Inregistreaza | Ai uitat parola?

intern

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"intern" rezultate au fost gasite 48


Programare WEB cu ASP.NET

I.  PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5 
I.1.  INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 
I.2.  REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 
I.2.1.  Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 
I.2.2.  Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 
I.2.3.  Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 
I.2.3.1  Tabele............................................................................................................................................. 8 
I.2.3.2  Cadre.............................................................................................................................................. 9 
I.2.3.2.1  Cadre interne .......................................................................................................................... 10 
I.2.3.2.2  Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 
I.2.3.3  Layere........................................................................................................................................... 12 
I.2.3.4  Formulare..................................................................................................................................... 12 
I.2.4.  Evaluare............................................................................................................................. 16 
I.3.  UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 
I.3.1.  Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 
I.3.2.  Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 
I.3.2.1  Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 
I.3.2.2  Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 
I.3.2.3  Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 
I.3.3.  Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 
I.3.4.  Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 
I.3.5.  Stiluri identificator............................................................................................................. 25 
I.3.6.  Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 
I.3.7.  Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 
I.3.8.  Casete în CSS..................................................................................................................... 30 
I.3.9.  Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 
I.3.10.  Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 
I.3.11.  Evaluare............................................................................................................................. 34 
II.  MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 
II.1.  MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 
II.2.  CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 
II.3.  MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 
II.4.  PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 
II.5.  PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 
II.6.  COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 
II.7.  WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 
II.8.  CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 
II.9.  DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 
II.10.  CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 
II.11.  EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 
II.12.  SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 
II.13.  SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 
II.14.  DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 
II.15.  VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 
II.16.  MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 
II.17.  SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 
II.18.  ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 
II.19.  RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 
II.20.  SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 
III.  LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 
III.1.  STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 
III.1.1.  Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 
III.1.2.  Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 
III.1.3.  Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 
III.2.  LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 
III.2.1.  Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 
III.2.2.  Tipuri de date..................................................................................................................... 55 
III.2.3.  Operatori ........................................................................................................................... 56 
III.2.4.  Conversii............................................................................................................................ 58 
III.2.5.  Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 
III.2.6.  Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 
III.2.7.  Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 
III.2.8.  Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 
III.2.9.  Date calendaristice............................................................................................................ 73 
IV.  MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 
IV.1.  CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 
IV.1.1.  Label .................................................................................................................................. 76 
IV.1.2.  Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 
IV.1.3.  TextBox .............................................................................................................................. 78 
IV.1.4.  CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 
IV.1.5.  RadioButton ....................................................................................................................... 81 
IV.1.6.  RadioButtonList ................................................................................................................. 82 
IV.1.7.  BulletList ............................................................................................................................ 83 
IV.1.8.  Image ................................................................................................................................. 84 
IV.1.9.  DropDownList.................................................................................................................... 84 
IV.1.10.  HyperLink ........................................................................................................................ 85 
IV.1.11.  Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 
IV.1.12.  MultiView, View............................................................................................................... 87 
IV.1.13.  FileUpload ....................................................................................................................... 87 
IV.1.14.  Evaluare........................................................................................................................... 89 
IV.2.  POST BACK .......................................................................................................................................... 90 
IV.2.1.  Evaluare............................................................................................................................. 92 
IV.3.  CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 
IV.3.1.  RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 
IV.3.2.  RangeValidator .................................................................................................................. 93 
IV.3.3.  RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 
IV.3.4.  CompareValidator ............................................................................................................. 93 
IV.3.5.  CustomValidator ................................................................................................................ 94 
IV.3.6.  Evaluare............................................................................................................................. 97 
IV.4.  CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 
IV.4.1.  ImageMap .......................................................................................................................... 98 
IV.4.2.  Ad Rotator........................................................................................................................ 101 
IV.4.3.  Calendar .......................................................................................................................... 103 
IV.4.4.  Evaluare........................................................................................................................... 107 
IV.5.  CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 
IV.6.  PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 
IV.6.1.  Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 
IV.6.2.  ViewState ......................................................................................................................... 111 
IV.6.3.  Cookies............................................................................................................................. 113 
IV.6.4.  Query String..................................................................................................................... 114 
IV.6.5.  Session ............................................................................................................................. 116 
IV.6.6.  Application....................................................................................................................... 119 
IV.6.7.  Evaluare........................................................................................................................... 121 
V.  INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 
V.1.  ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 
V.2.  ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 
V.3.  PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 
V.3.1.  Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 
V.3.2.  Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 
V.3.3.  Evaluare........................................................................................................................... 127 
V.4.  CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 
V.4.1.  Evaluare........................................................................................................................... 136 
V.5.  ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 
V.5.1.  Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 
V.5.2.  Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 
V.5.2.1  Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 
V.5.2.2  Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 
V.5.2.3  Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 
V.5.2.4  Interogări multiple.................................................................................................................... 146 
V.5.2.5  Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 
V.5.2.6  Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 
V.5.2.7  Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 
V.5.3.  Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 
V.5.3.1  Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 
V.5.3.2  Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 
V.5.3.3  Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 
V.5.3.4  Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 
V.5.4.  Evaluare........................................................................................................................... 156 
V.6.  MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET
158 
V.6.1.  Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 
V.6.2.  Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 
V.6.3.  Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 
V.6.4.  Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 
V.6.5.  Command.......................................................................................................................... 168 
V.6.5.1  Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 
V.6.5.2  Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 
V.6.5.3  Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 
V.6.5.4  Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 
V.6.6.  DataReader....................................................................................................................... 172 
V.6.7.  Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 
V.6.8.  Studiu de caz .................................................................................................................... 174 
V.7.  LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 
V.7.1.  DataAdapter..................................................................................................................... 184 
V.7.2.  DataSet............................................................................................................................. 185 
V.7.3.  Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 
V.8.  LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 
V.9.  PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 
V.10.  CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 
V.10.1.  Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 
V.10.2.  Controlul GridView......................................................................................................... 200 
V.10.3.  Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 
V.10.4.  Alte controale legate la date............................................................................................ 208 
V.10.4.1  Repeater................................................................................................................................. 208 
V.10.4.2  DataList .................................................................................................................................. 209 
V.10.4.3  DropDownList ........................................................................................................................ 210 
V.10.4.4  CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 
V.10.4.5  RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 
V.10.5.  Evaluare .......................................................................................................................... 213 
VI.  SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 
VI.1.  WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 
VI.2.  FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 
VI.3.  SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 
VII.  PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 
VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 
VII.1.1.  MasterPages ................................................................................................................... 216 
VII.1.2.  Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 
VII.1.3.  Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 
VII.1.4.  Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 
VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 
VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 
VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 
VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 
VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 
VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 
VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 
VIII.  TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net
Programare WEB
Numar pagini: 261

Curs de marketing

Cuprins

pag.
Prefaţă 6
Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice
1.1. Esenţa economiei ...................................................................
1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................
1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice ..........
1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice ....................
Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază
2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ...........................................
2.2. Resursele economice şi bunurile economice ..........................
2.3. Fazele activităţii economice ...................................................
Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice
3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate .....
3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei ..................................
3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb ....................
3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................
3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ...............................
Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei
4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ...........................
4.2. Clasificarea întreprinderilor ...................................................
4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................
Tema 5. Factorii şi costurile de producţie
5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul ....
5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor .......................
5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie .................
5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor
neproporţionale ........................................................................
5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ...........................
Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa
6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................
6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea cererii .................................................................
6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea ofertei .................................................................
6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ......
6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului.
Tipurile de preţuri ..................................................................
6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale .........................
Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor
factoriale
7.1. Piaţa muncii şi salariul ...........................................................
7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda .............................................
7.3. Piaţa funciară şi renta .............................................................
7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ...............
Tema 8. Piaţa resurselor financiare
8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................
8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi
oferta de capital ......................................................................
8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................
8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ...........................
8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii
Centrale (cazul Republicii Moldova) .......................................
8.6. Piaţa valutară .............................................................................
Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi
utilizarea lui
9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional ....................................
9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ......
9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele .........
9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul
şi acceleratorul investiţional ..................................................
Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice
10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................
10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice.
Ciclurile economice ...........................................................
10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului
în economie ........................................................................
Tema 11. Finanţele publice
11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ......................
11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi
datoria publică ....................................................................
11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova .......
Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale
dezvoltării economice
12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui
de manifestare ....................................................................
12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................
12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele.
Măsuri antiinflaţioniste ......................................................
12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale.
Nivelul şi calitatea vieţii ....................................................
Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în
Republica Moldova
13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia
de piaţă ...............................................................................
13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ......
13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare .................
Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova
în circuitul economic mondial
14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale
contemporane ....................................................................
14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa
de plăţi externe ..................................................................
14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă .........................
14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ...........
14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază ..
14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial .....................
. Marketing, finante, probleme
Bazele Contabilitatii
Numar pagini: 134

Impactul crizei financiare globale asupra comunităţilor loca

CUPRINS
1. Introducere generală
2. Sumar executiv
3. Expunere şi vulnerabilitate: cum proliferează la nivel local criza financiară
mondială
4. Impactul crizei financiare mondiale asupra pieţei interne de muncă
5. Impactul crizei financiare asupra bugetelor locale şi administraţiei publice
6. Impactul crizei financiare asupra gospodăriilor
7. Impactul crizei asupra întreprinderilor locale
8. Concluzii şi recomandări de politici. Impact, criza, bugete locale
Economie Europeana
Numar pagini: 77

INTERNET

FUNCTIONAREA internET-ULUI
CONECTAREA LA internET
INTERNET EXPLORER
. Internet, compuserve, america online, delphi, microsoft network, linie telefonic?, cablu coaxial, cablu din fibre optice, microunde, satelit, calculatoarele, server, client, ibm pc, windows, tcp/ip, modem, intern, extern, fara fir, wireless, world wide web, posta electronica, explorer, address, history, mail, web, browser, links
Informatica
Numar pagini: 6

Capitolul 1 Notiuni de baza despre calculator/ Capitolul 2 Reprezentarea datelor in calculator

Arhitectura de bazã a unui calculator
Sisteme de operare
1.2.1 Sisteme de operare pentru PC-uri
1.2.1.1 DOS
1.2.2 Sistemul de operare Windows
1.2.3 Nucleul (kernel) unui sistem de operare
1.2.4 Aplicaţii, procese şi task-uri
Realizarea de programe executabile
1.3.1 Ce reprezintã un program executabil
1.3.2 Ce reprezintã un limbaj de programare
1.3.3 Cum se obţine un program executabil
1.4.1 Biblioteci cu legare staticã
1.4.2 Biblioteci cu legare dinamicã
2.1. Reprezentarea internã/externã a numerelor
2.2. Reprezentarea externã a numerelor
1.2.1 Reprezentarea externã a numerelor întregi
1.2.2 Reprezentarea externã a numerelor reale
2.3 Reprezentarea internã a numerelor
2.3.1 Reprezentarea internã a numerelor întregi
2.3.2 Adunarea, scãderea şi înmulţirea numerelor întregi
2.3.3 Reprezentarea internã a numerelor reale
2.3.4 Game de reprezentare pentru numerele reale
2.3.5 Codificare BCD

. Notiuni, baza, calculator, reprezentare, date, arhitectura, sistem, operare, pc, dos, windows, kernel, nucleu, aplicatii, proces, task, program, executabil, limbaj, programare, biblioteci, legare, statica, dinamica, numere, intregi, reale, adunare, scadere, inmultire, codificare, bcd
Software industrial
Numar pagini: 36

Dacia de la inceputuri pana la Burebista

Ceramica de la Vadastra
DACIA IN TIMPUL LUI BUREBISTA PERSONALITATEA REGELUI
DOMNIA
POLITICA internA
POLITICA EXTERNA
DACIA INTRE BUREBISTA SI DECEBAL
DACIA LUI DECEBAL PERSONALITATEA REGELUI
DOMNIA
POLITICA internA
POLITICA EXTERNA
GRANITELE
ARHITECTURA DACICA
ARMATA DACICA
SOCIETATEA DACICA
RELIGIA DACICA
CAVALERUL TRAC
ARTA
DACICA
STIINTA DACICA
ECONOMIA DACICA
. Dacia, burebista, ceramica, vadastra, decebal, politica, interna, externa, arhitectura, dacica, armata, sicietatea, religia, cavalerul, trac, arta, stiinta, econimia
Istorie
Numar pagini: 30

Introducere

1.1 Definitii
1.2 Arhitectura unui sistem de baze de date
1.2.1.Nivelul conceptual
1.2.2.Nivelul extern
1.2.3.Nivelul logic
1.2.4.Nivelul intern
1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)
1.3.1.Noţiuni despre SGBD
1.3.2.Modele de date (moduri de organizare a datelor)
1.3.3.Comunicarea cu baza de date
1.3.4.Accesul concurent (simultan) la date
1.3.5.Tranzacţii
1.3.6.Baze de date distribuite
1.3.7.Tipuri de utilizatori ai bazei de date
1.4. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR)
1.4.1. Noţiuni generale
1.4.2. Regulile lui Codd

. Baze de date, introducere, difinitii, arhitectura, siste, nivel, conceptual, extern, logic, intern, gestiune, sgbd, notiuni, modele, date, organizare, comunicarea, acces, concurent, simultan, tranzactii, distribuite, tipuri, utilizatori, sgbdr, codd
Baze de date
Numar pagini: 8

Curs I - Bazele Tehnologiei Informatiei

ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL
1.1. Sisteme electronice de calcul
Clasificarea sistemelor de calcul
Conceptul de microcalculator
1.2. Modelul von Neumann.
1.3. UNITATEA CENTRALĂ – STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIONARE
1.4. TIPURI DE MEMORIE
1.4.1 Memoria internă
1.4.2. Memoria externă
1.5. DISPOZITIVE DE INTRARE
1.6. DISPOZITIVE DE IEŞIRE
1.7. DISPOZITIVE PERIFERICE DE COMUNICAŢII
1.8. MICROPROCESOARE – EVOLUŢIE ŞI CARACTERIZARE

foarte multe fig.. Arhitectura, sisteme, calcul, bazele, tehnologiei, informatiei, electronice, clasificare, concept, microcalculator, model, von neumann, unitate, centrala, structura, functionare, tipuri, memorie, interna, externa, dispozitive, intrare, iesire, periferice, comunicatii, microprocesoare, evolutie, caracterizare
I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă
Numar pagini: 25

Sisteme Satelit

Cuprins:
1. Introducere……………………………………………………………………………………….4
2. Orbitele sateliţilor..........................................................................................................................5
2.1. Clasificarea orbitelor......................................................................................................5
2.1.1. Orbite de joasă altitudine (LEO)…………………………………………….6
2.1.2. Orbite de medie altitudine (MEO)…………………………………………...6
2.1.3. Orbite eliptice foarte alungite (HEO)………………………………..............7
2.2. Orbita geostaţionară………………………………………………………………..….7
2.3. Orbite non-geostaţionare……………………………………………………………...8
3. Funcţionarea sistemelor satelit……………………………………………………………….…9
4. Tipuri de conexiuni ………………………………………………………………………..…….11
4.1. Benzi de frecvenţă………………………………………………………………..……11
4.2.Conectivitate…………………………………………………………………………....11
4.2.1. Conectivitatea punct cu punct……………………………………………..…12
4.2.2. Conectivitatea punct cu multipunct…………………………………….……12
4.2.3. Conectivitatea multipunct cu punct…………………………………….……12
4.2.4. Conectivitatea multipunct cu multipunct…………………………………….13
5. Tipuri şi componente ale sistemelor prin satelit……………………………………………...….14
5.1. Transmisie prin satelit…………………………………………………………………14
5.2. Clasificarea sistemelor satelit………………………………………………………….14
5.2.1. Sateliţi de comunicaţii………………………………………………………..15
5.2.2. Sateliţi de navigare…………………………………………………………...15
5.2.3. Sateliţi meteorologici………………………………………………………...15
5.2.4. Sateliţi militari……………………………………………………………….15
5.2.5. Sateliţii ştiinţifici…………………………………………………………….16
6. Organizaţii internaţionale de sateliţi…………………………………………………………….17
6.1. Organizaţia internaţională de Telecomunicaţii prin Satelit (ITSO)…………...17
6.2. Organizaţia internaţională de Telecomunicaţii Mobile prin Satelit (IMSO)…..18
6.3. Organizaţia internaţională pentru Comunicaţii Spaţiale INTERSPUTNIK…...18
6.4. Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit ’’EUTELSAT ‘‘……….19
. Clasificarea, orbitelor, functionarea, conectivitate, sateliti, organizatii, internationale, de, benzi, frecventa
Electronica digitala
Numar pagini: 19

Bazele Tehnologiei Informatiei

1. Obiectul informaticii
2. Informaţii, cunoştinţe, date
3. Sistem informaţional şi sistem informatic
Arhitectura generală a unui sistem electronic de calcul
Componentele hardware
Microprocesorul
Unitatea artimetico – logică
Parametrii microprocesorului
Viteza de lucru
Tipuri de arhitecturi microprocesor
Memoria internă
Parametrii memoriei interne

Clasificarea memoriei interne
Memoria RAM

Memoria ROM(Read Only Memory)

Tipuri de memorii ROM
ROM – BIOS
Memoria CMOS
Memoria cache
Memoria video
Hard disc-ul
Geometria harddisk-ului
Performanţele unui harddisk
Floppy Disk-ul
Formatarea discurilor magnetice
Zona de date

Partiţionarea

Medii de stocare optice
CD-ROM-ul
Performanţele unui CD
CVL versus CAV

CD inscriptibil
DVD-ul
MONITORUL
Parametrii monitoarelor LCD

Parametrii monitoarelor CRT....................................................
. Obiectul, informaticii, arhitectura, generala, sitem, electronic, de, calcul, memoria, interna, hard, disk, cd-rom, dvd-rom, monitor, retele, calculatore, internet, excel
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 20

Motoare termice

Motore cu ardere interna, motorul Otto, motorul Diesel...(poze, filmulete). Motoare termice |
Fizica
Numar pagini: 17

DESCOPERA TEZAURUL JUDETULUI NEAMT

Definirea problemei
Analiza de piata
Analiza SWOT
Stabilirea obiectivelor
Calendarul campaniei
16 august 2010: Vizitarea Manastirii Tazlau, Manastirii Tarcau si a Manastirii Pangarati
17 august 2010: Vizitarea Manastirii Bisericani si a Manastirii Bistrita
18 august 2010: Vizitarea orasului Piatra Neamt
19 august 2010: Vizitarea Manastirii Durau si a Manastirii Varatec
20 august 2010: Vizitarea Manastirii Agapia si a Manastirii Sihastria
21 august 2010: Vizitarea Manastirii Secu si a Manastirii Neamt
22 august 2010: Festivalul international de Folclor “Ceahlaul”
23 august 2010: Vizitarea Cetatii Neamtului
24 august 2010: Cursuri de echitatie, calarie de agrement, plimbari de agrement cu trasura
25 august 2010: Masa traditionala
Bugetul alocat campaniei
Stabilirea publicului tinta
Stabilirea temei centrale
TEHNICI DE COMUNICARE
CANALE DE COMUNICARE
EVALUAREA CAMPANIEI DE RELATII PUBLICE
Bibliografie
. Stabilirea unei campanii, analiza de piata, calendarul campaniei, neamt, bugetul alocat, stabilirea publicului tinta, tehnici de promovare, tehnici de comunicare, evaluarea campaniei de relatii publice
Relatii publice
Numar pagini: 21

Business plan

NECESITATEA PLANIFICĂRII
Utilitatea Externă a Planului
Finanţarea Bancară
Fondurile de Investiţie
Utilitatea internă a Planului
PROCESUL BUSINESS PLANULUI
Colectarea Informaţiei
Schema Planului
Determinarea tipului de plan
Repartizarea Responsabilităţilor
SUMARUL EXECUTIV
COMPANIA, STRATEGIA & ECHIPA DE MANGEMENT
Trecutul, prezentul şi viitorul
Strategia
Echipa de Management şi Descrierea ei
PIAŢA
Identificarea Pieţei
Înţelegerea Pieţei
PRODUSUL SAU SERVICIUL
Prezentarea Produsului
Elemente ce ţin de Dezvoltarea Produsului
Producerea şi Alte Operaţiuni
VÂNZAREA ŞI PROMOVAREA
INFORMAŢIA FINANCIARĂ
Cererea de Finanţare
Rapoartele Financiare
COMBINAREA TUTUROR DATELOR
. Business, plan
Economie
Numar pagini: 8

PIATA VALUTARA

Referat
ROLUL PIETEI VALUTARE
Operatiunile de pe piata valutara
Aspecte ale relatiilor financiar – valutare
Operatiuni pe piata valutara
1. Motivatia operatiunilor pe piata valutara
2. Participantii la piata valutara
Operatiuni valutare asiguratorii
Operatiunile la vedere in scop speculativ
PRINCIPALELE OPERATIUNI CE SE DESFASOARA PE PIATA VALUTARA
Alte genuri de operatiuni valutare
Operatiuni desfasurate de bancile romanesti pe pietele valutare
MECANISMUL CURSULUI VALUTAR
1. Cursul valutar – raportul dintre monedele nationale si internationale
. Piata, valutara, rol, operatiuni, aspecte, relatii, financiar, valutare, motivatie, participanti, asiguratorii, speculativ, scop, mecanism, curs, valutar, monede, nationale, internationale, raport
M A C R O E C O N O M I E
Numar pagini: 12

Economia Frantei

Descrierea situatiei economice din Franta:

Economia
Supoziţia fundamentală
Franta
Moneda
Produsul intern Brut
Salariul minim
Industrii
Economia Franţei
INDUSTRIA
A cincea industrie mondiala
Al doilea exportator mondial de servicii
MINERITUL SI INDUSTRIA ENERGETICA
TRANSPORTURILE
COMERTUL SI TURISMUL
CORSICA
Franta a intrat in recesiune
Bibliografie. Economia, pozitiva, normativa, supozitia, fundamentala, comunitatea, europeana, franta, moneda, produsul, intern, brut, salariul, minim, industrii, recesiune
Economie Europeana
Numar pagini: 8

PIATA VALUTARA

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.
Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:
bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala)
casele de schimb autorizate
alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.
Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal.
Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York).
Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ
Macroeconomie
Numar pagini: 11

PIATA VALUTARA

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.
Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:
bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala)
casele de schimb autorizate
alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.
Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal.
Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York).
Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ
Macroeconomie
Numar pagini: 11

Medicamentele

I ANALEPTICE
II. HIPNOTICE (SOMNIFERE)
III. ANALGEZICE, ANTIPIRETICE ŞI ANTIINFLAMATORII
. Medicamentele, doza, bolile, simptomele, vindeca, calea, externa, interna, terapeutica, maxima, toxica, letala, analeptice, stimulante, psihomotororii, hipnotice, somnifere, antiinflamatorii, antipiretice, analgezice
Biologie
Numar pagini: 4

Analiza comparativa a calitatii fiarelor de calcat electrice

Calitatea si sortimentul fiarelor de calcat

 Clasificare
 Caracteristici de calitate
 Sortimente
 Producatori interni: ELECTROMURES
 Producatori externi: MOULINEX, PHILIPS, TEFAL, DeLONGHI, SAMSUNG


Analiza comparativa a calitatii

 Selectarea produselor
 Clasificarea caracteristicilor de calitate
 Caracteristici de calitate selectate





 Bibliografie

. Analiza, comparativa
Economie
Numar pagini: 17

Criza mondiala, impactul ei asupra ecomomiei RM

Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. La confluenţa anilor 2008-2009, pe cînd criza globală se afla în mijlocul celei mai severe crize financiare în perioada postbelică, în Moldova guvernată de regimul Voronin se puteau auzi astfel de declaraţii:”Ce fel de criză? În Moldova nu există nici un fel de criză economică sau financiară, nu sînt nici factori care ar putea-o provoca”. Din contra, “prevedem o expansiune sănătoasă de 3 % în 2009. Acesta-i ţelul nostru şi realitatea la zi”, declarase prim-ministrul guvernului comunist în cadrul unei conferinţe de presă în ajun de 1 aprilie 2009.
În pofida unor asemenea pronosticuri optimiste, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Conform raportului Fondului Monetar internaţional (FMI) referitor la situaţia economică mondială, Moldova era singura ţară unde nu se prognoza nici o creştere în 2010.Criza economică şi cea politică, în opinia experţilor locali şi internaţionali a fost agravată de calitatea proastă a guvernării, de deteriorarea considerabilă a mediului în afaceri (Moldova se plasează pe locul 158 din cele 176 de ţări la indicatorul “permisiunii construcţiilor” în activităţile de afaceri), răspîndirea şi aprofundarea corupţiei (conform indicatorului corupţiei monotorizat de Transparency international Moldova a degradat cu 30 poziţii din 2006- la poziţia 109).
Avem constrîngere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei.
Toate acestea denotă intrarea economiei Republicii Moldova în stare de recensiune profundă. Factorul principal care a determinat profunzimea crizei este modelul economic ineficient. Reacţia întîrziată la provocările acestei crize pentru economia republicii, atît din partea autorităţilor publice, cît şi a experţilor în domeniu, fac nespus de actuală cercetarea evoluţiei şi esenţei crizei economice mondiale şi a căilor de depăşire a recensiunii economice din Republica Moldova.
Obiectul de studiu îl reprezintă analiza impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova.
Scopul lucrării îl constituie conturarea impactului crizei economice în Republica Moldova, identificarea cauzelor ce au declanşat această stare de recensiune şi propunerea unor soluţii în vederea depăşirii acesteia.



. Stagnare, recensiune, criza, impact, consecinte, economie, probleme, solutii, republica moldova
Macroeconomie
Numar pagini: 13

Secretia interna(hormonii)

1.Reglarea nervoasa si chimica.
2.Actiunea diversilor hormoni
. Secretia, interna, hormonii, reglarea, nervoasa, chimica, fiziologice, umorale, organe, glandele, sudoripoare, lacrimale, salivare, gastrice, hormoni, actiunea, paratiroide, tiroide, hipofizei, pancreasul, insulina, zahar, sexuale, sperma, ovule, femenini, masculini
Biologie
Numar pagini: 3

Petrolul

"În secolul XX întreaga industrie şi civilizaţie s-au bazat pe energia furnizată de petrol. Rezervele de ţiţei au dus însă şi la conflicte internaţionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare şi daune mediului înconjurător."

Ţiţeiul şi gazele naturale
Utilizările petrolului
Benzina
Petrolul
Motorina
Parafina
Uleiurile de uns
Asfaltul
Rezervele mondiale
Producătorii de ţiţei şi gaze naturale
Originea titeiului
Teoria anorganica
Teoria organica
Extractia si prelucrarea petrolului brut
Derivatele titeiului
Procesul de cracare
Cracare termica
Cracare catalitica
Petrolul si poluarea aerului
. ?i?ei, utiliz?ri, petrol, benzina, motorina, parafina, uleiuri, uns, asfalt, rezervele, mondiale, produc?tori, gaze, naturale, origine, teoria, anorganica, organica, extractia, prelucrare, brut, derivate, proces, cracare, termica, catalitica, poluarea, aerului
Chimie
Numar pagini: 7

Factorii reusitei/esecului in invatarea scolara

SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR
De cine şi de ce depind succesele la învăţătură ?
Factorii care influenţează reuşita şcolară
Motivaţia pentru a învăţa
Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa
Curiozitatea
Autoeficienţa
Atitudinile
Necesităţile
Competenţa
Motivaţia extrinsecă
Modelul ARCS
Atenţia
Relevanţa
Încrederea
Satisfacţia
Contribuţia emiţătorului la modificările atitudinale
Contribuţia mesajului la modificările atitudinale
Contribuţia canalului la modificările atitudinale
Contribuţia receptorului la modificările atitudinale
Bibliografie. Succes, esec, scolar, factori, influntare, reusita, motivatie, invata, componente, interne, curiozitate, autoeficienta, cometenta, extrinseca, model, arcs, atentie, relevanta, incredere, satisfactie, contributie, emitator, modificari, atitudinale, atitudine, canal, receptor
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 12

Anglicismele

ANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

Împrumutul masiv de termeni anglo-americani reprezintă un fenomen socio- cultural care s-a manifestat în majoritatea limbilor europene. Influenţa engleză asupra limbii române s-a exercitat, cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atât indirect, prin intermediul limbilor franceză, germană sau rusă, cât şi direct, mai ales la sfârşitul secolului al XX-lea.
Destul de puternică în anumite limbaje funcţionale precum: economie, sport, cinematografie, viaţă mondenă, influenţa engleză este un fenomen lingvistic internaţional cu multiple explicaţii.
. Anglicisme, limba, romana, actuala
Limba si literatura romana
Numar pagini: 10

SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR 

Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficien?a, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 11

SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR 

Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
      Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficienta, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 11

Biotehnologia de obtinere a dojdiei de panificatie

Tehnologii de obtinere. Bioreactare, drjdie, panificatie |
Curs cu caracter informativ, nu detin drepturi de autor, nu imi asum nici o raspundere pentru postarea in scopul comercializarii pe internet.
Numar pagini: 10

Dreptul de participare la educatie

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Până la acea dată, drepturile copilului erau incluse în cadrul mai larg al drepturilor omului, înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Ideea elaborării unui document special care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Englatyne Jebb, fondatoarea organizaţiei Salvaţi Copiii, care a înteles că există nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declaraţie de cinci puncte care a fost adoptată de Liga Naţiunilor în 1924 sub numele de "Declaraţia de la Geneva” .
Anul 1979 a fost declarat Anul international al Copilului, reprezentând un moment important pentru elaborarea Convenţiei. Actualul text al Convenţiei este rezultatul activitaţii de 10 ani a mai multor state şi organisme care lucrau pentru copii. Până în prezent, ea a fost adoptată de 191 de tări, membre ale Naţiunilor Unite (cu excepţia SUA şi a Somaliei). Orice stat care semnează Convenţia îi recunoaşte conţinutul, se obligă să îl respecte şi să îl aplice în mod corespunzator. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare şi respectarea drepturilor. Drepturile conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare.........................................................
. Drepturi, copii, educatie, incluziune
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 11

Microsoft word

"Microsoft Word este un procesor de text modern, care face parte din pachetul de programe Microsoft Office împreună cu Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint şi Microsoft Access. Programul vă poate ajuta să realizaţi documente, pagini de internet, rapoarte, desene sau puteţi să modelaţi texte (folosind subprogramul WordArt).". Microsoft, word
Informatica
Numar pagini: 2

Curs III - Retele de calculatoare

Definirea şi rolul reţelelor de calculatoare. Tipuri de reţele
Protocoale de reţea
Topologii şi arhitecturi de reţea
Conectarea reţelelor
. Definire, rol, retele, calculatoare, tipuri, protocoale, topologii, arhitecturi, retea, conectare, sharing, file, workstations, server, terminale, neinteligente, terminal, inteligent, lan, wan, gan, internetul, teleworking, servere, clienti, mediul, datele, imprimante, peer-to-peer, aplicatii, posta, electronica, fax, emitator, receptor, ibm, apple talk, novell netware, sna, aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura, date, fizic, magistrala, stea, inel, repetorul, concentratorul, hub, puntea, routerul, b-routerul, gateways
Bazele Contabilitatii
Numar pagini: 7

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul
conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un
ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica,
stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan
national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o
componenta economica a acestuia.
. Implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, mediul ambiant, firma, micromediul, mezomediul, macromediul, mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic, mediul institutional, mediul natural
Economie
Numar pagini: 9

Acreditivul documentar

Pentru a defini acreditivul documentar se impune a se face referire la Regulile şi uzanţele uniforme privind acreditivul documentar din Publicaţia Camerei internaţionale de Comerţ nr .500 ( 1993 ) care stipuleazã în art . 2 cã :
" Pentru scopurile acestor articole , termenii ' acreditiv documentar '( Documentary credit ) şi ' scrisoare de credit stand - by ' ( Standby Letter .......................... Acreditivul, documentar
Economie
Numar pagini: 3

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia.
. Referat, economie, implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, consideratii generale, relatia intreprindere ? medi ambiant, medi ambiant, componentele mediului ambiant al intreprinderii, micromediul, mezomediul, macromediul, piata marfurilor, piata capitalului, piata fortei de munca, - relatii precontractuale, relatii contractuale, relatii postcontractuale
Economie
Numar pagini: 8

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid
Matematica
Numar pagini: 7

Interfata de intreruperi a microprocesorului I 8086

Tipuri de întreruperi
Tabelul vectorilor de întrerupere (indicatorilor adresei de întrerupere)
Functiile întreruperilor interne
Instructiuni pentru întreruperi
Interfata pentru întreruperi hardware externe
Secventierea întreruperilor hardware externe
. Interfata, intreruperi, microprocesor, i 8086, tipuri, tabel, vectori, intrerupere, indicator, adrese, fucntii, interne, instructiuni, interfata, hardware, externe, secventierea
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 4

Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă

A. Momente estetic relevante
I. Momente materiale
a) emoţionale
b),,intelectuale
c) de substanţă
II. Momente formale
a) pur obiectuale
b) derivate
III. Variante de calităţi ,,alese" sau ,,vulgare"
IV. Moduri de manifestare ale calităţilor
V. Variante ale ,,noutăţii"
VI. Variante ale ,,naturaleţii"
VII. Variante ale ,,veridicităţii"
VIII. Variante ale ,,realităţii"
IX. Moduri de ,,a acţiona" asupra privitorului
B. Determinări ale valorilor estetice
. Roman, ingarden, structura, interna, opera, arta, momente, estetic, relevanta, materiale, emotionale, intelectuale, substanta, formale, obiectuale, deriva, calitate, manifeste, noutate, naturalete, veridicitate, realitate, actiona, privitor, valori, estetice
Estetică
Numar pagini: 4

Viitorul Pamantului

De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta.
Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelerat si, ingrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului........................
. Pamantul, protejarea, aerului, atmosfera, efectul de sera, apa, metan, gaz, carbonic, stratul, ozon, ultraviolete, clorofluorocarburile, apei, ploile, acide, rolul, ecologiei, ecologia, reciclarea
Chimie
Numar pagini: 2

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 7

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 7

Grile Supply Chain Management

Grile. Grileee |
Curs cu caracter informativ, nu detin drepturi de autor, nu imi asum nici o raspundere pentru postarea in scopul comercializarii pe internet.
Numar pagini: 5

Rolul informaticii in societate

Astăzi, când ne aflăm la începutul unui nou mileniu, societatea umană este caracterizată de trei elemente aflate în plin proces de dezvoltare: informaţia, tehnologia şi ştiinţa. Continua evoluţie a acestor elemente a marcat epoca într-un sens pozitiv ducând-o pe o treaptă de progres nebănuită în trecut.
Civilizaţia umană a cunoscut în decursul existenţei sale o etapă agricolă şi apoi una industrială, cea prin care trece acum este epoca informaţiei şi a comunicării, epocă ce "se naşte din ciocnirea noilor valori şi tehnici, noilor stiluri de viaţă şi moduri de comunicare". În condiţiile în care informaţia a devenit una din cele trei forme de manifestare a materiei, iar nevoia de informare şi de comunicare este mai acută ca niciodată, au fost puse la punct noi modalităţi de comunicare ce ne oferă posibilitatea de a emite sau recepţiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zonă a mapamondului. Toate acestea se bazează pe transmisiile fără fir (wireless), pe folosirea calculatorului şi pe facilităţile oferite de internet..........................................
. Informatica, societate
Informatica
Numar pagini: 3

CAP.2. Programarea in limbaj de asamblare a microprocesorului I8086

Arhitectura interna a microprocesorului I8086
Segmentarea memoriei
Registrele interne ale μp I8086
Tipurile de date elementare
Moduri de adresare
Moduri de adresare a datelor
Moduri de adresare a instructiunilor

. Programare, limbaj, aansamblare, microprocesor, i8086, arhitectura, interna, segmentarea, memoriei, registre, interne, ?p i8086, tipuri, date, elementare, moduri, adresare, instructiuni
SOLTR
Numar pagini: 7

Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere

"O estetică nu se scrie nici pentru cel care creează frumosul, nici pentru cel care-l contemplă, ci exclusiv pentru omul de cugetare, căruia atitudinea de creaţie şi de contemplare estetică îi apare ca o enigmă. Pe cel cufundat în contemplare, gândul nu poate decât să-l tulbure, pe artist îl indispune şi îl irită - cel puţin atunci când gândul caută să pătrundă ce fac ei în definitiv, şi care este obiectul lor. Pe amândoi, gândul îi smulge din atitudinea lor vizionară, deşi impresia enigmaticului nu se află departe nici de ei, ba face parte integrantă din atitudinea lor. La amândoi, atitudinea aceasta este de la sine înţeleasă; ei au conştiinţa unei necesităţi interne şi nu se înşeală în această privinţă. Dar ei o primesc cu devoţiune, ca pe un dar al cerului, şi modul acesta de a o primi este esenţial atitudinii lor.
Filosoful pleacă de acolo unde cei doi lasă minunea care îi încearcă în voia puterilor adâncului şi ale inconştientului...........". Nicolai, hartmann, estetica, mod, cunoastere, frumosul, enigma, atitudinea, vizionara, filosoful, atitudine, filosofica, romantismul, friedrich schlegel, novalis, legile, frumosului, cunoasterea, kunstwissenschaft, hegeliana, alexander baumgarten, schopenhauer, arta
Estetică
Numar pagini: 3

14. Mihail Ralea (1896-1964)

"Născut la Bucureşti, M. Ralea şi-a petrecut copilăria la Huşi, unde părintele său Dimitrie era magistrat. Studiile secundare le-a făcut la Liceul internat din Iaşi, distingându-se ca premiant al secţiei clasice, cursul superior 1-a aA*ut ca profesor pe G. Ibrâileanu, —fapt crucial : avea să determine adeziunea sa la concepţiile poporaniste şi devotamentul fără margini faţă de destinele „Vieţii româneşti”. Tot în această perioadă, a luat şi un prim contact cu marxismul, datorită împrejurării că în biblioteca liceului se găsea rezumatul francez al Capitalului lui Marx. Ralea a studiat dreptul şi literele la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea României în război a însemnat în viaţa sa un moment de cotitură. Timp de un an, Ralea a urmat întâi la Iaşi, apoi la Botoşani, cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie. La sfîrşitul anului 1917 a fost mobilizat la un regiment de apărare antiaeriană. După demobilizare şi-a reluat studiile întrerupte la Universitatea din Iaşi, dându-şi în toamna anului (1919 licenţa în drept şi cea în litere şi filosofie............."

BIBLIOGRAFIE

1. Mihail Ralea, Scrieri din trecut, Vol. I-II, E.S.P.L.A., f.a.,
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Mihail, ralea, razboi, proudhon, sa conception du progres et son attitude sociale, l\'ide\'e de revolution dans les doctrines socialistes, etude sur l?evolution de la tactique revolutionnaire, osiris, curs de psihologie sociala, obstacol, universal, obstacol si infinit, datului, dialectica, construitul, explicarea omului, natura, materia, factor, prim, materialitatea, numen, infinitul, importan?a sociologica a lui gabriel tarde, istoria sociala, zeletin, hegel, sociologia si teoria cunoasterii, stiinta, credinta, parti pris-uri, istorism, dualismul culturii europene si conceptia omului total, fenomenul romanesc, spirit, tranzactional, compromis, oswald spengler, lucien romier, kierkegaard, heidegger, sein und zeit, apocalipsul, sincronismul, cultural, cultura, civilizatie, durkheim, sacru, profan, eliade radulescu, morala, religioasa, deosebiri, discontinuitati, om, animal, animalista, complet, integral, ion ianosi, cazan, gheorghe vladutescu, bagdasar nicolae
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

Generalitati. Clasificarea fisierelor

Fisierul
Înregistrarea
Accesul
Modul de acces
Variabilelor fisier
Clasificarea fisierelor
Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere
. Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read
Informatica
Numar pagini: 2

Evul Mediu

"In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni
Istorie
Numar pagini: 2

Despre grasimi

Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan, in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.

Sinteza naturala a grasimilor
Grasimile din regnul animal
Tabel 1. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase
Bibliografie
. Grasimi
Chimie
Numar pagini: 3

Auzul


In timpul lovirii sau lovirii intre ele obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibratii ale aerului care sunt percepute de urechie care le transforma in senzatie auditiva. In urechie ajung numeroase sunete de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie.
. Auzul, urechia, impulsuri, electrice, undele, sonore, creier, extrema, medie, interna, ciocanasul, nicovala, scarita, membrana, timpanica
Biologie
Numar pagini: 2


"intern" rezultate au fost gasite 48