şi toate mişcările corpului nostru depind de suflet, în timp ce trebuia să se creadă, din contră, că sufletul atunci cînd murim nu mai e deoarece această căl¬dură încetează iar organele care servesc pentru a pune în mişcare corpul, se corup. În Meditaţia a şasea, Descartes ruinează concepţia medievală despre suflet ca pilot, făcând apel la natură. Natura ne învaţă prin sentimentele de durere, foame, sete etc., că nu suntem numai cazaţi în corpul nostru, ca un pilot pe o navă... Căci, în definitiv, toate aceste senti¬mente de foame, sete, durere etc, nu sunt altceva decît anumite..........." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Volumul I, Bucureşti, Editura Academiei, 1984 2. Roger Scruton, Spinoza, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1996 . Omul, viziunea, rationalisti, descartes, spinoza, meditatia a sasea, corp, suflet, fapt, primar, inanalizabil, geometrie, intelectul, pasiuni, spiritele animale, tratatul despre pasiuni, vointa, sentimente, emotii, i monismul, efemeritate, fragilitate, nulitate, metafizica, cogito, dumnezeu, fericirea, libertate, iubire, roger scruton |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 6. Rousseau şi ideea reîntoarcerii omului la starea sa naturală |
|
"Dacă Pascal încă mai credea cu ardoare în ajutorul divin pentru salvarea genului uman, secolul al XVIII-lea, intens raţionalist, dă naştere concepţiei rousseauiste a omului lipsit de orice raport esenţial cu absolutul, liber şi bun de la natură, care printr-un mecanism firesc al evoluţiei şi-a creat pretutindeni lanţuri înrobitoare, de care nu va putea scăpa decât prin întoarcerea, în condiţiile ireversibile ale societăţii, la valorile originare.
Printr-o anumită înclinaţie proprie naturii sale, Rousseau e un contemplativ, o fire visătoare, puţin predispusă la efort metodic şi acţiune efectivă. Dar inerţia, voluptatea sentimentului cultivată în izolare, acel individualism orgolios care se traduce în dispreţul tuturor regulilor şi convenţiilor pe care înţelpciunea umană le consideră indispensabile vieţii sociale, nu a reprezentat de fapt decât forma indirectă, deghizată, mai mult sau mai puţin conştientă, a unui protest........" BIBLIOGRAFIE 1. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Rousseau, ideea, reintoarcerii, om, starea, naturala, pasca, l rationalist, rousseauiste, conceptie, liber, bun, contemplativ, revolutia, 1789, teza, raul, discursul, stiinte, arte, discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni, montaigne, locke, contractul social, dumnezeu, libertatea, onoarea, viata, bunurile, vointa generala, hobbes, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Reflectii Pedagogie |
|
„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993 Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 2
|
Reflectii Pedagogie |
|
„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993 Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 2
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 7. Afirmarea demnităţii umane; omul – scop în sine în filosofia lui Kant |
|
"Mare admirator al lui Rousseau, Immanuel Kant va face din om în calitate de fiinţă morală un scop în sine şi totodată scop al naturii. De altfel, el este primul care conştientizează individul în calitate de persoană, fără să mai facă apel pentru aceasta la modelul unei divinităţi personale. În acest sens, el face o distincţie explicită între lucruri, în care include obiectele neînsufleţite dar şi fiinţele lipsite de raţiune, a căror singură valoare este de mijloace – şi persoane, fiinţele raţionale printre care şi omul, a căror natură este de a fi totodată scopuri obiective, cu neputinţă de subordonat unui scop mai înalt decât ele.
Valoarea omului în calitate de persoană este atât de mare încât Kant consideră că doar prin simpla calitate de persoană omul este obligat să-şi întreţină viaţa. Natura omului este însă duală, căci prin corpul său material el este membru al lumii sensibile, supus legilor cauzalităţii fizice, care reprezintă pentru voinţa lui principii exterioare ale acţiunilor, simple fenomene printre alte fenomene. Integrat sistemului naturii, omul este o fiinţă de importanţă redusă şi are o valoare comună cu a celorlalte animale. Faptul că le este superior prin intelect şi îşi poate formula el însuşi scopuri îi conferă numai o valoare exterioară a utilităţii sale, în cadrul schimbului între semeni, unde este considerat tot ca un lucru.............." BIBLIOGRAFIE 1. Kant, Critica raţiunii practice trad. Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972 2. Kant, Scrieri moral politice, trad. Rodica Croitoru, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Afirmarea, demnitate, uman, omul, scop, filosofia, kant, immanuel kant, rousseau, fiinta, morala, natura, lucruri, persoane, valoarea, vointa, principii, exterioare, antropolgia din punct de vedere pragmatic, fiziologic, pragmatic, cunoastere, logica generala, critica ratiunii practice, vointa pura, vointa buna, buna-vointa, sensibila, dorinta, formalismul, metafizica moravurilor, umanitatea, autonomia, basel, spre pacea eterna, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
|
" Format în mediul fenomenologiei husserliene, Max Scheler a elaborat o concepţie specifică, determinând veritabile mutaţii în elaborarea eticii, axiologiei, antropologiei filosofice, sociologiei culturii etc, exercitând, la rândul său, o netăgăduită influenţă asupra cercetărilor de etică ale lui Husserl.
În procesul elaborării unei antropologii filosofice, autorul se preocupă de poziţia omului în cosmos, pe fondul clarificării raporturilor dintre metafizică şi teologie, fenome¬nologie şi axiologie. Metafizica modernă - preciza Scheler - nu mai este astfel o cosmologie şi o metafizică a obiectului, ci o metaantropologie şi o metafizică a actului. Punctul de vedere călăuzitor aici constă în a releva că temeiul suprem a tot ceea ce este apt de obiectualitate nu este el însuşi obiectual, ci numai o actualitate pură, de efectuat numai ca atribut al fiinţei care se dă la iveală ea însăşi fără încetare. Unicul acces la Dumnezeu nu este, astfel, teoretic, adică, o examinare obiectualizată, ci o angajare personală, activă a omu¬lui pentru Dumnezeu şi pentru Devenirea autorealizării sale, o realizare - împreună a unui act etern - atât al acti¬vităţii spirituale făuritoare de idei, cât şi al forţei sale de impulsiune sesizabilă în viaţa noastră instinctivă..........." BIBLIOGRAFIE 1. Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 2. Alexandru Boboc, „Max Scheler în gândirea contemporană”, în: Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 . Antropologia, filosofica, max, scheler, fenomenologie, husserliana, axiologie, etica, sociologie, cultura, antropologie, metafizica, moderna, ideea, om, dumnezeu, viata, problematica, kant, husserl, consubstantialitate, a priori, agreabilulul, emotionalul, valorile, ordinea, etica, pozitia omului in cosmos, reductia, alexandru boboc |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder |
|
"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................." BIBLIOGRAFIE 1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000 . Limbajul, cheie, intelegere, omul, antropologia, herder, kant, teologic, dumnezeu, creatorul, teza, aporie, senzualista, condillac, rousseau, omul, reflectie, chibzuinta, sentimente, senzatii, vis, recunoastere, organizare, simturi, omenesti, auzul, vazul, pipaitul, legile evolutiei, perfectibilitatii, exprimare, reglare, nevoi, sociabilitate, individualizare, heinz paetzold |
|
Antropologie Numar pagini: 4
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|