inima
"inima" rezultate au fost gasite 19
A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite |
|
Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea Editura Tehnica Bucuresti - 1969 Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii. Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate. 1. Notiuni introductive 11 1.1. Curentul electric 11 1.2. Circuite electrice 14 1.3. Condensatoare si bobine 20 1.4. Curentul alternativ 26 2. Circuite electrice simple 36 2.1. Circuite sursa-receptor 36 2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39 3. Circuite oscilante 42 3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42 3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42 3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43 3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43 3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45 3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45 3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46 3.2.3. Rezonanta 47 3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49 3.3.1. Circuitul oscilant serie 50 3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52 3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54 3.4. Circuite oscilante cuplate 55 4. Tuburi electronice 57 4.1. Introducere 57 4.2. Emisia electronica 58 4.3. Dioda 59 4.3.1. Functionarea diodei 60 4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62 4.3.3. Puterea consumata in dioda 64 4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65 4.4. Trioda 66 4.4.1. Functionarea triodei 67 4.4.2. Caracteristicile triodei 68 4.4.3. Parametrii triodei 69 4.5. Tetroda si pentoda 73 4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76 4.6.1. Tuburi multigrile 76 4.6.2. Tuburi multiple 77 4.7. Tuburi cu gaz 77 4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78 4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79 4.8. Tuburi catodice 80 5. Dispozitive semiconductoare 82 5.1. Introducere 82 5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82 5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83 5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86 5.3. Dioda semiconductoare 88 5.3.1. Jonctiunea pn 88 5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91 5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93 5.4. Tranzistorul 94 5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95 5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97 5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99 5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103 5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106 5.5.1. Dioda Zener 106 5.5.2. Dioda tunel 107 5.5.3. Dioda varicap 108 5.5.4. Tiristorul 108 5.5.5. Termistorul 110 5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111 5.5.7. Fotorezistentele 113 6. Redresoare 114 6.1. Circuite electronice 114 6.2. Transformatoare de retea 114 6.3. scheme de redresare 116 6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116 6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118 6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120 6.4. Filtre de netezire 121 6.5. stabilizatoare de tensiune 124 6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124 6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126 7. Amplificatoare 128 7.1. Introducere 128 7.2. Trioda ca amplificatoare 131 7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131 7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134 7.3. Tranzistorul ca amplificator 135 7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135 7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138 7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140 7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141 7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142 7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142 7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153 7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159 7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166 7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169 7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181 7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182 7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184 7.6. Amplificatoare de curent continuu 185 8. Oscilatoare 188 8.1. Introducere 188 8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189 8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192 8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194 8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196 8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199 8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201 8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203 8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204 9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207 9.1. Introducere 208 9.2. Modulatoare 208 9.2.1. Tipuri de modulatie 208 9.2.2. Circuite de modulatie 211 9.3. Circuite de detectie 215 9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217 10. Circuite de comutatie 221 10.1. Introducere 221 10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222 10.3. Circuite logice 225 10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225 10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226 10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288 10.3.4. Circuit NICI 229 10.4. Circuite basculante 230 10.4.1. Circuit basculant bistabil 231 10.4.2. Circuit basculant monostabil 233 10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234 Bibliografie 236 . Electronica |
|
Electronica Elementara Numar pagini: 242
|
Sda |
|
CUPRINS
1. STRUCTURI DE DATE SI TIPURI DE DATE ABSTRACTE 1.1 Structuri de date fundamentale ....................................................... 3 1.2 Clasificãri ale structurilor de date ................................................... 3 1.3 Tipuri abstracte de date ..................................................................... 4 1.4 Eficienta structurilor de date ............................................................. 6 2. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C 2.1 Implementarea operatiilor cu structuri de date ………………… 9 2.2 Utilizarea de tipuri generice …………………………………….. 11 2.3 Utilizarea de pointeri generici …………………………………… 13 2.4 Structuri si functii recursive ………………………………………16 3. VECTORI 3.1 Vectori …………………………………………………………… 24 3.2 Vectori ordonati …………………………………………………. 25 3.3 Vectori alocati dinamic ………………………………………….. 27 3.4 Aplicatie: Componente conexe ………………………………….. 29 3.5 Vectori multidimensionali ……………………………………… 31 3.6 Vectori de biti …………………………………………………… 32 4. LISTE CU LEGÃTURI 4.1 Liste înlãntuite ………………………………………………….. 35 4.2 Colectii de liste …………………………………………………. 39 4.3 Liste înlãntuite ordonate ………………………………………… 42 4.4 Variante de liste înlãntuite ………………………………………. 44 4.5 Liste dublu-înlãntuite ……………………………………………. 47 4.6 Comparatie între vectori si liste ………………………………… 48 4.7 Combinatii de liste si vectori ……………………………………. 51 4.8 Tipul abstract listã (secventã) ………………………………….. . 54 4.9 Liste Skip ………………………………………………………... 56 4.10 Liste neliniare ………………………………………………….. 59 5. MULTIMI SI DICTIONARE 5.1 Tipul abstract “Multime” ………………………………………… 62 5.2 Aplicatie: Acoperire optimã cu multimi …………………………. 63 5.3 Tipul “Colectie de multimi disjuncte” …………………………… 64 5.4 Tipul abstract “Dictionar” ……………………………………….. 66 5.5 Implementare dictionar prin tabel de dispersie ………………….. 68 5.6 Aplicatie: Compresia LZW ……………………………………… 71 6. STIVE SI COZI 6.1 Liste stivã ……………………………………………………… .. .75 6.2 Aplicatie: Evaluare expresii ……………………………………. .. 77 6.3 Eliminarea recursivitãtii folosind o stivã ………………………. .. 82 6.4 Liste coadã ……………………………………………………… ..84 6.5 Tipul “Coadã cu prioritãti” ……………………………………. . . 89 6.6 Vectori heap ………………………………………………….… . 91 1 ------------------------------------------------------------------------- Florian Moraru: Structuri de Date 7. ARBORI 7.1 Structuri arborescente …………………………………………. . 96 7.2 Arbori binari neordonati ……………………………………….. . 97 7.3 Traversarea arborilor binari ………………………………………99 7.4 Arbori binari pentru expresii …………………………………… 104 7.5 Arbori Huffman ……………………………………………….. 106 7.6 Arbori multicãi ………………………………………………… 110 7.7 Alte structuri de arbore ……………………………………….. 115 8. ARBORI DE CAUTARE 8.1 Arbori binari de cãutare ……………………………………….. 121 8.2 Arbori binari echilibrati ……………………………………….. 124 8.3 Arbori Splay si Treap …………………………………………. 127 8.4 Arbori AVL …………………………………………………… 131 8.5 Arbori RB si AA ……………………………………………… 136 8.6 Arbori 2-3 …………..…………………………………………. 138 9. STRUCTURI DE GRAF 9.1 Grafuri ca structuri de date ……………………………………. 142 9.2 Reprezentarea grafurilor prin alte structuri …………………… 143 9.3 Metode de explorare a grafurilor ……………………………… 147 9.4 Sortare topologicã …………………………………………….. 150 9.5 Aplicatii ale explorãrii în adâncime ………………………….. 152 9.6 Drumuri minime în grafuri …………………………………… 157 9.7 Arbori de acoperire de cost minim……………………………. 160 9.8 Grafuri virtuale ……………………………………………….. 164 10. STRUCTURI DE DATE EXTERNE 10.1 Specificul datelor pe suport extern ………………………….. 170 10.2 Sortare externã ……………………………………………… 171 10.3 Indexarea datelor ……………………………………………… 172 10.4 Arbori B …………………………………………………….… 173 11. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C++ 11.1 Avantajele utilizãrii limbajului C++ ……………………….. 179 11.2 Clase si obiecte în C++ …………………………………….. 180 11.3 Clase sablon (“template”) în C++ ………………………….. 186 11.4 Clase container din biblioteca STL ………………………… 189 11.5 Utilizarea claselor STL în aplicatii …………………………. 192 11.6 Definirea de noi clase container ……………………………... Arborii, structuri, liniare, liste, simple, duble |
|
Programare WEB Numar pagini: 197
|
Curs Baze de date |
|
CUPRINS pag
0. Introducere Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3 1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD) 1. 1. Istoric,comentarii 5 1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6 1. 3. Regulile luiCodd 7 1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10 1. 5. Abstractizarea datelor 12 1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14 1. 7. Independenţa datelor 15 1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15 1. 9. Obiectivele unui SGBD 18 1.10.Funcţiunile unui SGBD 20 2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală 2.1. Generalităţi, enumerări 25 2.2. Modelare E-R 2.2.1.Concepte de bază 27 2.2.2.Restricţii structurale 31 2.2.3. Chei 34 2.3. Modelul EE-R 2.3.1. Problemele modelului E-R 35 2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36 2.3.3. Specializarea 37 2.3.4. Generalizarea 38 2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38 3. Algebra relaţionala 3.1. Structura relaţionala a datelor 3.1.1. Domeniu 38 3.1.2. Relaţie 39 3.1.3. Atribut 40 3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41 3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41 4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL 4.1. Istoric, obiective 49 4.2. Clauze şi operatori SQL 4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50 4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55 4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56 4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58 4.2.5.Subinterogări 59 4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62 4.2.7.Operatorul EXISTS 64 5. Normalizarea 5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66 5.2.Dependenţe funcţionale 69 5.3.Forme normale 5.3.1.Prima formă normală 72 5.3.2.A doua formă normală 74 5.3.3.A treia forma normală 76 5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76 6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale 6.1. Metodologia 6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80 6.1.2. Prezentarea metodologiei 80 6.1.3. Crearea modelului logic 82 6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98 6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date relaţionale 101 6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile Locatari şi Cheltuieli 118 6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119 6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120 6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121 6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121 6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122 6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122 7. Baze de date distribuite 7.1.Generaliăţi 124 7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126 7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129 7.4.Alocarea datelor 130 7.5.Transparenţe în SGBDD 133 8. Securitate şi integritate 8.1. Integritate 142 8.2. Securitate 146 9. Tranzacţii şi concurenţă. 9.1.Tranzacţii 151 9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152 9.3. Controlul concurenţei 152 9.4. Tehnici optimiste 158 9.5. Controlul recuperării 159 Test de autoevaluare 162 . Baze de date |
|
Baze de date Numar pagini: 161
|
Inima |
|
inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Inima |
|
inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Inima |
|
I. NOTIUNI DE ANATOMIE
II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE . Inima, anatomie, organ, mediastin, fiziologic, patologic, cord, stanga, dreapta, atriul, ventriculul, orificiul, mitral, aortic, atrioventricular, circulatie, endocardul, miocardul, nodul, sino, atrial, keith-flack, sistemul, conducere, atrio-ventricular, pericardul, fiziologie, revolutia, cardiaca |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Afectiuni ale inimii |
|
1.ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE
2. ANGINA PECTORALĂ. 3. ARITMIILE 4. ARTEROSCLEROZA 5.BLOCUL DE RAMURĂ STÂNGĂ ŞI DREAPTĂ 6.BLOCUL SINOATRIAL ŞI ATRIOVENTRICULAR. 7.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ DUREROASĂ 8.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ NEDUREROASĂ. 9.CORDUL PULMONAR CRONIC 10.INFARCTUL MIOCARDIC. 11.INSUFICIENŢA CARDIACĂ 12.MIOCARDITE. . Afectiuni, inima, anevrism, aorta, torace, abdomen, angina, pectorala, artimie, arteroscleroza, blocul, ramura, stanga, dreapta, sinoatrial, atrioventricular, cardiopatie, ischemica, cord, pulmonar, infarct, miocardic, miocardita, insuficienta, cardiaca |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Apa in organismul uman |
|
Rolul apei în organism
Introducerea şi eliminarea apei din organism Starea şi reglerea metabolismului apei . Apa, organismul, uman, rolul, introducerea, eliminarea, starea, reglerea, metabolismului, cantitatea, plasma, sanguina, lichid, interstitial, celule, oase, plamani, inima, splina, rinichi, sange, muschi, creier |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Afectiunile cardiovasculare |
| Inima, pompa care asigura circulatia sângelui în organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sângelui în sens unic, si anume dinspre atrii înspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stânga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: strâmtorarea orificiului, stenoza, stânjenindu-se astfel scurgerea sângelui din atriu în ventricul sau împiedicarea etanseitatii în momentul închiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sângelui în sens invers, din ventricul în atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.. Afectiunile, cardiovasculare, inima, atriu, ventricule, sânge, angina, pectorala, infarct, miocardic, cardiopatie, ischiemica, pericardul, valvulele, miocardul, coronare, dispneea |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
George Topirceanu - Rapsodii de toamna |
|
"Pentru a incepe cu cateva consideratii mai generale, sa observam mai intai marea impresie de spontaneitate pe care ne-o produce poezia, ca dealtfel intreaga opera a lui Topirceanu. Totodata insa „Rapsodiile de toamna" ne pun in fata unei realizari de cea mai inalta arta a expresiei, in care si cel din urma detaliu pare sa ocupe locul sau cel mai potrivit. Cum spontaneitatea artistica este un rezultat si nu un act, este un produs al elaborarii constiente care urmareste concretizarea unor anumite intentii expresive si nu un exercitiu de improvizatie, ea nu numai ca nu contrazice tehnica slefuirii formei, dar o si presupune.
Se intelege usor atunci faptul ca pe cat de spontane sunt „Rapsodiile de toamna", pe atata sunt si de lucrate, de premeditate in efectele lor artistice. pana sa ajunga la acel admirabil echilibru dintre continut si expresie care le face sa fie un adevarat model de perfectiune. Dupd cum ne atesta marturia Otiliei Cazimir, poezia a fost rezultatul unui efort putin comun: „Imi aduc aminte, ne relateaza scriitoarea, de munca indarjita, aproape neomeneasca, pe care a cheltuit-o ca sa-si cizeleze „Rapsodiile de toamna". Arunca atata material (dupa care mie mi se rupea inima!), ciocanea si intorcea pe toate partile fiecare vers, fiecare strofa, ca sa zvarle totul ........................". Topirceanu, rapsodii, toamna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sistemul circulator |
| Sistemul ciculator este format din inimă, vasele sangvine şi limfatice care alcătuiesc o unitate funcţională coordonată şi permanent adaptată nevoilor organismului.. Sistemul, circulator, inima, vasele sangvine, limfatice, venticule, structura, histologica, endocardul, miocardul, epicardul, vascularizatia, inervatia, extrinseca, proprietatile, muschiului, cardiac, ritmicitatea, conductibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Alexandru Ioan Cuza |
|
\\\"Alexandru Cuza se tragea dintr-o veche familie moldoveana din partile Falciului.......\\\"
. Sultana, cozadini, greco-italiana, constantinopol, origine, corivan, barlad, dumitru, galati, constatin, palade, elena, rosetti, iordache, ecaterina, sturdza, theodor, rosetti, dimitrie, rosetti, adunarea, hotelul, petersburg, iasi, 27, martie, reforme, marea, intrunire, blaj, simion, barnutiu, avram, iancu, bucovina, costache, negri, petrache, cazimir, comitetul, revolutionar, moldovean, executiv, casa, de, bani, mihail, sturdza, vogorie, hatman, stematin, colonelul, gazeta transilvaniei, foaie, pentru, minte, inima, si, literatura, heidelberg, germania, hotelul, europa, probleme, cardiace, ingropat, ruginoasa |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Alternanta sublim-comic in opera lui Hogas |
|
\\\"In opera sa, „Arta prozatorilor romani\\\", Tudor Vianu il integra pe Calistrat Hogas in categoria ironistilor si umoristilor, ca pe o personalitate viguroasa cu o atitudine noua de poet comic, cu o veselie temperamentala in care s-a introdus, cultura clasicista. Foarte putin aminteste de poetul naturii, mai mult de amatorul de calatorii prin natura salbateca., iar in capitolul despre Sadoveanu, cand se opreste indelung si binemeritat asupra marii arte descriptive sadoveniene nu face nici o referire la Hogas, ca mai inainte Ibraileanu.
Ilustrul profesor, mai tarziu, cand discutand despre semnificatia poeziei tragice a lui Bacovia, stabileste ca Moldova literara confi¬gureaza dualismul sugerat de prietenia epocala dintre melancolicul Eminescu si jovialul Creanga: pe de o parte poeti ca Stefan Petica si Bacovia cu atmosfera mihnita a targurilor moldovenesti de odi¬nioara, pe de alta parte imaginea joviala a asezarilor provinciale din povestirile lui Hogas. Se pare ca atitudinea lui Tudor Vianu n-ar reprezenta numai o calificare psihologica redusa la jovialitate, in traditia lui Creanga, a personalitatii artistice a lui Hogas, ci o subevaluare a canta¬retului peisajului de munte, o anumita. judecata de valoare estetica minimalizatoare Credem mai indreptatita o alta imagine.......................\\\". Sublim, comic, hogas, calistrat, kant, muntii neamtului, singur, volkelt, serban cioculescu, pe sestina, etienne souriau, satira |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei |
|
"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................." . Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Colesterolul si tulburarile inimii |
| Una dintre problemele cele mai controversate din medicina actuala se refera la colesterol: este sau nu acesta raspunzator pentru tulburarile cardiace? Si, in aceasta controversa, este vorba despre colesterol in hrana, in sange, in artere?................ . Colesterol, hrana, sange, artere, medicina, sanatatea, hidrat, carbon, ficat, fiziologic, grasimi, uleiuri, inima |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu |
|
"Poezia face parte din ciclul „Uvedenrode“ din volumul „Joc secund“ şi este subintitulată „Baladă“, deoarece este o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel „la spartul nunţii, în cămară“. Formula literară este aceea a unei „poveşti în poveste“ sau a unei „poveşti în ramă“, narată la rugămintea unui nuntaş: „Mult – îndărătnic menestrel, /Un cântec larg tot mai încearcă /Zi-mi pe lapona Enigel /Şi Crypto, regele ciupercă!“.
Povestea o începe menestrul prin prezentarea regelui-ciupercă: „Împărăţea peste bureţi /Crai Crypto, inima ascunsă“, înfăţişat ca un inadaptat, cu o fire ciudată, pe care supuşii îl „bârfeau“ cu dispreţ. În antiteză cu el, lapona este prezentată cu tandreţe, sugerând gingăşie şi fragilitate. Enigel plecase din ţinuturile arctice, geroase, spre sud, în căutare .........". Riga, crypto, si, lapona, enigel, ion barbu, uvedenrode, joc secund, balad?, menestrel, eminescu, luceaf?rul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Culorile |
| Ochiul poate vedea 7 milioane de culori.Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap .Alte culori sau combinatii de culori sunt linistitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.. Culorile, ochiul, verde, rosu, galben, albastru |
|
Istoria Artei Numar pagini: 2
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 13. Omul ca libertate absolută la Sartre |
|
"În numele concepţiei sale despre existenţa concretă, existenţialismul reproşează raţionalismului optimismul ontologic, acea filosofie care, pe urmele lui Hegel, tinde să afirme că în miezul său „realul e raţional”. Împotriva acestui punct de vedere, filosofii existenţialişti vor invoca existenţa răului şi absurdului, a neantului chiar, impli¬cat în inima existenţei. Raţiunea tinde la stabilirea unor adevăruri universale, ea caută să demonstreze şi să explice, preocupată a scoate în relief legăturile logice dintre fenomene. Dar logica - susţine existenţialismul - e un instrument superficial şi artifi¬cial, care, urmărind a organiza fenomenele în clase omogene, ignoră trăsăturile lor particulare, originalitatea lor proprie. Caracterelor generale care constituie esenţa trebuie să li se substituie particularităţile concrete, proprii fiecărui lucru, fiecărui fenomen....................."
BIBLIOGRAFIE 1. Jean Paul Sartre, Fiinţa şi neantul, trad. Adriana Neacşu, Piteşti-Bucureşti, Ed. Paralela 45, 2004 2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Omul, libertate, absoluta, sartre, existenta, concreta, existentialism, rationalism, optimism, ontologic, hegel, ratiune, logica, caractere, universul, realitatea, sentiment, izolare, anxietate, angoasa, greata, fiinta si neantul, temperamentul, structura, mentala, libertate, elita, les salauds, conformism, fariseii, lasii, morala, traditionala, credinciosul, indragostitul, burghezul, omul, rea-credinta, l\'etre-pour-la-mort, condamnat la libertate, conditia, umana, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Sistemul circulator, sistemul osos - Deosebiti intre omul preistoric si cel contemporan |
|
Deosebirile esenţiale între vene şi artere sunt următoarele:
1. venele sunt vase de sânge care transportă sângele către inimă, iar arterele duc sângele de la inimă în tot corpul; 2. arterele sunt mai voluminoase decât venele; 3. orice rană de pe o arteră se vindecă mult mai greu decât o rană situată pe o venă, din cauza faptului că arterele au pereţii foarte elastici............... . Sistemul, circulator, osos, deosebiri, omul, preistoric, contemporan, vene, artere, sange, inima, arterele, rana, grupa, 0, a, b, ab, vaccinare, boli, miocardita, pericardita, cardita, arteroscleroza, infarctul, miocardic, congestia, cerebrala, flebita, varicele, hipertensiunea, arteriala, antichitate |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
"inima" rezultate au fost gasite 19
