ioan slavici
"ioan slavici" rezultate au fost gasite 12
Mara de ioan slavici |
| . Mara, ioan slavici, comentariu | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Ioan slavici -Moara cu noroc |
|
Contribuţia lui slavici la dezvoltarea prozei româneşti:
1. Consolidarea dimensiunii realiste 2. Deschiderea spre psihologic Procedee ale analizei psihologice Moara cu noroc . Moara cu noroc, ioan slavici, contributie, dezvoltare, proza, romaneasca, consolidare, dimensiune, realista, deschidere, psihologic, analiza, psihologica, procedee, nuvela, ana, ghita, lica samadaul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Moara cu noroc - ioan slavici |
|
ioan slavici
Subiectul nuvelei Personajele Lică Sămădăul Ana Ghiţă . Moara cu noroc, ioan slavici, nuvela, subiect, personaje, ghita, ana, lica samadaul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si ioan slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Moara cu noroc |
|
"
Nuvela “Moara cu noroc” de ioan slavici a fost publicata in 1881, in volumul de debut “Novele din popor”, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. Nuvela este o specie in proza a genului epic cult, cu dimensiuni intre povestire si roman, care tinde spre obiectivitate si care contine un numar restrans de personaje ce graviteaza in jurul unui erou central. Dintre trasaturile caracteristice nuvelei pot fi mentionate: este o scriere obiectiva, are o intriga riguros construita, existenta unui erou central antrenat in actiune, se foloseste un ton sobru. Nuvela apartine realismului clasic prin urmatoarele trasaturi: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de societate, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice si dialogul viu, autentic. Tot de realism tine si interesul pentru analiza.........." . Moara, cu, noroc, ioan, slavici, ghita, lica, nuvela, psihologica |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Basmul cult |
|
Opera scriitorului reprezintă un depozitar unic al spiritualităţii populare româneşti prin originalitatea artei povestirii, constând în oralitate, în sinteza unică a spectacolului ficţiunii şi al erudiţiei paremiologice, uneori de tip sofistic. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi ioan slavici, Ion Creangă este un mare clasic al literaturii române, încadrat în Epoca Marilor Clasici. Scriitorul avea simţul instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat, deşi recunoştea că scrisul îl chinuia cumplit, tocmai pentru că ştia că e ,,treabă de gust, nu de silinţă”. Scrierile lui Creangă creează sentimentul că proza cultă românească renaşte, indiferent de modelele exterioare, fiind universală, fără să imite universalitatea.
În anul 1875 a avut loc debutul scriitorului în revista ,,Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, după care a publicat poveşti (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap-Alb), povestiri (Moş Ion Roată, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă, Popa Duhu, Inul şi cămeşa, Povestea unui om leneş), nuvele (Moş Nechifor Coţcariul), Amintiri din copilărie. . Basmul cult, ion, creanga, harap-alb |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Evocarea familiei in opera "Mara" de ioan slavici |
| .... Mara, familia | Evocarea familiei ?n opera Mara de Ioan Slavici Ioan Slavici este un prozator, memorialist,istoric si eseist foarte iscusit, ce reu?e?te cu iscusin?? s? redea multitudinea ?i diversitatea problemelor oamenilor simpli din mediul rural. Rela?ia dintre diferite clase sociale, avari?ia, raporturile capitaliste- toate acestea sunt elemente contructive ale bazei societ??ii umane- Familia! Familia este una dintre principalele surse de inspira?ie a scriitorilor rom?ni, ea este p?str?toare a valorilor,... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Popa Tanda - Caracterizare |
| Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, ioan slavici, caracterizarea directa, insusiri si defecte, gandire practica, saraceni |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Popa Tanda - Caracterizare |
|
Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, caracterizare directa, insusiri si defecte, saraceni, ioan slavici |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Realismul |
|
"Realismul este curentul literar care tinde sa dea o reprezentare veridica realitatii, sa infatiseze cu obiectivitate adevarul, sa observe existenta reala. Impresia deosebita produsa la jumatatea secolului al XIX-lea de prograsul stiintelor naturii ii indeamna pe scriitori sa incerce aplicarea, in creatia literara, a unor metode impuse de dezvoltarea stiintei.
Scriitorii realisti se indreapta spre viata sociala, reprezentand omul ca produs al mediului in care traieste.In realism personajele sunt tipice, reprezentative pentru o intreaga categorie umana si sociala.Intre curentele literare apar frecvent interferente. Astfel, in opera unor mari scriitori relisti, ca Balzac sau Stendhal se intalnesc multe elemente romantice............" . Realismul, curent, literar, existenta, reala, sociala, personajele, tipice, balzac, stendhal, charles dickens, gogol, flaubert, l, tolstoi, h, ibsen, ioan luca caragiale, ioan slavici, liviu rebreanu, george calinescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
Imaginea cuplului in romanul Mara |
|
"Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie. Nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau. Nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar. Acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. Dragostea nu va pieri niciodata..." (Epistola intaia catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel, XIII, 4-8).
Aceasta ar fi în câteva cuvinte concepţia lui ioan slavici despre iubire, aşa cum apare în romanul “Mara”. Scriitorul prezinta evolutia a trei cupluri diferite: unul deja format si consolidat (Hubar-Hubaroaie), unul format dar pe punctul de a se destrama (Bocioaca-Marta) si un cuplu în formare (Natl-Persida) pe care autorul pune foarte mare accent .............................................. . Cuplu, roman, mara, ioan slavici, iubire |
|
Romana Numar pagini: 2
|
Aglae Tulea - Caracterizare |
| Aparent paradoxal, adevaratul avar al romanului ramane incontestabil Aglae Tulea. De la caracterizarile celorlalte personaje: “baba absoluta, fara cusur in rau” (Weissmann), “vipera, vrajitoarea” (Stanica Ratiu), “femeie-tip…care nu poate fi ocupata decat de un sentiment deodata” (Pascalopol), pana la aspectele concrete, complexe si energice, intreprinse in absenta oricaror criterii morale, Aglae Tulea simbolizeaza femeia avar, umbra urbana a ruralei Mara, din prima parte a romanului cu acelasi nume, imaginat de ioan slavici.. Aglae tulea, enigma otilei, caracterizare, avar |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"ioan slavici" rezultate au fost gasite 12
