memorie
Electronica industriala |
|
CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8 INTRODUCERE............................................................................................10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13 1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13 1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16 1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19 1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21 1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25 1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28 1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28 1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30 1.7. Tiristoare ........................................................................................32 1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35 1.9. Circuite integrate ............................................................................37 1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41 2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT MONOFAZAT...............................................................................................44 2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44 2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45 2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48 2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51 2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53 2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57 2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58 2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62 3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64 3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64 3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65 3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina activa (LS = 0).........................................................................................65 3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................67 3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................68 3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate monofazate .............................................................................................69 3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71 3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76 3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79 3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79 4 3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82 3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului trifazat în punte.......................................................................................83 3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85 3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91 3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95 3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99 3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99 3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107 3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113 3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117 3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117 3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120 3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128 3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131 3.11. Convertoare autonome .............................................................135 3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135 3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138 3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142 3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146 3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151 4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154 4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154 4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu emitor comun............................................................................................156 4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160 4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162 4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent continuu....................................................................................................166 4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168 4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173 4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj sursa comuna ...........................................................................................175 4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178 4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180 4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183 4.12. Scheme operationale ................................................................184 4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de deplasare a nulului................................................................................188 4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si autoexcitatia .............................................................................................190 5 4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii sinusoidale................................................................................................193 4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194 4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198 5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204 5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204 5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206 5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational. Comparatoare ...........................................................................................209 5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212 5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212 5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213 5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator operational................................................................................................214 5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217 5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219 5.8. Generatoare blocking ...................................................................223 6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226 6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226 6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226 6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229 6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231 6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234 6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea circuitelor logice..................................................................................235 6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea functiilor logice .....................................................................................236 6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244 6.3.1. Coduri...................................................................................244 6.3.2. Codificatoare ........................................................................247 6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247 6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248 6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251 6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252 6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252 6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie 260 6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261 6.5. Numaratoare .................................................................................263 6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263 6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265 6 6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266 6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267 6.6. Registre de deplasare....................................................................268 6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270 6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270 6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271 6.7.3. Sumatoare.............................................................................272 6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273 6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274 6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275 6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276 6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277 6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod complementar .......................................................................................279 6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280 6.8.1. Memorii RAM......................................................................280 6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281 6.9. Memorii externe ...........................................................................282 6.10. Calculatoare..............................................................................284 6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284 6.10.2. Microprocesoare...................................................................286 6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293 6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295 7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302 7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305 7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307 7.3. Aparate de iesire...........................................................................318 7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321 7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323 7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323 7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325 7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331 7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331 7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335 7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341 7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343 7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare operationale ..........................................................................................345 7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în punte cu conversie în frecventa............................................................346 7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346 7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347 7 7.7.1. Elemente inductive...............................................................347 7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348 7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349 7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350 7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353 7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355 7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357 8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359 8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor masuratorilor ............................................................................................359 8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362 8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362 8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363 8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364 8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366 8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367 9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR MASURATORILOR ...................................................................................373 9.1. Aparate de calcul..........................................................................373 9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373 9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376 9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379 9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici |
|
Electronica digitala Numar pagini: 384
|
SGBDR ORACLE |
|
6.1. Universul ORACLE
6.1.1. Oracle Company 6.1.2. Scurt Istoric ORACLE 6.1.3. Oracle Romania 6.2. Relatia ORACLE – Banci 6.3. Sarcinile unui administrator al BD Oracle 6.4. Produsele si serviciile Oracle 6.5. Conceptul de Grid Computing 6.6. Arhitectura bazei de date Oracle. Structuri intalnite. 6.7. Structura memoriei Oracle 6. 8. Structura proceselor bazei de date Oracle 6.9. Administrarea unei instante Oracle 6.10. Pornirea unei baze de date Oracle 6.11. Oprirea unei baze de date Oracle . Sgbdr, oracle, univers, company, scurt, istoric, romania, relatie, banci, sarcini, administrator, bd, produse, servicii, concept, grid computing, arhitectura, procese, instante, administrare, pornire, oprire |
|
Baze de date Numar pagini: 26
|
Circuite integrate numerice - Capitolul VII |
|
Memorii semiconductoare
7.1 Clasificari, marimi caracteristice 7.2 Organizarea unui circuit de memorie (CM) 7.3 Circuite de memorie de tip RAM 7.3.1 Circuite de memorie SRAM 7.3.2 Circuite de memorie DRAM 7.3.3 Alte tipuri de circuite RAM 7.4 Circuite de memorie de tip ROM 7.5 Arii logice programabile 7.5.1 Circuite programabile combinationale 7.5.2 circuite programabile secventiale 7.5.3 Aspecte legate de utilizarea circuitelor PAL . Circuite, numerice, integrate, memorii, semiconductoare, clasificari, marimi, organizare, circuit, memorie, cm, ram, sram, dram, alte, tipuri, rom, arii, logice, programabile, combinationale, secventiale, utilizare, pal |
|
Electronica digitala Numar pagini: 31
|
Curs I - Bazele Tehnologiei Informatiei |
|
ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL
1.1. Sisteme electronice de calcul Clasificarea sistemelor de calcul Conceptul de microcalculator 1.2. Modelul von Neumann. 1.3. UNITATEA CENTRALĂ – STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIONARE 1.4. TIPURI DE memorie 1.4.1 Memoria Internă 1.4.2. Memoria externă 1.5. DISPOZITIVE DE INTRARE 1.6. DISPOZITIVE DE IEŞIRE 1.7. DISPOZITIVE PERIFERICE DE COMUNICAŢII 1.8. MICROPROCESOARE – EVOLUŢIE ŞI CARACTERIZARE foarte multe fig.. Arhitectura, sisteme, calcul, bazele, tehnologiei, informatiei, electronice, clasificare, concept, microcalculator, model, von neumann, unitate, centrala, structura, functionare, tipuri, memorie, interna, externa, dispozitive, intrare, iesire, periferice, comunicatii, microprocesoare, evolutie, caracterizare |
|
I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă Numar pagini: 25
|
Bazele Tehnologiei Informatiei |
|
1. Obiectul informaticii
2. Informaţii, cunoştinţe, date 3. Sistem informaţional şi sistem informatic Arhitectura generală a unui sistem electronic de calcul Componentele hardware Microprocesorul Unitatea artimetico – logică Parametrii microprocesorului Viteza de lucru Tipuri de arhitecturi microprocesor Memoria internă Parametrii memoriei interne Clasificarea memoriei interne Memoria RAM Memoria ROM(Read Only Memory) Tipuri de memorii ROM ROM – BIOS Memoria CMOS Memoria cache Memoria video Hard disc-ul Geometria harddisk-ului Performanţele unui harddisk Floppy Disk-ul Formatarea discurilor magnetice Zona de date Partiţionarea Medii de stocare optice CD-ROM-ul Performanţele unui CD CVL versus CAV CD inscriptibil DVD-ul MONITORUL Parametrii monitoarelor LCD Parametrii monitoarelor CRT.................................................... . Obiectul, informaticii, arhitectura, generala, sitem, electronic, de, calcul, memoria, interna, hard, disk, cd-rom, dvd-rom, monitor, retele, calculatore, internet, excel |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 20
|
Definirea si utilizarea segmentelor logice |
|
Combinarea segmentelor
Utilizarea grupurilor de segmente. Directiva GROUP Accesul la numele externe Comunicarea parametrilor procedurilor Transferul parametrilor prin registru Transferul parametrilor prin locatii cunoscute de memorie Transferul parametrilor prin stiva Utilizarea blocurilor (tabelelor) de parametri . Definire, utilizare, segmente, logice, combinare, utilizare, grupuri, directiva group, acces, nume, externe, comunicare, parametri, procedurilor, transfer, registru, locatii, cunoscute, memorie, stiva, blocuri, tabele |
|
SOLTR Numar pagini: 16
|
Curs I |
|
Cuprinde o parte din capitolul I: Stocarea datelor
1.1 Stocarea biţilor 1.1.1 Porţi logice şi circuite basculante bistabile 1.1.2 Alte tehnici de stocare 1.1.3 Sistemul de notaţie hexazecimal 1.2 Memoria principală 1.2.1 Biţi 1.2.2 Organizarea memoriei principale . Arhitectura, calculatoarelor, automatica, stocarea, datelor, bitilor, parti, logice, circuite, basculante, bistabile, alte, tehnici, stocare, sistem, notatie, hexazecimal, memoria principala, organizare |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 10
|
Curs II |
|
Cuprinde continuarea cursului I:
1.2.2 Organizarea memoriei principale (continuare) 1.2.3 Octet ordonat 1.3 Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor 1.3.1 Reprezentarea simbolurilor 1.3.2 Reprezentarea valorilor numerice 1.3.3 Reprezentarea altor tipuri de date 1.4 Sistemul binar de numeraţie 1.4.1 Adunarea în binar Anexa A, codul ASCII. Organizare, memorie, principala, octet, ordonat, dodificare, stocare, informatii, reprezentare, simboluri, valori, numerice, alte, tipuri, date, sistem, binar, numeratie, adunare, binar, anexa, codul ascii |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Cap.4. Sisteme de operare in timp real |
|
4.1. Functiile unui S.O.
4.1.1. Functia de asistenta a utilizatorului. 4.1.2 Functia de asistenta a executiei 4.1.3 Functia de gestiune 4.2. Structura S.O. 4.3. Caracteristici ale S.O. 4.4. Tipuri de sisteme de operare 4.5. Principiile programarii paralele 4.6. Gestiunea memoriei 4.7. Gestiunea proceselor (taskurilor) si a procesorului . Sisteme, operare, timp, real, functii, s, o, asistenta, utilizator, executie, gestiune, structura, caracteristici, tipuri, principii, programare, paralela, memoriei, progese, taskuri |
|
SOLTR Numar pagini: 14
|
Lucrare de laborator VI |
|
A. Aplicatii la instructiunile de incarcare din memorie
Exercitii si probleme. Aplicatii, instructiuni, incarcare, memorie, exercitii, probleme | ARHITECTURA CACLULATOARELOR Lucrarea de laborator nr. 6 A. Aplicatii la instructunile de incarcare din memorie ?n continuare se va descrie al doilea exemplu. load R1,Text ;the start of the string load R2,1 ;increase step load R0,0 ;string-terminator NextChar: load RF,[R1] ;get character and print it on screen addi R1,R1,R2 ;increase address jmpEQ RF=R0... |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Curs XIII |
|
Cuprinde continuarea cursului XII:
5.2.2 Modelul de memorie IJVM 5.2.3 Setul de instrucţiuni IJVM 5.3.3 Implementarea IJVM folosind Mic-1. Model, memorie, ijvm, set, instructiuni, implementare ijvm, mic-1 |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 10
|
Cursul V |
|
Cuprinde continuarea cursului IV:
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor 2.1 Unitatea centrală de prelucrare 2.1.1 Regiştri 2.1.2 Interfaţa CPU/Memorie 2.1.3 Instrucţiuni în cod maşină 2.2 Stocarea programelor 2.2.1 Instrucţiunile ca şiruri de biţi 2.2.2 Un limbaj maşină tipic 2.3 Execuţia programelor . Manipulare, date, unitate, centrala, prelucrare, registrii, interfata, cpu, memorie, instructiuni, cod, masina, stocarea, programelor, siruri, biti, limbaj, masina, tipic, executia |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 13
|
Interfata microprocesorului 8086 cu memoria |
|
Organizarea hardware (fizicá) a spatiului de adrese al memoriei
Demultiplexarea magistralelor de adrese/date Amplificarea magistralelor de date Exemple de conectare a circuitelor de memorie la magistrala microprocesorului I8086 . Interfata, microprocesor, 8086, memorie, organizare, hardware, spatiu, adrese, demultiplexare, magistrale, amplificare, exemple, conectare, circuite |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Arhitectura microcontrolerelor din familia 8051 |
|
Microcontrolerul 8051
Microcontrolerul 8052AH Organizarea memoriei în dispozitivele din familia 8051 Memoria pentru programe Memoria de date Setul de instrucþiuni al familiei 8051 Moduri de adresare Cuväntul de stare al programului - PSW Ceasul sistemului . Arhitectura, microcontrolerelor, familia, 8051, 8052ah, organizare, memorie, dispozitive, programare, date, set, instructiuni, moduri, adresare, cuvantul, stare, program, psw, ceas, sistem |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 7
|
Microcontrolere din familia 8051 |
|
Cicluri masina
Registre de functii speciale (SFR) Conexiunile externe ale microcontrolerelor 8051 Structura si functionarea porturilor Inscrierea unui port Accesarea memoriei externe . Microcontrolere, familia, 8051, cicluri, masina, registre, functii, speciale, sfr, conexiuni, externe, structura, functionarea, porturi, inscrierea, port, accesare, memorie, externa |
|
SMP - Sisteme cu microprocesoare Numar pagini: 6
|
Activitati ale creierului |
|
Creierul uman ,asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer.Cu ajutorul milioanelor de celule , acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre–chiar si atunci cand dormim.
Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii. In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate. Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei. . Creier, memorie |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
CAP.2. Programarea in limbaj de asamblare a microprocesorului I8086 |
|
Arhitectura interna a microprocesorului I8086
Segmentarea memoriei Registrele interne ale μp I8086 Tipurile de date elementare Moduri de adresare Moduri de adresare a datelor Moduri de adresare a instructiunilor . Programare, limbaj, aansamblare, microprocesor, i8086, arhitectura, interna, segmentarea, memoriei, registre, interne, ?p i8086, tipuri, date, elementare, moduri, adresare, instructiuni |
|
SOLTR Numar pagini: 7
|
25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga |
|
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............." "Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............." BIBLIOGRAFIE 1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967 2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Marie Curie şi Pierre Curie |
|
Manya Sklodowska s-a nascut la 7 noiembrie 1867 într-un cartier din Varşovia. Ea mai avea trei surori şi un frate. De la vârsta de cinci ani dă dovadă de o memorie excepţională. În luna ianuarie 1876, când Manya avea noua ani, moare sora ei Sofia. La 9 mai 1878, când Manya avea 11 ani moare mama sa. La 16 ani Manya îşi termină cursurile secundare cu medalie de aur. Urmeaza clandestin Universitatea volantă la care se fac cursuri ştiinţifice. După ce un timp lucrează ca guvernantă la diferite familii ea urmeaza universitatea de la Sorbona. Aici este fascinată de întâlnirea cu fizicieni cunoscuţi. În 1893 devine licienţiată în fisică iar în 1894 în matematici. În primăvara anului 1894 ea îl întâlneşte pe Pierre Curie.................................. . Marie, curie, pierre |
|
Chimie Numar pagini: 1
|
Pofta de paradis-crimeea.o perla intre doua coroane |
|
Crimeea-o perla in doua coroane
Paradisul pierdut al Rusiei apartine Ucrainei si de aici incep toate problemele. Peninsula Crimeea e o perla suspendata de coasta de sud a Ucrainei prin firul subtire al Istmului Perekop, imbratisata de Marea Neagra si aflata la aceeasi latitudine ca Sudul Frantei. Calda, adorabila, luxurianta, cu tarmul sau voluptos, presarata cu stanci sclipitoare, a fost un giuvaier al Imperiului Rus, refugiul tarilor din dinastía Romanov si locul de recreere al oligarhilor soviatici. Numita oficial Republica Autohtona Crimeea, ea are propriul parlament si propia capitala, Simferopol, dar este subordonata Kievului. Fizic si politic, Crimeea este Ucraina; mental si emotional, ea tinde sa se identifice cu Rusia si, dupa cum scria un jurnalist, le ofera “ucrainienilor ocazia unica de a se simti straini in propia lor tara”. Crimeea e o poveste despre persistenta memoriei, despre felul in care trecutul inca zaboveste aici, subminand prezentul. . Pofta de paradis, crimeea |
|
Geografie Numar pagini: 2
|