mihai
"mihai" rezultate au fost gasite 46
Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI |
|
Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 – C U P R I N S Cuvânt înainte CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“ CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman CAPITOLUL III Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima afirmare politica a Moldovei medievale CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare – apogeul echilibrului din politica externa CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii (1504-1526) CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a Habsburgilor CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între 1541-1562 CAPITOLUL VIII Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii Habsburgilor în spatiul românesc CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si Imperiul otoman (1564-1573) CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si pozitia tarilor române, (1574-1593) CAPITOLUL XI mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc |
|
Istorie Numar pagini: 283
|
Mihai damian |
| Proiectare asistata modul pentru facultatiile tehnice. Solidworks | |
|
Proiectare asistata Numar pagini: 18
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi |
|
"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei. Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica. Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit. Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Moneda, lichiditatea si agregatele monetare |
|
Cererea si oferta de moneda
1.Definitia monedei si lichiditatii. Lichiditatea economiei in conceptia lui mihail Manoilescu 2. Agregatele monetare si tendintele modificarii structurii lor in anii postbelici 3. Cererea de moneda 4. Oferta de moneda. Limitele procesului de creare de moneda. Bibliografie. Moneda, lichiditate, agregate, monetare, cerere, oferta, definitie, economie, conceptie, mihail, manoilescu, agregate, monetare, tendinte, modificare, structura, ani, postebelic, limite, proces, creare |
|
Macroeconomie Numar pagini: 10
|
14. mihail Ralea (1896-1964) |
|
"Născut la Bucureşti, M. Ralea şi-a petrecut copilăria la Huşi, unde părintele său Dimitrie era magistrat. Studiile secundare le-a făcut la Liceul internat din Iaşi, distingându-se ca premiant al secţiei clasice, cursul superior 1-a aA*ut ca profesor pe G. Ibrâileanu, —fapt crucial : avea să determine adeziunea sa la concepţiile poporaniste şi devotamentul fără margini faţă de destinele „Vieţii româneşti”. Tot în această perioadă, a luat şi un prim contact cu marxismul, datorită împrejurării că în biblioteca liceului se găsea rezumatul francez al Capitalului lui Marx. Ralea a studiat dreptul şi literele la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea României în război a însemnat în viaţa sa un moment de cotitură. Timp de un an, Ralea a urmat întâi la Iaşi, apoi la Botoşani, cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie. La sfîrşitul anului 1917 a fost mobilizat la un regiment de apărare antiaeriană. După demobilizare şi-a reluat studiile întrerupte la Universitatea din Iaşi, dându-şi în toamna anului (1919 licenţa în drept şi cea în litere şi filosofie............." BIBLIOGRAFIE 1. Mihail Ralea, Scrieri din trecut, Vol. I-II, E.S.P.L.A., f.a., 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Mihail, ralea, razboi, proudhon, sa conception du progres et son attitude sociale, l\'ide\'e de revolution dans les doctrines socialistes, etude sur l?evolution de la tactique revolutionnaire, osiris, curs de psihologie sociala, obstacol, universal, obstacol si infinit, datului, dialectica, construitul, explicarea omului, natura, materia, factor, prim, materialitatea, numen, infinitul, importan?a sociologica a lui gabriel tarde, istoria sociala, zeletin, hegel, sociologia si teoria cunoasterii, stiinta, credinta, parti pris-uri, istorism, dualismul culturii europene si conceptia omului total, fenomenul romanesc, spirit, tranzactional, compromis, oswald spengler, lucien romier, kierkegaard, heidegger, sein und zeit, apocalipsul, sincronismul, cultural, cultura, civilizatie, durkheim, sacru, profan, eliade radulescu, morala, religioasa, deosebiri, discontinuitati, om, animal, animalista, complet, integral, ion ianosi, cazan, gheorghe vladutescu, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - Revedere |
|
Tema
Ideea Semnificaţia titlului. Structura compoziţională Secvenţa întâi. Următoarea strofă Secvenţa lirică următoare Ultima secvenţă Procedee artistice . mihai eminescu, revedere |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Sarmanul Dionis - mihai Eminescu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................". Mihai, eminescu, sarmanul, dionis, proza, relativitate, timp, spatiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
1917 - Revolutia bolsevica |
|
"Intensificarea exploatării, ruina economică, mizeria şi foametea, situaţia grea de pe fronturi, lipsa oricăror drepturi şi libertăţi sporeau nemulţumirile şi spiritul de revoltă în straturile cele mai adânci ale poporului rus. În oraşe, numărul grevelor muncitorilor era în continuă creştere (1914 – 70 de greve, cuprinzând 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participanţi; 1916 – 1500 de greve, antrenând circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ţăranii se ridicau şi puneau mâna pe grânele şi utilajul agricol al moşierilor, deseori zările fiind împurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic răsuna glasul popoarelor care, pe lângă jugul asupririi sociale, îl purtau şi pe acela al asupririi naţionale. Sub înrâurirea mişcării revoluţionare, a stării de spirit din ţară , luau amploare acţiunile soldaţilor; sporea permanent numărul celor care refuzau să execute ordinele sau părăseau frontul."
ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN FEBRUARIE 23 FEBRUARIE 24 FEBRUARIE 25 FEBRUARIE 26 FEBRUARIE 27 FEBRUARIE 2 MARTIE „TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR !“ 3 APRILIE CONTRAOFENSIVA 3 IUNIE 18 IUNIE 4 IULIE ASALTUL PALATULUI DE IARNĂ 24 OCTOMBRIE 25 OCTOMBRIE ŞI A FOST ZIUA ÎNTÂI . Revolutia, bolsevica, partid, comunist, lenin, marx, engels, teoria, popor, muncitor, balerina, kse?inskaia, petrograd, greva, generala, putilov, absolutism, insurectie, hbalov, alexeev, piata, znamenskaia, brusilov, proletariat, autocratia, tarista, rasturnata, tavriceski, duma, gucikov, sulghin, nicolae al ii-lea, pskov, marele, cartier, general, abdica, duce, mihail, dinastia, ramonivilor, print lvov, despre sarcinile proletariatului în actuala revolu?ie, teze din aprilie, toat? puterea sovietelor, organizatii, taranesti, kerenski, mensevism, coalitie, garzi, rosii, kronstadtul, cheiul, nevei, ziar, pravda, trud, smolnîi, marele stat major, fortareata, petru, pavel, consiliul comisarilor poporului al republicii ruse, n, d, cocea, marele, octombrie, capitalism, socialism, trecere |
|
Istorie Numar pagini: 8
|
Luceafarul - mihai Eminescu |
|
Izvoarele folclorice
Izvoarele filozofice Geniul omul comun Izvoare culturale-mitologice Izvoare biografice Apartenenţa ca gen Compoziţia Tabloul I Tabloul al II-lea Tabloul al IV-lea Semnificaţiile poemului . Luceafarul, mihai, eminescu, conditia, omului, geniu, comun, tablou, semnificatii, poem |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| "Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “Fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Sarmanul Dionis |
|
"Opera literara a lui mihai Eminescu (!850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Ca nuvela exemplara , de un perfect echilibru compoziţional ,”Sărmanul Dionis” isi concentrează toate luminile asupra personajului principal.........". Sarmanul dionis, dionis, comentariu, nuvela, geniu pustiu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Fratii Jderi |
|
Partea I
Partea a II-a Partea a III-a Problematica romanului Subiectul Realitate. Legendă. Mit Personajele . Fratii, jderi, mihail sadoveanu, partea, i, ii, iii, problematica, roman, subiect, realitate, legenda, mit, personaje, gr, ureche, neculce, v, alecsandri, eminescu, delavrancea, ucenicia lui ionu?, izvorul alb, oamenii m?riei sale, petru aron, ?tefan cel mare, ?ara moldovei, ?tefan, ionu? jder, simion jder, În?eleptul nicoar?, damian, cristea, manole p?r-negru, ilisafta, samoil? c?liman, onofrei c?liman, nechifor c?liman, tolstoi, z, sângeorzan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Beniuc - Marul de langa drum |
|
"In opera lui mihai Beniuc, „Marul de langa drum" constituie fara indoiala un text sintetic reprezentativ, adunand in cele cateva strofe ale sale esenta atitudinilor lirice ale creatiei poetului de dupa 1944. Sentimentului dominant al revoltei si al amenintarilor profetice i-a luat locul in anii constructiei socialiste acela al implinirii idealurilor si al daruirii civice. Sunt nenumarate poeziile care pot ilustra acest proces mai general, dar intre ele „Marul de langa drum" reprezinta neaparat o piesa lrica de mare rezistenta, intrata pe drept cuvant in randul operelor emblematice, care identifica fundamental sensul viziunii artistice a unui creator.
Avand origini foarte indepartate, biblice si folclorice, simbolul marului semnifica cel mai adesea dragostea sau, intr-un numar apreciabil de poezii populare, instrainarea si pustiirea sufleteasca. Pastrand si amplificand prin detalii si nuante prima semnificatie, Beniuc o converteste pe a doua in contrariul ei, incat „marul de linga drum si fara gard" sa devina simbolul rodniciei si al comuniunii cu tara si cu poporul. Copacul atinge astfel proportiile grandioase ale unui sentiment social cuprinzator si adanc, sentimentul apartenentei anteice la o anume colectivitate umana ce patroneaza tutelar destinul tuturor membrilor sai. Simplitatea folclorica a motivului esential al poemului asigura o transparenta cristalina a semnificatiilor lirice mai sus indicate si, daca la acestea se pot adauga oricand note suplimentare, sensul ramane esentialmente acelasi in acord deplin cu insesi intentiile poetului. In raport cu evolutia poeziei moderne spre complexitate si bogatie semantica, imprejurarea ar putea angaja o anume insatisfactie estetica. Faptul revelator ca aceasta nu se produce se explica desigur prin perfecta coerenta artistica a textului, care, in limitele lui asumate, isi dezvaluie o ireprosabila functionalitate............." Dupa cum se stie, mihai Beniuc a fost unul din poetii "iubiti" ai perioadei ceausiste, poezia "Marul de langa drum" este prin urmare una comunista insotita de un referat la fel de comunist. So enjoy! (a se folosi ca studiu de caz in ce priveste literatura comunista, nu luati de buna ce cititi p-aci) . Mihai, beniuc, marul de langa drum |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Evul Mediu |
| "In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Fraţii Jderi – mihail Sadoveanu |
|
"La baza romanului stau în primul rând cronicile, precum şi un vast material legat de figura lui Ştefan cel Mare, erou intrat în legendă,de la Ureche şi Neculce la Vasile Alecsandri, Eminescu, Delavrancea. Romanul Fraţii Jderi implică prelucrări subtile ale motivelor caracteristice basmelor şi baladelor, ale credinţei vechi, lunecând permanent într real şi fabulos.
Scriitorul przintă societatea medievală românească într-un ce-l apropie ideologic de Nicolae Bălcescu şi mihail Kogălniceanu. Istoria se explică prin ea însăşi, prin fapte desfăşurate obiectiv sau, uneori, scriitorul întrerupe povestirea, spre a oferi explicaţii........." UCENICIA LUI IONUŢ IZVORUL ALB OAMENII MĂRIEI SALE . Fratii, jderi, mihail sadoveanu, ucenicia lui ionut, izvorul alb, oamenii mariei sale, stefan cel mare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Familia de Hohenzollern |
|
Carol I
Ferdinand Carol al II-lea . Ferdinand, josefina, contele de filip de flandra, principatelor unite, ion c, bratianu, germania, dinastiei, elisabeta de wied, maria, scarlatina, razboi, independenta, proclamarea, independentei, romaniei, rege, 1881, titlul, regat, proclamarea, carol de hohenzollern-sigmaringen, i, ferdinand, fiul, fratelui, mai, mare, nicolae, iorga, istoria, romanilor, vasta, cultura, botanist, greaca, veche, ebraica, principelui, leopold, de, universitatii, din, lipsca, scolii, superioare, stiinte, de, politice, economice, tubingen, bucuresti, elena, vacarescu, consiliului, ministri, maria, de, edinborough, febra, tifoida, iasi, 1916, principele, mircea, saselea, copil, puterile, centrale, romania, 1918, romania mare, odessa, ioana lambrino, elena, 1923, mihai, elena lupescu, cancer, colon, reforma, agrara, regel, taranilor, al, constitutia, fiica, regelui, constantin al greciei, controversat, patru, regi, carol al ii-lea, sinaia, zizi, mircea, fiul, nelegitim, magda, iuliu, maniu, dizolvat, partidele, politice, abolit, regimul, dictatura, personala, propria, abdicare, anglia, franta, 1940, destramarea, ocuparea, basarabiei, rusi, transilvainei, ungaria, ion antonescu, cancer, portugalia, gh tatarascu, stabilit |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Motivul lunii in opera eminesciana |
|
"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron. Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire . Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, vor fi stele, va fi luna. Astul romanticilor este luna. Poezia romantica apare o data cu lunatismul, cu acea atractie spre luna exprimata printr-o levitatie mentala sau fictiv reala. Contemplatia romantica a lunii anuleaza in total ori in parte simtul gravitatiei pe pamant. Anticii au evocat luna..............". Eminescu, motiv, luna, opera, eminescuana, tema, romantism, romantic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Caracterizarea lui Dionis |
|
'Opera literara a lui mihai Eminescu (1850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Titlul nuvelei are o structura subiectiva , punand in lumina pe Dionis , personajul principal.........." . Caracterizare, dionis, sarmanul, eminescu, mihai, geniu, pustiu, nuvela |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Mihai Ralea, Mecanismele de realizare a comicului |
|
2.1. Aspecte ale fenomenului comic
I. Spiritul II. Umorul III. Burlescul IV. Grotescul V. Ironia . mihai ralea, mecanismele, realizare, comicului, comic, bergson, kant, aristotel, sochopenhauer, bergeon, patologie, aspecte, fenomenului, spiritul, umorul, burlescul, grosolan, ironia, pamfletul, socrate, platon, napoleon, fondul, simulatie |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Zaharia Stancu sau poezia prozei |
|
"Formula realismului liric sub care a fost inregistrata contributia lui Zaharia Stancu la dezvoltarea prozei noastre contemporane se dovedeste in cazul lui extrem de aproximativa, printr-o cuprindere prea larga pentru particularitatile artistice pe care are pretentia de a le identifica. Orice formula se cuvine dealtfel concretizata si detaliata printr-o analiza la obiect. Nu e cu putinta sa ne multumim a-1 asocia pe Zaharia Stancu unor scriitori ca mihail Sadoveanu, George mihail Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu. Gestul firesc pe care trebuie sa-1 adaugam este disocierea.
Sa amintim intai de toate ca infuzia lirismului in proza era considerata de Lovinescu drept un fenomen de imaturitate, sensul evolutiei moderne reprezentindu-1 dimpotriva obiectivarea. Ceea ce criticului i se paruse a fi un anacronism avea sa devina insa, dincolo de orice previziune nascuta din considerente de sistem, o realitate constrangatoare a prozei romanesti (si nu numai!) de dupa ultimul razboi. Ceea ce Lovinescu se complacuse sa ignore era faptul ca genurile literare evolueaza si se revitalizeaza nu numai prin purificarea esentei lor, dar si prin hibridare. In conditiile date, departe de a fi un element de disolutie, lirismul poate contribui din plin la amplificarea efectelor naratiunii. Chiar daca, principial, ideea puritatii genurilor nu poate fi infirmata, rezultatele efortului artistic se apreciaza dupa calitatea operei concrete si nu dupa corespondenta ei cu normele preexistente. Implicatiile lirismului in proza obliga insa la o clarificare teoretica si mai importanta. Ca domeniu al subiectivitatii umane, aplicate fireste la obiect, adica, in termeni lukácsieni, al autoconstiintei umane, arta este in intregimea ei lirism si nu poate fi altfel. Trebuie prevenit impotriva confuziei destul de raspandite intre lirism si poezie sau, cum zice Croce, liricitate. Deosebirea, in literatura artistica, dintre poezie si proza nu e de substanta, ci de modalitati, lirismului direct opunandu-i-se, desigur conventional, lirismul indirect, intermediat." . Zaharia, stancu, lirism, proza, satra, descult, darie, zile, de, lagar, padurea, nebuna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Poemul Luceafărul-comentariu |
| . mihai eminescu-luceafarul comentariu lceafarul | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Baltagul |
|
Mihail Sadoveanu
Subiectul Titlu Naraţiunea Partea I Partea a II-a Partea a III-a Modul de viaţă Evenimentele fundamentale Caracterizarea personajelor Vitoria Lipan Manifestările exterioare Elementele şi fenomenele naturii Nechifor Lipan . Baltagul, mihail, sadoveanu, subiect, titlu, naratiune, partea, i, ii, iii, modul de viata, evenimente, fundamentale, caracterizare, personaje, vitoria lipan, manifestari, exterioare, elemente, fenomene, natura, nechifor lipan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Luceafarul |
|
"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu. Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul Fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române. Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............." . Luceafarul, mihai eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Dacia Literara/ Alexandru Lapusneanul |
|
Dacia literară şi programul romantismului paşoptist
Trăsăturile literaturii paşoptiste COSTACHE NEGRUZZI Alexandru Lăpuşneanul . Dacia, literara, alexandru, lapusneanul, program, romantism, pasoptist, pasoptism, costache negruzzi, mihail kog?lnicanu, autohtonismul, cântarea româniei, alecu russo, umbra lui mircea, la cozia, gr, alexandrescu, istoria na?ional?, legendele istorice, bolintineanu, românii sub mihai voievod viteazul, cârlova, alecsandri, colorarea na?ional?, b?lcescu, dac? voi nu m? vre?i eu v? vreu?, ai s? dai sam?, doamn?!?, capul lui mo?oc vrem?, de m? voi scula, pre mul?i am s? popesc ?i eu?, grigore ureche, tema, compozi?ia, subiectul, conflictul, deznod?mântul, doamna ruxanda, personajele, modalit??ile artistice, g, c?linescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Luceafarul Eseu |
| Poemul ,,Luceafarul” are ca punct de plecare un basm romanesc, ,,Fata in gradina de aur”, cules de calatorul german Richard Kunisch, pe care Eminescu l-a versificat intr-o prima versiune, chiar sub acest titlu. Apoi, trecandu-l printr-o serie de alte variante, marele poet l-a filtrat, restructurandu-l mereu si dandu-i sensuri noi, pana ce a devenit ,,Luceafarul”...................................................... Luceafarul, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Basmul cult |
|
Opera scriitorului reprezintă un depozitar unic al spiritualităţii populare româneşti prin originalitatea artei povestirii, constând în oralitate, în sinteza unică a spectacolului ficţiunii şi al erudiţiei paremiologice, uneori de tip sofistic. Alături de mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici, Ion Creangă este un mare clasic al literaturii române, încadrat în Epoca Marilor Clasici. Scriitorul avea simţul instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat, deşi recunoştea că scrisul îl chinuia cumplit, tocmai pentru că ştia că e ,,treabă de gust, nu de silinţă”. Scrierile lui Creangă creează sentimentul că proza cultă românească renaşte, indiferent de modelele exterioare, fiind universală, fără să imite universalitatea.
În anul 1875 a avut loc debutul scriitorului în revista ,,Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, după care a publicat poveşti (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap-Alb), povestiri (Moş Ion Roată, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă, Popa Duhu, Inul şi cămeşa, Povestea unui om leneş), nuvele (Moş Nechifor Coţcariul), Amintiri din copilărie. . Basmul cult, ion, creanga, harap-alb |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Alexandru Ioan Cuza |
|
\\\"Alexandru Cuza se tragea dintr-o veche familie moldoveana din partile Falciului.......\\\"
. Sultana, cozadini, greco-italiana, constantinopol, origine, corivan, barlad, dumitru, galati, constatin, palade, elena, rosetti, iordache, ecaterina, sturdza, theodor, rosetti, dimitrie, rosetti, adunarea, hotelul, petersburg, iasi, 27, martie, reforme, marea, intrunire, blaj, simion, barnutiu, avram, iancu, bucovina, costache, negri, petrache, cazimir, comitetul, revolutionar, moldovean, executiv, casa, de, bani, mihail, sturdza, vogorie, hatman, stematin, colonelul, gazeta transilvaniei, foaie, pentru, minte, inima, si, literatura, heidelberg, germania, hotelul, europa, probleme, cardiace, ingropat, ruginoasa |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Romantismul : Introducere la Dacia literară |
|
Ideile Daciei literare
- Afirmarea criticii literare obiective Clasicismul Romantismul . Romantismul, clasicismul, alexandru l?pu?neanul, costache negruzzi, critica, istoria, poporului, român, folclor, traducerile, ideile, dacia literar?, g, c?linescu, introduc?ie, mihail kog?lniceanu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Despre Enigma Otiliei- George Călinescu |
|
'Vitorul critic si romancier se naste la Bucuresti, in luna iulie 1889, urmand pe rand cursurile primare si liceale la Iasi si la Bucuresti. Debuteaza cu cateva poezii pe care I le trimite lui Eugen Lovinescu la “Cenaclul Sburatorul” (1919).
Ca publicist va semna un an mai tarziu in paginile ziarului “Dimineata”. Este profesor in diferite licee din Bucuresti, apoi la Timisoara. Colaboreza cu diferite reviste literare si ziare ale timpului unde va sustine cronici literare. In 1832 publica, “Viata lui mihai Eminescu”, urmata doi ani mai tarziu de “Opera lui mihai Eminescu”. Isi sustine teza de doctorat si va fi numit titularul categoriei de estetica si critica literara a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti. In anul 1938 publica, “Enigma Otiliei”, apoi “Viata lui Ion Creanga”, “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” (1941)............" . Enigma otiliei, george, calinescu, pompiliu constantinescu, o, krohmaniceanu, balzac, parintii otiliei, costache giurgioveanu, pascalopol, aglae tulea, stanica ratiu, otilia marculescu, felix sima, cartea nuntii, tema balzaciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Baltagul - Vitoria Lipan - Caracterizare |
|
"În tot ce face şi spune este dragoste şi inteligenţă nativă şi o vitalitate care este a naturii însăşi. Vitoria Lipan este exemplară prin tărie şi perseverenţă.
Conform unui calendar natural ea îşi dă seama că întârzierea soţului său are o singură explicaţie: moartea. Ea se adresează preotului, face vrăji, apelează la autorităţi, dar experienţa o învaţă că trebuie să se bazeze pe ea însăşi, pentru că la ea e durerea. În adâncul sufletului ei e convinsă de moartea soţului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisă îi dictează că trebuie să-l caute şi să-i dea ultima cinstire cuvenită. Dragostea ei este profundă, păstrată de-a lungul anilor, după propria mărturisire: ca banul cel vechi. Ştie să-şi rânduiască treburile gospodăriei, înainte de........." . Mihail, sadoveanu, baltagul, vitoria, lipan, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Condiţia omului de geniu în creaţia eminesciană |
|
"Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Teme aproape comune : condiţia omului de geniu , cosmogonia , timpul şi perfecţiunea artistică. Geniul romantic – ceea ce adus nou romantismul în dezvolatrea conceptului de geniu a fost explicitarea opoziţiei între geniu şi talent , precum şi latura socială a problemei : geniul este , în ordine , umană , un nefericit , un neînteles , aflat în veşnică opoziţie cu omul comun . Inadaptarea la regulie de convieţuire obişnuite îl izolează şi are drept urmare nefericirea..........." . Mihai, eminescu, sarmanul dionis, conditia, omului, de, geniu, creatie, eminesciana, glossa, luceafarul, talent, nefericit, neînteles, opozitie, comun, inadaptarea, cod, etic, filosofia, shopenhaueriana, hyperion |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Creanga de aur |
|
Romanul a fost publicat în anul 1933 şi prezintă întâmplări care au avut loc într-un timp îndepărtat, la origini (mitul originilor l-a preocupat pe Sadoveanu), acţiunea fiind situată la sfârşitul secolului al VIII-lea după Hristos (780, 787, 797). Incipitul în stil realist este înşelător (în primul capitol se fac referiri la anul 1926, atunci cînd profesorul Stamatin a făcut o incursiune în munţii Daciei, în scop arheologic). Prezentul narativ (1926) are funcţia de pretext şi cadru pentru întoarcerea în trecut, ca reflectare a mitului originilor ale cărui repere sunt prezentate detaliat.
Primul capitol introduce o convenţie narativă, cea a manuscrisului găsit de către ,,ucenicul narator”. Manuscrisul descoperit de narator este, în primul rînd, o frumoasă poveste de dragoste, între Kesarion Breb şi Maria din Amnia. . Creanga de aur, mihail, sadoveanu, |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Modernism şi tradiţionalism în perioada interbelică – Ideologii literare, elemente de estetică |
|
Reviste şi curente
„Viaţa românească” „Sburătorul” Obiectivele grupării: Teoria imitaţiei Principiul sincronismului „Gândirea” „Contimporanul” Constructivismul Suprarealismul . Modernism, tradi?ionalism, perioada, interbelic?, ideologii, literare, elemente, estetic?, românia, tendin?a de sincronizare, europenizare, valorificare, originalit??ii na?ionale, reviste, curente, mihail sadoveanu, liviu rebreanu, camil petrescu, h, p, bengescu, mateiu caragiale, t, arghezi, l, blaga, i, barbu, eugen lovinescu, g, c?linescu, tudor vianu, via?a româneasc?, jean bart, gala galaction, mihail ralea, ionel teodoreanu, al, philippide, paul zarifopol, liviu rebreanu, o, goga, tudor vianu, ion pillat, g, topârceanu, ion barbu, mateiu caragiale, ion vinea, autenticitate, specificul, na?ional, poporul, s?m?n?torismului, poporanismului, simbolismului, sbur?torul, pompiliu constantinescu, camil baltazar, harie voronca, anton holban, gh, br?iescu, e, lovinescu, teoria, imita?iei, principiul, sincronismului, gândirea, adrian maniu, vasile voiculescu, contimporanul, avangardismul, dadaism, tristan tzara, constructivismul, suprarealismul, urmuz, alge, psihanaliza, freud, bergson |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Sara pe deal |
|
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). Poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic. Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice. Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea. Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi ..........". Sara pe deal, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Hanu Ancutei |
|
“Hanu-Ancutei”,tiparit in intregime in 1928,dar inceput cu sapte ani inainte,prin publicarea povestirii
“Iapa lui Voda”,in “Adevarul literar si artistic”,trebuie citit in intregime ,daca vrem sa intelegem arta prozatorului, caci “Hanu-Ancutei” este “Decameronul” lui Sadoveanu. Garabet Ibraileanu afirma ca,daca i s-ar cere sa aleaga cinci din cele mai valoroase lucrari sadoveniene, “Hanu-Ancutei” s-ar situa categoric printre ele,iar Sadoveanu insusi aseza aceasta opera intre cartile pe care”… le socotesc opere de maturitate,opere care vor ramane…Ma reprezinta bine.”(din interviul acordat in 1942 lui Vasile Netea). Tehnica povestirii in povestire,sau a “povestirii in rama”-“rahmenerzählung”,cum numesc acest procedeu teoreticienii germani ,sau “roman à tiroir”,cum ii spun francezii-este mult mai veche .............. . Hanu, ancutei, mihail, sadoveanu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Glossa - mihai Eminescu |
|
Titlul poeziei
Tema poeziei Strofa – nucleu, prima strofă Strofa a doua Strofa a treia Strofa a patra Strofa a cincea Strofa a şasea Strofa a şaptea Strofa a opta Strofa a noua Ultima strofă Prozodia . Glossa, mihai, eminescu, poezie, gnomica |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Lacul - mihai Eminescu |
|
"Titlul poeziei “Lacul” sugereaza la prima vedere un loc de intalnire al celor doi indragostiti. La o analiza mai atenta a continutului, observam ca versurile sunt o proiectie a dorintei, a visului de iubire al poetului. De o simplitate aparte, poezia degaja un farmec aparte; o vraja care-l cuprinde treptat pe cititor si care se naste din inegalabilul talent eminescian de a imbina cuvinte simple si felurite procedee stilistice intr-o tesatura unica, prezentand un colt din natura ca un colt din rai.
Elementele cadrului natural sunt cele indragite de poet: codrul, lacul ,stralucirea lunii si vantul. Anotimpul ales este vara cand umbrela intunericului si lumina...............". Lacul, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Revedere - mihai Eminescu |
|
Revedere - mihai Eminescu
Introducere Compoziţie Descrierea tablourilor Tematica . Revedere, mihai eminescu | Revedere - Mihai Eminescu 1.Introducere: Revedere, publicat? la 1 octombrie 1879 ?n Convorbiri literare, este prima crea?ie ?n metru popular- trohaic, a lui Eminescu. Prin ea se poate urm?ri ceea ce a dat folclorul lui Eminescu ?i ceea ce a dat el folclorului. Modelul este din Doinele lui Alecsandri dar difer? prin for?a poetic?, viziunea filozofic? ?i tehnica de versifica?ie. 2.Compozi?ie: Poezia are o alc?tuire dialogat?, ?n construc?ia ei delimit?ndu-se dou? planuri distincte: al omului... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - Sara pe deal |
|
"Publicat abia la 1 iulie 1885, in revista “Convorbiri literare” poemul “Sara pe deal” “nu putea proveni decat din lada de manuscrise a lui Eminescu, aflatoare acum la Maiorescu” (I. Cretu – “mihai Eminescu” E.P.L. 1968, p. 408); prin urmare, el trebuie sa apartine perioadei de culminatie eminesciana.
Putand fi incadrat de la nivelul binomului tematic (natura – dragoste), capodopera este totodata creatie lirica filosofica pentru ca aplica o conceptie de amplu si indelung flux in opera lui Eminescu: “Caci visul e o viata, cum viata e un vis”. De fapt, “Sara pe deal” este poemul dorului de dragoste intr-un cadru pe masura, este poemul visului pur. Dorul vine din strafundurile umane si poetul isi imagineaza povestea iubirii pe care o traieste ca pe o dorinta superlativa, transformand-o astfel in mit." Un comentariu obisnuit, dar cred ca asta e singurul site pe care il gasiti.. Mihai, eminescu, sara, pe, deal |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Lumea Baltagului |
|
"Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare româneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile....." . Baltagul, mihail sadoveanu, vitoria, nechifor, lipan |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Odă (în metru antic) – mihai Eminescu |
|
Tema poeziei
Strofa I Strofa a II-a Strofa a III-a Strofa a IV-a Ultima strofă Procedee artistice . Oda, metru, antic, mihai, eminescu, iubire, dragoste, conditia, omului, geniu, tema, procedee, artistice |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"mihai" rezultate au fost gasite 46
