marea

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"marea" rezultate au fost gasite 58

1 2 ... 2

Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici

Electronica digitala

Numar pagini: 384

Java

1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1
1.2. Limbajul de programare Java 1
1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3
1.4. Istoria limbajului Java 3
1.5. Mediul Java 4
1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4
1.7. Crearea unui applet 5
2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7
2.1. Obiecte şi clase 7
2.2. Atribute şi comportamente 8
2.2.1. Atribute 8
2.2.2. Comportament 9
2.3. Principiile OOP 9
3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11
3.1. Structura lexicală a limbajului 11
3.1.1. Setul de caractere 11
3.1.2. Cuvinte cheie 11
3.1.3. Identificatori 11
3.1.4. Constante 11
3.1.5. Separatori 13
3.1.6. Operatori 13
3.1.7. Comentarii 17
3.2. Tipuri de date 17
3.3. Variabile 18
3.4. Instrucţiuni 20
3.4.1. Instrucţiunea vidă 20
3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20
3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24
3.5. Tablouri (vectori) 28
3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28
3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30
3.5.3. Dimensiunea unui vector 30
3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32
3.6. Şiruri de caractere 32
4. Clase şi obiecte în Java 34
4.1. Referinţe 34
4.2. Obiecte 35
4.2.1. Noţiuni generale 35
4.2.2. Operatorul de atribuire = 36
4.2.3. Operatorul de egalitate == 37
4.3. Clase 38
4.3.1. Definirea claselor 38
4.3.2. Variabile membru 40
4.3.3. Metode 42
4.3.3.1 Definirea metodelor 42
4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42
4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43
4.3.3.4 Parametrii unei metode 44
4.3.4. Constructorii unei clase 45
4.3.5. Obiectul this 47
4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49
4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50
4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51
4.3.9. Argumente în linia de comandă 53
4.4. Moştenirea 56
4.4.1. Principiul moştenirii 56
4.4.2. Interfeţe 60
4.5. Probleme 63
5. Pachete 70
5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71
5.2. Crearea unui pachet 72
6. Excepţii 77
6.1. Aspecte generale 77
6.2. Instrucţiunea try 78
6.3. Crearea unei excepţii 80
7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83
7.1. Clasificarea fluxurilor 84
7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85
7.2.1. Fluxuri de caractere 85
7.2.2. Fluxuri de octeţi 86
7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87
7.4. Crearea unui flux 87
7.5. Citirea datelor de la tastatură 88
7.5.1. Obiectul System.in 88
7.5.2. Clasa InputStreamReader 89
7.5.3. Clasa BufferedReader 90
7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91
7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91
8. APPLET-URI 92
8.1. Ce este un applet? 92
8.2. Funcţiile unui applet 94
8.3. Structura generală a unui applet 94
8.4. HTML 95
8.5. Exemple 97
9. Interfeţe grafice 103
9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103
9.2. Primele aplicaţii Swing 105
9.2.1. Exemple 105
9.2.2. Comentarea exemplelor 106
9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106
9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107
9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107
9.3. Containere principale 107
9.3.1. Clasa JFrame 108
9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110
9.3.3. Clasa JWindow 113
9.3.4. Clasa JApplet 114
9.4. Containere intermediare 115
9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118
9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119
9.5.1.1 BorderLayout 119
9.5.1.2 BoxLayout 120
9.5.1.3 CardLayout 121
9.5.1.4 FlowLayout 123
9.5.1.5 GridLayout 124
9.5.1.6 GridBagLayout 125
9.6. Tratarea evenimentelor 128
9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130
9.7. Folosirea componentelor 132
9.7.1. Clasa JLabel 132
9.7.2. Clasa JButton 133
9.7.3. Clasa JTextField 133
9.7.4. Clasa JTextArea 133
9.7.5. Clasa JCheckBox 133
9.7.6. Clasa JRadioButton 133
9.7.7. Clasa JComboBox 134
9.7.8. Clasa JList 134
9.7.9. Clasa JScrollBar 134

. Java limbajul de programare java

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 139

Curs de marketing

Cuprins

pag.
Prefaţă 6
Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice
1.1. Esenţa economiei ...................................................................
1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................
1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice ..........
1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice ....................
Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază
2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ...........................................
2.2. Resursele economice şi bunurile economice ..........................
2.3. Fazele activităţii economice ...................................................
Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice
3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate .....
3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei ..................................
3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb ....................
3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................
3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ...............................
Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei
4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ...........................
4.2. Clasificarea întreprinderilor ...................................................
4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................
Tema 5. Factorii şi costurile de producţie
5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul ....
5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor .......................
5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie .................
5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor
neproporţionale ........................................................................
5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ...........................
Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa
6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................
6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea cererii .................................................................
6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea ofertei .................................................................
6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ......
6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului.
Tipurile de preţuri ..................................................................
6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale .........................
Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor
factoriale
7.1. Piaţa muncii şi salariul ...........................................................
7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda .............................................
7.3. Piaţa funciară şi renta .............................................................
7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ...............
Tema 8. Piaţa resurselor financiare
8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................
8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi
oferta de capital ......................................................................
8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................
8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ...........................
8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii
Centrale (cazul Republicii Moldova) .......................................
8.6. Piaţa valutară .............................................................................
Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi
utilizarea lui
9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional ....................................
9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ......
9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele .........
9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul
şi acceleratorul investiţional ..................................................
Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice
10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................
10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice.
Ciclurile economice ...........................................................
10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului
în economie ........................................................................
Tema 11. Finanţele publice
11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ......................
11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi
datoria publică ....................................................................
11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova .......
Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale
dezvoltării economice
12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui
de manifestare ....................................................................
12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................
12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele.
Măsuri antiinflaţioniste ......................................................
12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale.
Nivelul şi calitatea vieţii ....................................................
Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în
Republica Moldova
13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia
de piaţă ...............................................................................
13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ......
13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare .................
Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova
în circuitul economic mondial
14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale
contemporane ....................................................................
14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa
de plăţi externe ..................................................................
14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă .........................
14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ...........
14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază ..
14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial .....................
. Marketing, finante, probleme

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 134

Rolul impozitelor directe in formarea resurselor principale de stat

Teza de an. Impozite, impozite directe, resurse de stat | Ministerul Educa?iei ?i Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Financiar-Bancar A. Diordi?a, or. Chi?in?u Catedra Economie ?i Finan?e PROIECT LA SPECIALITATE Tema: Rolul impozitelor directe ?n formarea resurselor financiare publice A elaborat: Eleva anul 2 (liceu), ?nv???m?nt cu frecven?? la zi, grupa FP 0602 L Bondari Victoria Conduc?tor: Profesor magistru ?n economie Timotin Dorina Chi?in?u 2007 Planul: ?ntroducere...

Finante Publice

Numar pagini: 30

Arsenul

Numele grec “arsenicon” în traducere “bãrbat”,era atribuit în
antichitate unor sulfuri de arsen si acidului arsenios. Pentru prima datã
Platon si Strabon amintesc de existenta si exploatarea arsenicului din
muntele Sandaracurgium – provincia Pont.Ca elemnt se pare cã a fost
preparat pentru prima datã de Albertus Magnus în anul 1250 din auri-pigment si sãpun, si apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu
coji de ou.Alchimisti foloseau arsenicul pentru albirea metalelor colorate
ca fierul si cuprul.Acestea frecate cu arsenic primeau un luciu alb.................
. Arsenul, arsenicon, acidului, arsenios, platon, strabon, sandaracurgium, albertus magnus, paracelsus, lèmery, scroeder, brandt, proprietatile, fizico, chimice, alchimistii, papa pius al iii-lea, clement al xiv-lea, otraviti, aqua toffana di napoli, napoleon, forme, alotropice, arsenul, cenusiu, galben, inlocuitori

Chimie

Numar pagini: 3

Proiectarea bazelor de date relationale

3.1. Realizarea schemei conceptuale a BD (modelul entitate - legătură)
3.1.1. Entitatea
3.1.2. Relaţia (legătura)
3.1.3. Atributul
3.1.4. Chei primare, naturale, artificiale
3.1.5. Cazuri speciale de entităţi, relaţii, atribute
3.1.6. Diagrama entitate – legătură
3.1.7. Probleme în identificarea entităţilor, relaţiilor şi atributelor
3.1.8. Algoritm pentru obţinerea modelului entitate – legătură
3.2. Realizarea schemei (proiectului, diagramei) logice a unei baze de date
3.2.1. Transformarea entităţilor
3.2.2. Transformarea relatiilor (legaturilor)
3.2.3. Transformarea atributelor
3.2.4. Diagrama logica a BD si tabelele asociate

. Proiectare, baze, date, relationale, realizarea, schemei, conceptuale, bd, entitate, relatie, legatura, atribut, chei, primare, naturale, artificiale, cazuri, speciale, probleme, identificare, algiritm, diagrama, transformare

Baze de date

Numar pagini: 13

Somajul

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.
Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar

Macroeconomie

Numar pagini: 5

Somajul

Macroeconomie

Numar pagini: 5

Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice

Formarea petrolului
Exploatarea petrolului
Compozitia petrolului
Clasificarea petrolurilor
Prelucrarea petrolului
Prelucrarea primara a petrolului
Dezbenzinarea gazelor de sonda
Distilarea fractionala a petrolului
Rafinarea produselor petroliere
1. Rafinarea prin extractie
2. Rafinarea chimica
Prelucrarea secundara a produselor petroliere
Cracarea si reformarea
1 . Cracarea termica
Reformarea termica
2. Cracarea catalitica
Reformarea catalitica
Petrolul ca materie prima pentru industria chimica
Poluarea apei cu reziduuri petroliere
. Formarea, exploatare, compozitia, clasificarea, prelucrarea, primara, dezbenzinarea, gazelor, sonda, distilarea, fractionala, rafinarea, produselor, petroliere, extractie, chimica, prelucrarea, secundara, cracarea, reformarea, termica, catalitica, materie, prima, industria, chimica, poluarea, apei, reziduuri, petroliere

Chimie

Numar pagini: 14

Cum a aparut viata

Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul,
hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca
un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie..............
. Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens

Biologie

Numar pagini: 4

Curs 1

. Programarea calculatoarelor, c++ | 1

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 11

Poloarea atmosferica

Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.)........................................ Poloare, atmosfera, atmosferica, substante, poluante, gazoase, lichide, solide, gazele, ceata, fumul, praful, emisiile, uzine, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, ozonul, smogul

Chimie

Numar pagini: 4

Clasificare a drogurilor

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
. Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative

Biologie

Numar pagini: 6

Clasificare a drogurilor

Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor
restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi.
Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul
respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba
dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si
C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai
severe comentarii.
. Referat, biologie, clasificare a drogurilor, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, cannabis, sedative, opium, alcool, cocaina, si barbiturice, marijuana, drogurile psihoactive

Biologie

Numar pagini: 6

Formarea principatului Transilvaniei

Sistemul politic al principatului
Continutul social-juridic al celor trei natiuni
Sistemul politic al principatului
Notiunea de natiune romana
. Formarea, principat, transilvania, sistem, politic, continut, socia-juridic, trei, natiuni, notiune, natiune, romana, 1437 unio, trium, nationum, fraternam, unionem, nobiles, saxones, siculi, turda, 1438, congregatiei, generale, 1459, medias, universi, nobiles, siculi, et, saxones, universitas, siculorum, saxonum, taranii, rasculati, hungarorum, et, valachorum, 1289, ladislau, nobiles, vungaros, saxones, et, syculos, partis, transsiluanae, nobili, ungari, universitas, trium, nationum, transylvamcarum, nobilium, videlicet, siculorum, atque, saxonum, matei, corvin, 26 aprilie 1463, 1506, textul, dietei, sighisoara, tres, notiones, nobiles, videlicent, siculi, et, saxones, universitas, regnicolae, nobilii, secuii, sasii, comitatele, pamantul, tara, secuilor, terra, siculorum, regesc, regius, fundus, arduas, causas, cluj, iobagi, proceres, magnates, domini, urak, diete, comitatul, nemes, szekely, nemzet, nobiles, privilegiati, reforma, catolicismul, calvina, luterana, unitariana, 1572, patru, religiile, legale, receptae, recepta, religiok, 1595, voievozi, cneji, minerit, fierarit, aramarit, feudala, ortodoxe, tarii romanesti, patriarhiei, constantinopol, schismatici, textele, cronicaresti, valachi, populus, gens, 1291, 1387, alba iulia, banul severinului, andrei al ii-lea

Istorie

Numar pagini: 6

Excretia renala

Structura aparatului excretor
Rinichii
Segmentul intermediar
Segmentul distal
Vascularizaţia renală
Inervaţia renală
Formarea urinei
Ultrafiltrarea glomerulară
Reabsorţia tubulară
Secreţia tubulară
. Excretia, renala, structura, aparat, excretor, rinichi, segment, intermediar, distal, vascularizatie, inervatia, renala, formare, urina, reabsorbtie, tubulara, secretie

Biologie

Numar pagini: 3

Drogurile

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.......
. Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament

Biologie

Numar pagini: 4

Excretia renala

Metabolismul celular produce CO2 şi anumite substanţe finale, provenite în special din catabolismul proteic. Aportul exogen poate şi el realiza cantităţi excesive de anumiţi constituenţi care trebuie eliminate. Plămânii elimină CO2 şi alte substanţe volatile, iar substanţele nevolatile inutilizabile sau în exces, sunt eliminate, împreună cu o anumită cantitate de apă, în cea mai mare parte prin rinichi şi, accesoriu, prin sudoare şi fecale.. Excretia, renala, metabolismul, celular, co2, catabolismul, proteic, plamanii, rinichi, sudoare, fecale, structura, aparatului, excretor, cai, urinare, calice, pelvis, ureter, vezica, uretra, formarea, urinei, reabsortia, tubulara, secretia, tubulara

Biologie

Numar pagini: 3

Problema apei in lume

RESURSELE DE APA ALE GLOBULUI
POLUAREA APELOR
Efectele asupra florei si faunei
POLUAREA OCEANELOR
Efectul asupra ecosistemelor
marea NEAGRA
. Problema, apei, lume, resursele, apa, terra, poluarea, efectele, asupra, florei, faunei, oceanelor, ecosistemelor, marea, neagra

Chimie

Numar pagini: 5

Reactia de Oxidare

Reactiile de oxidare sunt transformarile suferite de alcani sub actiunea oxigenului. Acestea pot fi : oxidari incomplete sau oxidari si oxidari totale sau arderi.
a) Oxidarile sunt transformarile care conduc la produsi ce apartin altor clase de substante, ca alcoli, aldehide, acizi etc, in functie de conditile de lucru.
Importanta practica prezinta oxidarile metanului.
b) Arderi. Oxidarea totala a alcanilor, numita si ardere conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei.
Astfel, arderea metanului, butanului etc se poate exprima prin urmatoarele ecuatii chimice:
........................................... Reactie, oxidare, coroziune

Chimie

Numar pagini: 3

Evul Mediu

"In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni

Istorie

Numar pagini: 2

Alexandru Ioan Cuza

\\\"Alexandru Cuza se tragea dintr-o veche familie moldoveana din partile Falciului.......\\\"
. Sultana, cozadini, greco-italiana, constantinopol, origine, corivan, barlad, dumitru, galati, constatin, palade, elena, rosetti, iordache, ecaterina, sturdza, theodor, rosetti, dimitrie, rosetti, adunarea, hotelul, petersburg, iasi, 27, martie, reforme, marea, intrunire, blaj, simion, barnutiu, avram, iancu, bucovina, costache, negri, petrache, cazimir, comitetul, revolutionar, moldovean, executiv, casa, de, bani, mihail, sturdza, vogorie, hatman, stematin, colonelul, gazeta transilvaniei, foaie, pentru, minte, inima, si, literatura, heidelberg, germania, hotelul, europa, probleme, cardiace, ingropat, ruginoasa

Istorie

Numar pagini: 2

1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Naţionale

"De la 1 decembrie 1918 – ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I – şi până în timpul de faţă, fiecare cetăţean al României întrgite a avut prilej să asculte ori să citească diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a înfăptuit Unirea aceasta şi la temeiurile care îi garantează trăinicia.
Nu erau însa şi nu sunt toate lămuririle izvorâte dintr-o cunoştinţă deplina a împrejurărilor, nici dintr-o neprihănită iubire a adevărului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales străinii care nu au văzut din capul locului cu ochi buni întregirea României, urmăresc scopul de a înfăţişa Unirea aceasta în aşa fel încât să trezească în sufletul celor slabi de înger îndoială, spunând că ea nu ar putea să fie trainică sau că nu ar fi izbânda neîndoielnică a vredniciei neamului românesc........."
. 1 decembrie 1918, proclamarea marii uniri na?ionale adun?rii na?ionale de alba, iulia, ferdinand i, unirea, 1918, eminescu, scrisoarea iii, 1914, sarajevo, sofia de chotek, gavril prinkipo, transilvania, bucovina, basarabia, sinaia, consiliu, de, coroana, 3 august 1914, 4/17 august 1916, fran?a, marea britanie, tratatul, alian??, italia, rusia, austro-ungaria, puterile aliate, cotroceni, 14/27 august 1916, ion i, c, br?tianu, 15/28 august 1916, turtucaia, sibiu, neajlov, moldova, robert de flers, germania, monkéwitz

Istorie

Numar pagini: 6

CAP.2. Programarea in limbaj de asamblare a microprocesorului I8086

Arhitectura interna a microprocesorului I8086
Segmentarea memoriei
Registrele interne ale μp I8086
Tipurile de date elementare
Moduri de adresare
Moduri de adresare a datelor
Moduri de adresare a instructiunilor

. Programare, limbaj, aansamblare, microprocesor, i8086, arhitectura, interna, segmentarea, memoriei, registre, interne, ?p i8086, tipuri, date, elementare, moduri, adresare, instructiuni

SOLTR

Numar pagini: 7

Familia de Hohenzollern

Carol I
Ferdinand
Carol al II-lea
. Ferdinand, josefina, contele de filip de flandra, principatelor unite, ion c, bratianu, germania, dinastiei, elisabeta de wied, maria, scarlatina, razboi, independenta, proclamarea, independentei, romaniei, rege, 1881, titlul, regat, proclamarea, carol de hohenzollern-sigmaringen, i, ferdinand, fiul, fratelui, mai, mare, nicolae, iorga, istoria, romanilor, vasta, cultura, botanist, greaca, veche, ebraica, principelui, leopold, de, universitatii, din, lipsca, scolii, superioare, stiinte, de, politice, economice, tubingen, bucuresti, elena, vacarescu, consiliului, ministri, maria, de, edinborough, febra, tifoida, iasi, 1916, principele, mircea, saselea, copil, puterile, centrale, romania, 1918, romania mare, odessa, ioana lambrino, elena, 1923, mihai, elena lupescu, cancer, colon, reforma, agrara, regel, taranilor, al, constitutia, fiica, regelui, constantin al greciei, controversat, patru, regi, carol al ii-lea, sinaia, zizi, mircea, fiul, nelegitim, magda, iuliu, maniu, dizolvat, partidele, politice, abolit, regimul, dictatura, personala, propria, abdicare, anglia, franta, 1940, destramarea, ocuparea, basarabiei, rusi, transilvainei, ungaria, ion antonescu, cancer, portugalia, gh tatarascu, stabilit

Istorie

Numar pagini: 3

Relieful si apele Romaniei

Caracteristicile elementelor climatice
Regionarea climatică
APELE
Dunărea
Râurile interioare
1. Grupa de vest
2. Grupa de sud
3. Grupa estică
4. Grupa râurilor dobrogene
Lacurile
Apele subterane
Apele de adâncime
marea Neagră
. Romania, relief, ape, caracteristici, elemente, climatice, regionarea, climatica, apele, dunarea, rauri, interioare, grupa, vest, sud, est, dobrogene, lacurile, subterane, adancime, marea neagra

Geografie

Numar pagini: 4

Romantismul

"
Romantismul este un important curent literar si artistic, aparut in Anglia, Franta si Germania in prima parte a secolului trecut, ca opozitie la clasicism. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii; incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa marea Revolutie Franceza din 1789.
Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene, cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale, si determinad existenta unui stil romantic in mobilier, in imbracaminte etc............"
. Romantismul, curent, literar, artistic, anglia, franta, germania, clasicism, individul, novalis, j, l, tieck, e, t, a, hoffmann, g, g, byron, p, b, shelley, a, lamartine, a, de vigny, v, hugo, g, leopardi, a, puskin, m, lermontov, e, a, poe, a, petrofi, a, mickiewicz, eminescu, i, h, radulescu, v, carlova, grigore alexandrescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 1

Circuitul I 8259A (Unitate programabilá pentru controlul întreruperilor)

Tamponul magistralei de date
Functionarea circuitului
Programarea circuitului I 8259A
Cuvinte de initializare
Cuvinte de operare

. Circuit, i 8259a, unitate, programabilá, control, întreruperi, tamponul, magistralei, date, functonare, prgramare, cuvinte, initializare, operare

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 8

Tripla Alianta (Puterile Centrale)

"Tripla Alianta sau Puterile Centrale, cum mai este cunoscuta, a fost incheiata intre Germania,Austro-Ungaria si Italia ,astfel luand nastere una dintre cele mai faimoase aliante din intreaga istorie.". Tripla alianta, puterile, centrale, germania, austro-ungaria, italia, otto von bismark, franta, razboi, 1879, 1870-1871, 1882, balcani, carol i, habsburgi, kálnoky, rusia, marea britanie, contele, lexa von aerenethal, sarajevo, franz ferdinand, 28 iunie 1914, reinnoita, 1907, 1912, antanta

Istorie

Numar pagini: 3

Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
. Delta, dunarii, marea, neagra, unesco, explorarea, tulcea, flora, fauna, satele, rezervatiile, naturale, aligote, dunarea, merlot, muscat

Biologie

Numar pagini: 2

Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N.

" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............."

PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.)
AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.)
AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.)
INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE

. Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana

Istorie

Numar pagini: 5

Romantismul : Introducere la Dacia literară

Ideile Daciei literare
- Afirmarea criticii literare obiective
Clasicismul
Romantismul
. Romantismul, clasicismul, alexandru l?pu?neanul, costache negruzzi, critica, istoria, poporului, român, folclor, traducerile, ideile, dacia literar?, g, c?linescu, introduc?ie, mihail kog?lniceanu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

George Topirceanu - Rapsodii de toamna

"Pentru a incepe cu cateva consideratii mai generale, sa observam mai intai marea impresie de spontaneitate pe care ne-o produce poezia, ca dealtfel intreaga opera a lui Topirceanu. Totodata insa „Rapsodiile de toamna" ne pun in fata unei realizari de cea mai inalta arta a expresiei, in care si cel din urma detaliu pare sa ocupe locul sau cel mai potrivit. Cum spontaneitatea artistica este un rezultat si nu un act, este un produs al elaborarii constiente care urmareste concretizarea unor anumite intentii expresive si nu un exercitiu de improvizatie, ea nu numai ca nu contrazice tehnica slefuirii formei, dar o si presupune.
Se intelege usor atunci faptul ca pe cat de spontane sunt „Rapsodiile de toamna", pe atata sunt si de lucrate, de premeditate in efectele lor artistice. pana sa ajunga la acel admirabil echilibru dintre continut si expresie care le face sa fie un adevarat model de perfectiune. Dupd cum ne atesta marturia Otiliei Cazimir, poezia a fost rezultatul unui efort putin comun: „Imi aduc aminte, ne relateaza scriitoarea, de munca indarjita, aproape neomeneasca, pe care a cheltuit-o ca sa-si cizeleze „Rapsodiile de toamna". Arunca atata material (dupa care mie mi se rupea inima!), ciocanea si intorcea pe toate partile fiecare vers, fiecare strofa, ca sa zvarle totul ........................". Topirceanu, rapsodii, toamna

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

II. Tipuri istorice de umanism - 2. Umanismul medieval

"
Dacă antichitatea a gândit condiţia umană în maniere diverse, de la acceptarea înrudirii omului cu divinitatea până la proclamarea lui ca fiinţă naturală cu puteri autoformatoare, evul mediu i-a conferit o dimensiune religios creştină care, în liniile ei generale, s-a menţinut intactă până destul de târziu chiar şi în filosofia modernă. De altfel, meditaţia asupra individului şi a condiţiei sale este o constantă a filosofiei creştine, căci deşi termenul ei central îl reprezintă Dumnezeu, tema fundamentală este mântuirea omului prin raportarea teoretică şi practică la divinitate. Se poate spune că întreaga gândire creştină nu este altceva decât o meditaţie, în formă specifică, asupra omului, asupra condiţiei sale şi asupra căilor care-l pot conduce la desăvârşire.
Primii filosofi creştini, părinţi ai bisericii, au trăit la confluenţa dintre două lumi: cea antică, reprezentată de Imperiul Roman, cu un mod de viaţă deja decadent........."

BIBLIOGRAFIE

1. ***Între antichitate şi renaştere – Gândirea evului mediu – de la începuturile patristice la N. Cusanus, Volumele I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1984
2. Étienne Gilson, Filozofia în Evul Mediu, trad. Ileana Stănescu, Buc., Ed Humanitas, 1995
3. Vladimir Losski, Introducere în teologia ortodoxă, trad. Lidia şi Remus Rus, Buc., Ed. Enciclopedică, 1993
4. Ioan Coman, Patrologie, Volumul I, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1984
5. Henri-Irénée Marrou, Patristică şi umanism, trad. Cristina şi Costin Popescu,
Editura Meridiane, 1996
. Umanismul, medieval, dumnezeu, augustin, logosul, origen, sufletul, uman, ioan gura de aur, maxim din hrisopolis, marturisitorul, dionisie, areopagitul, sfântul bernard de clairvaux

Antropologie

Numar pagini: 5

Etanolul

Etanolul sau alcoolul etilic ,C2H5OH, se mai numeste si spirt. El se poate obtine prin sinteza, dar mai ales prin fermentatia zaharurilor.
Dintre metodele de sinteza, cele mai multe folosesc acetilena ca materie prima. Dupa unele procedee, acetilena, prin hidratare, este transformata in acetaldehida care apoi este supusa unei hidrogenari catalitice ( in prezenta nichelului, la 1400C ).............................
. Etanolul, alcoolul, etilic, metodele, sinteza, acetilena, glucoza, maltoza, transformarea, amidonului, prepararea, industriala, plamada, borhot, fuzelul, alcoolul, brut, acetica, fermentatia

Chimie

Numar pagini: 4

5.4. Sincronizarea taskurilor pe o conditie de timp. Reprogramarea executiei taskurilor

1. Primitiva ASTEAPTA
2. Primitiva MARCHEAZA
3. Primitiva REPROGRAMEAZA
5.5. Comunicarea íntre taskuri
. Sincronizare, task, conditie, timp, reprogramare, executie, primitiva, asteapta, marcheaza, reprogrameaza, comunicare

SOLTR

Numar pagini: 5

Condiţia omului de geniu în creaţia eminesciană

"Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Teme aproape comune : condiţia omului de geniu , cosmogonia , timpul şi perfecţiunea artistică.
Geniul romantic – ceea ce adus nou romantismul în dezvolatrea conceptului de geniu a fost explicitarea opoziţiei între geniu şi talent , precum şi latura socială a problemei : geniul este , în ordine , umană , un nefericit , un neînteles , aflat în veşnică opoziţie cu omul comun . Inadaptarea la regulie de convieţuire obişnuite îl izolează şi are drept urmare nefericirea..........."
. Mihai, eminescu, sarmanul dionis, conditia, omului, de, geniu, creatie, eminesciana, glossa, luceafarul, talent, nefericit, neînteles, opozitie, comun, inadaptarea, cod, etic, filosofia, shopenhaueriana, hyperion

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Biogazul

Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adâncul pamântului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.. Biogazul, gaze, combustibile, descompunerea, organice, terra, metanul, geneza, volta, söhngen, omelanski, hidrogenul, bioxidul, carbon

Biologie

Numar pagini: 2

Celuloza

CELULOZA este polizaharida cea mai raspindita in natura. Ea corespunde formulei(C6 H10 O5)n, in care n are valori cuprinse intre 700-800 si 2500-3000. Impreuna cu lignina si alte substante necelulozice , ea formeaza pereti celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate.
Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotochimica. Procentual celuloza din plante variaza in limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% in paiele de cereale sau stuf, 40-60% in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori, pina la 85-99% in plante textile.
Celuloza se obtine in general din bumbac, lemn, stuf si paie.Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac prin egrenarea(indepartarea semintelor) si apoi spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac.Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile..........................
. Celuloza, polizaharida, lemn, stuf, paie, substanta, solida, amorfa, acid, acetic, anhidrida, nitrati

Chimie

Numar pagini: 2

Fosforul

In anul 1669, un negustor de chimicale din Hamburg, fost militar si apoi medic, pe nume Hennig Brand, era si el printre pasionatii cercetarilor alchimice cautand, ca si sutele de predecesori ai sai, \\\\\\\\\\\\\\\"piatra filozofala\\\\\\\\\\\\\\\" si \\\\\\\\\\\\\\\"elixirul vietii\\\\\\\\\\\\\\\". Astfel, el s-a gandit sa caute \\\\\\\\\\\\\\\"piatra filozofala\\\\\\\\\\\\\\\" chiar in omul insusi, realizand urmatorul experiment: a fiert urina umana in absenta aerului -o idee cu adevarat geniala- si a distilat in prezenta nisipului zeci de litri, poate sute pana ce lichidul ramas s-a concentrat, a devenit siropos, iar dupa ce l-a lasat sa se raceasca si a facut sa patrunda aer in retorta de distilare spre marea lui surpriza, a aparut o luminozitate deosebita, pe care a numit-o \\\\\\\\\\\\\\\"focul rece\\\\\\\\\\\\\\\". Aceasta descoperire a lui Brand era cea mai spectaculoasa din toata perioada alchimica. Simbolul P este atribuit fosforului dupa numele elementului in limba greaca \\\\\\\\\\\\\\\"phosphoros\\\\\\\\\\\\\\\", care inseamna purtator de lumina (o varietate a fosforului este fosforescenta, emite lumina). Etimologie: phos=lumina, pherein=a purta........................................ Fosfor

Chimie

Numar pagini: 2

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain

"Promovând o filosofie de inspiraţie tomistă, Jacques Maritain consideră că omul este făcut să fie o fiinţă totodată naturală şi suprana¬turală; una care, pe de o parte, moşteneşte urmările păcatului originar şi de aceea se naşte despuiată de datele graţiei, iar pe de alta este făcută pentru un scop supranatural, pentru a parveni la însăşi viaţa lui Dumnezeu.
Dezbaterea care împarte contemporanii noştri şi care ne obligă pe toţi la un act de alegere este — opinează Maritain — între două concepţii ale umanismului: una, concepţia teocentrică, sau creştină, şi alta antropocentrică, de al cărui spirit Renaşterea este cea dintîi responsabilă. Primul fel de umanism poate fi numit uma¬nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urmă, născut în Grecia, dar crescut în epoca modernă, punând în circulaţie antropocentrismul prin însuşi acest fapt: nefe¬ricirea umanismului clasic, s-ar fi denunţat singur şi, punând omul doar în relaţie cu sine, ar fi născut marea tragedie a umanismului şi a omului..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Vlăduţescu, „Jacques Maritain - eşecul umanismului teocentrist”,
în: *** Confruntări despre om şi cultură, Bucureşti, Editura Academiei, 1972

. Umanismul, integral, jacques, maritain, inspiratie, tomista, antropocentrica, teocentrica, umana, renasterea, ontologic, darwin, rousseau, kant, descartes, rationalismul, freudismul, umanismul integral, centrul, universului, geneza, dumnezeu, ateismul, pur, marx, sufletul, act, divin, nemuritor, gheorghe vladutescu

Antropologie

Numar pagini: 5

2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României

"Dacă folclorul reprezintă una din premisele esenţiale ale filosofiei româneşti, trebuie să menţionăm că aceasta a fost făcută posibilă şi de contactul intelectualilor noştri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră semnificativă târziu în istorie, pe teritoriul ţării noastre au circulat aproape în permanenţă, chiar dacă în medii restrânse, opere ale marilor filosofi, aşa încât se poate vorbi de o oarecare continuitate a gândului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a arăta acest lucru trebuie să ne întoarcem din nou în antichitate, pe vremea în care grecii au întemeiat în Dobrogea coloniile Tomis şi Callatis. În aceste colonii, înfiinţate începând din sec. al VII-le î.Hr., s-a dezvoltat o cultură superioară, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai târziu, după cucerirea romană, a unor teologi, cu o vastă cultură filosofică.............."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985

. Circulatia, literatura, filosofica, universala, medii, culturale, romania, folclorul, dobrogea, tomis, callatis, biografi, gramatici, istorici, geografi, satyros, pitagora, empedocle, socrate, platon, diogene laertios, vietile, doctrinele, filosofilor, heracleides lembos, viata lui arhimede, constantinopol, nestorianismul, hristos, monofizitismul, eutyches, laodiceea, dumnezeu, logos, bretanion, vetranion, valens, arianismul, teotim, scitul, sacra parallela, sfintele paralele, ioan damaschin, biblie, ioan, leon, ioan maxentiu, dionosie exigul, etica, pelagius, augustin, valentinianus, papa virgilius, vasile cel mare, ioan hrisostom, grigore de nazians, pseudo-dionisie areopagitul, grigore palamas, aristotel, apollonius din rhodos, dimitrie cantemir, nicolae milescu, greceanu, margaritarele, ioan hrisostom, despre ratiunea dominanta, pseudo-josephus, intrebari si raspunsuri, floarea darurilor, sofocle, homer

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Forme alotropice ale Carbonului - Diamantul si grafitul -

Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice....................... Forme, alotropice, carbonului, diamantul, grafitul, alotropia, carbonul, covalenta, proprietatiile, fizice, masa, sintetic, diamant

Chimie

Numar pagini: 2

Cap. 3. Programarea sistematica a aplicatiilor de supraveghere si conducere in timp real a proceselor industriale

Programele de sistem
Arhitectura programelor de aplicatie
. Soltr, programarea, sistematica, aplicatii, supraveghere, conducere, timp, real, procese, industriale, sistem, programe, arhitectura, aplicatie

SOLTR

Numar pagini: 4

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 7. Afirmarea demnităţii umane; omul – scop în sine în filosofia lui Kant

"Mare admirator al lui Rousseau, Immanuel Kant va face din om în calitate de fiinţă morală un scop în sine şi totodată scop al naturii. De altfel, el este primul care conştientizează individul în calitate de persoană, fără să mai facă apel pentru aceasta la modelul unei divinităţi personale. În acest sens, el face o distincţie explicită între lucruri, în care include obiectele neînsufleţite dar şi fiinţele lipsite de raţiune, a căror singură valoare este de mijloace – şi persoane, fiinţele raţionale printre care şi omul, a căror natură este de a fi totodată scopuri obiective, cu neputinţă de subordonat unui scop mai înalt decât ele.
Valoarea omului în calitate de persoană este atât de mare încât Kant consideră că doar prin simpla calitate de persoană omul este obligat să-şi întreţină viaţa. Natura omului este însă duală, căci prin corpul său material el este membru al lumii sensibile, supus legilor cauzalităţii fizice, care reprezintă pentru voinţa lui principii exterioare ale acţiunilor, simple fenomene printre alte fenomene. Integrat sistemului naturii, omul este o fiinţă de importanţă redusă şi are o valoare comună cu a celorlalte animale. Faptul că le este superior prin intelect şi îşi poate formula el însuşi scopuri îi conferă numai o valoare exterioară a utilităţii sale, în cadrul schimbului între semeni, unde este considerat tot ca un lucru.............."

BIBLIOGRAFIE

1. Kant, Critica raţiunii practice trad. Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1972
2. Kant, Scrieri moral politice, trad. Rodica Croitoru, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1991
3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Afirmarea, demnitate, uman, omul, scop, filosofia, kant, immanuel kant, rousseau, fiinta, morala, natura, lucruri, persoane, valoarea, vointa, principii, exterioare, antropolgia din punct de vedere pragmatic, fiziologic, pragmatic, cunoastere, logica generala, critica ratiunii practice, vointa pura, vointa buna, buna-vointa, sensibila, dorinta, formalismul, metafizica moravurilor, umanitatea, autonomia, basel, spre pacea eterna, ernest stere

Antropologie

Numar pagini: 5

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 14. Existenţialismul religios. Karl Jasppers şi Gabriel Marcel

"Încercarea de a fundamenta o teorie a existenţei şi valorii pe reinterpretarea concep¬tului de transcendenţă este caracteristică pentru o serie de poziţii adoptate în cadrul existenţialismului de factură religioasă. Pentru această direcţie, vom prezenta concepţia lui Karl Jaspers şi cea a lui Gabriel Marcel.
Karl Jaspers este preocupat soarta omului într-un secol în care acumulările tehnico-ştiinţifice, ca şi dramaticele evoluţii social-politice, departe de a fi adus mult sperata reaşezare a comunităţii umane pe axa unor valori neperi¬sabile, au sporit considerabil deruta conştiinţei contemporanilor. Prinsă între luciditatea care o împiedică să mai împărtăşească cuvîntul re¬ligiei şi neliniştea de a nu găsi un alt temei ima¬nent absolut, această conştiinţă cedează frecvent cerinţelor imediatului, se abandonează diver¬tismentului, se pierde în banalitate. Din această perspectivă, reconstrucţia filosofiei într-un chip inedit îşi propune, prin Jaspers, transformarea tămăduitoare a sufletului uman, iar critica filosofiilor premergătoare, eliberarea omului de obsesia posibilităţii de a-şi găsi salvarea într-o realitate sau doctrină dată, în altceva decît în profunzimile sinelui său lăuntric. Pentru a-şi depăşi derizoria fiinţare factică (Dasein) şi a accede la fiinţarea de sine autentică (Selbst-sein) care, potenţial, îi este imanentă fără să-i fie totuşi dată, individul va trebui să pur¬ceadă la filosofare, prin care are loc o a doua naştere spirituală şi morală a sa......................"

BIBLIOGRAFIE

1. D-tru Ghişe, George Purdea, Prefaţă la: Karl Jaspers, Texte filosofice,
Bucureşti, Ed. Politică, 1986
2. Gabriel Marcel, Jurnal metafizic, în: A fi şi a avea, trad. Ciprian Mihali, Cluj,
Ed. Apostrof, 1997
3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Existentialismul, religios, karl, jaspers, gabriel, marcel, soarta, omului, filosofia, filosofare, filsoful, metafizica, traditionala, kant, proces, cognitiv, cine, eul, constiinta, existenta, transcendenta, journal, mantuire, spirituala, absolut, corpul, tu, dumnezeu, acela, teologia, invizibilul, solistul, veleitarul, ernest stere, george purdea, dumitru ghise

Antropologie

Numar pagini: 5

Echilibrul acido-bazic in organismul uman

Majoritatea proceselor metabolice din organism generează direct sau indirect cantităţi apreciabile de ioni H+, ceea ce face ca ele să fie considerate – în ansamblu – drept procese producătoare de acizi. Dintre acestea fac parte, în primul rând, căile catabolice fundamentale ale principiilor imediate (glucide, lipide, proteine). Astfel: ........................... Echilibrul, acido-bazic, organismul, uman, procese, metabolice, glicoliza, proteic, lipidelor, ureei, formarea

Chimie

Numar pagini: 3

Petrolul - sursa naturala de hidrocarburi

Planul referatului:
1. Compoziţia petrolului. Clasificări. Proprietăţi.
2. Formarea petrolului. Teoria organică şi anorganică.
3. Petrolul şi utilizările acestuia paralel cu evoluţia evenimentelor istorice (secolele industriale) şi necesităţile omenirii.
• Cărbunele raportat la petrol;
• Ţiţeiul. Date statisticereferitoare la acest combustibil.
4. Importanţa şi utilizările petrolului.
. Petrolul, sursa, naturala, hidrocarburi, compozitia, clasificari, proprietati, formarea, teoria, organica, anorganica, utilizarile, carbunele, titeiul, importanta

Chimie

Numar pagini: 3

Coroziunea şi protecţia metalelor şi aliajelor împotriva coroziunii

1. Generalităţi
2. Coroziunea chimică
Formarea peliculelor oxidice de coroziune
. Coroziunea, protectia, metalelor, aliajelor, generalitati, protejarea, chimica, electrochimica, peliculelor, oxidice

Chimie

Numar pagini: 3

Octavian Goga - Oltul

"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"

"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

1 2 ... 2

"marea" rezultate au fost gasite 58

marea

Alege conditiile

"marea" rezultate au fost gasite 58

"marea" rezultate au fost gasite 58

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate