iii

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"iii" rezultate au fost gasite 70

1 2 ... 2

Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI

Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 –

C U P R I N S
Cuvânt înainte
CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“
CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman
CAPITOLUL iii Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima
afirmare politica a Moldovei medievale
CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare –
apogeul echilibrului din politica externa
CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii
(1504-1526)
CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si
planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a
Habsburgilor
CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între
1541-1562
CAPITOLUL Viii Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii
Habsburgilor în spatiul românesc
CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie
central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si
Imperiul otoman (1564-1573)
CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si
pozitia tarilor române, (1574-1593)
CAPITOLUL XI Mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de
interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc

Istorie

Numar pagini: 283

Atestat

Cabluri de retea

Cuprins
Argument ......................3
Capitolul I
Cablul Coaxial ...............5
Capitolul II
Cablul Twisted Pair ( Torsadat UTP/STP/FTP) ............... 16
Capitolul iii
Fibra Optica .................. 21
Capitolul IV
Conectarea Cablurilor ......30
Concluzii .......................39
Protectia Muncii ............ 40
Anexe ........................43
Bibliografie ....................51. Atestat, cabluri, retea, argument, cablu, coaxial, twisted, pair, utp, stp, ftp, fibra, optica, conectare

Tehnica de calcul

Numar pagini: 50

Gestionarea activelor curente

P L A N U L:
Introducere ..................................................................................................................3
Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la întreprindere............5
1.1 Esenţa, conţinutul şi structura activelor circulante în sfera proceselor economice.........................................................................................................5
.1.1 Conţinutul activelor circulante........................................................5
1.1.2 Structura activelor circulante..........................................................6
1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor băneşti............................................6
1.1.2.2 Gestionarea creanţelor...........................................................8
1.2 Clasificarea activelor circulante...........................................................10
1.3 Ciclul de exploatare..............................................................................11
Capitolul II. Gestiunea activelor curente.............................................................13
2.1 Stocuri şi gestiunea lor.........................................................................13
2.1.1 Metode de dimensionare a stocurilor............................................16
2.2 Surse de finanţare a activelor curente.....................................................19
2.3 Rotaţia activelor curente.........................................................................21
Capitolul iii. Analiza economico – financiară la Î.S. C.I. „Inmacom Didactic”.....................................................................................................................23
3.1 Analiza generală a structurii activelor.....................................................23
3.2 Analiza generală a structurii surselor de finanţare a activelor................29
3.3 Analiza lichidităţii...................................................................................32
3.4 Analiza fluxurilor băneşti........................................................................34
3.5 Analiza rotaţiei activelor.........................................................................35
3.6 Analiza rentabilităţii................................................................................36

Concluzii.....................................................................................................................40
Bibliografie.................................................................................................................42
Anexe
. Gestiune, active, mijloace banesti

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 40

Circuite integrate numerice - Capitolul iii

Familii de circuite integrate numerice realizate in tehnologie bipolara
3.1 Familia TTL standard (normala)
3.1.1. Poarta TTL standard: structura, functionare
3.1.2 Caracteristicile si parametrii portii standard TTL
3.1.3 Alte structuri de porti TTL
3.2 Familiile TTL Schottky
3.2.1 Seriile 54/74 S (Schottky) si 54/74LS (low Power Schottky)
3.2.2 Seriile Advanced Schottky si FAST
3.3 Familiile ECL (Emitter Coupled Logic)
3.3.1 Principii generale (comutatorul de curent)
3.3.2 Seriile ECL 10K
3.3.3 Seria ECL 100K
. Familii, circuite, integrate, numerice, tehnologie, bipolara, ttl, standard, normala, poarta, structura, functionare, caracteristici, parametri, schottky, advanced, fast, ecl, emitter, coupled, logic, principii, generale, comutator, curent, 10k, 100k

Electronica digitala

Numar pagini: 39

Curs iii

Cuprinde continuarea cursului II:
1.4.2 Reprezentarea fracţiilor în sistemul binar
1.5 Stocarea numerelor întregi
1.5.1 Notaţia în exces
1.5.2 Notaţia în complement faţă de doi
1.5.3 Adunarea numerelor reprezentate în complement faţă de doi
1.5.4 Problema depăşirii superioare
1.6 Stocarea numerelor fracţionare
1.6.1 Notaţia în virgulă mobilă
1.6.2 Erori de rotunjire

. Reprezentare, fractii, sistem, binar, stocare, numere, intregi, notatia, exces, notatia, complement, fata, doi, adunare, numere, problema, depasirii, superioare, stocare, fractionare, virgula, mobila, erori, rotunjire

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 9

Curs XIII

Cuprinde continuarea cursului XII:
5.2.2 Modelul de memorie IJVM
5.2.3 Setul de instrucţiuni IJVM
5.3.3 Implementarea IJVM folosind Mic-1. Model, memorie, ijvm, set, instructiuni, implementare ijvm, mic-1

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 10

Curs VIII

Cuprinde continuarea cursului VII:
Capitolul 3: Organizarea sistemelor de calcul
3.1 Procesoare
3.1.1 Organizarea CPU
3.1.2 Executarea instrucţiunilor
3.2 Memoria cache
. Organizare, sisteme, calcul, procesoare, cpu, executare, instructiuni, memoria, cache

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 9

Papa Bonifaciu al VIII-lea

Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

CAPITOLUL I: Date biografice 4
1. Benedetto Caetani 4
2. Papa Bonifaciu al VIII-lea 5

CAPITOLUL II: Activitatea papei Bonifaciu al VIII-lea 6
1. Bula Clericis Laicos 6
2. Conflictul cu familia Colonna 8

CAPITOLUL iii: Anul Sfânt 1300 10
1 Jubileul anului 1300 10
2. Bula Unam Sanctam 11
3. Atacul de la Anagni 12

Concluzie 14

Anexa 1: Bula Clericis Laicos 15
Anexa 2: Bula Antiquorum habet fidem 17
Anexa 3: Bula Unam Sanctam 18

Bibliografie 20

. Benedeto, caetani, bonifaciu al viii-lea

Arheologie

Numar pagini: 19

Lucrare de laborator VIII

A.Adunarea numerelor în format BCD
B.Scaderea numerelor în format BCD
C.Adunarea numerelor în format Excess 3
Exercitii si probleme. Adunare, scadere, numere, format bsd, excess 3, exercitii, probleme

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 15

Fratii Jderi

Partea I
Partea a II-a
Partea a iii-a
Problematica romanului
Subiectul
Realitate. Legendă. Mit
Personajele

. Fratii, jderi, mihail sadoveanu, partea, i, ii, iii, problematica, roman, subiect, realitate, legenda, mit, personaje, gr, ureche, neculce, v, alecsandri, eminescu, delavrancea, ucenicia lui ionu?, izvorul alb, oamenii m?riei sale, petru aron, ?tefan cel mare, ?ara moldovei, ?tefan, ionu? jder, simion jder, În?eleptul nicoar?, damian, cristea, manole p?r-negru, ilisafta, samoil? c?liman, onofrei c?liman, nechifor c?liman, tolstoi, z, sângeorzan

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Lucrare de laborator iii

A. Reprezentarea numerelor binare cu semn
A.1. Reprezentarea în valoare absolută cu semn
A.2. Reprezentarea numerelor în formă complementară
A.3. Operaţii cu numere reprezentate în complement faţă de 2
B. Reprezentarea numerelor fracţionare
B.1. Reprezentarea în virgulă fixă
B.2. Reprezentarea în virgulă mobilă
Exercitii si probleme. Reprezentarea, numerelor, binare, semn, valoare, absoluta, forma, complementara, complement fata de 2, fractionare, virgula fixa, virgula mobila, exercitii, probleme

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 13

Amintiri din copilarie - Ion Creanga

"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“.
Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu).
Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........."

Cap I
CapII
Cap iii
Cap IV
Sursele umorului în opera lui Creangă
Trăsături noi care completează portretul
lui Nică în acest capitol
Caracterizarea lui Nică
Caracterizarea Smarandei

. Amintiri, din, copilarie, ion creanga, nica, smaranda, capitol, i, ii, iii, iv, povestiri, caracterizare, surse, umor, oralitate

Limba si literatura romana

Numar pagini: 11

Curs IX

Cuprinde continuarea cursului VIII:
3.3 Intrare/Ieşire
3.3.1 Magistrale
CAPITOLUL 4: Nivelul logic numeric
4.1. Circuite aritmetice
4.1.1. Registre de deplasare
4.1.2. Sumatoare
4.1.3. Unităţi logice aritmetice. Intrare, iesire, magistrale, nivelul, logic, numeric, circuite, aritmetice, registre, deplasare, sumatoare, unitati, logice, aritmetice

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 8

La Tiganci

"Scrisă la Paris în 1959, nuvela „La ţigănci“ de Mircea Eliade a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin“ de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX“ fiind apoi inclusă în volumul „La ţigănci şi alte povestiri“, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din creaţia literară scrisă după al doilea război mondial."

Subiectul
Realizarea fantasticului
Secvenţa I
Epicul dublu
Secvenţele II,iii şi IV
Semnificaţiile
Secevţele V,VI şi VII
Ultima secvenţă
Semnificaţii
„Toţi visăm (…) Aşa începe. Ca într-un vis…“.
. Mircea eliade, gavrilescu, la tiganci, nuvela, subiect, fantastic, secvente, epic dublu, semnificatii, toti, visam, asa, incepe, ca, intr-un vis

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Curs iii - Algoritmi

CONCEPTUL DE ALGORITM
algoritm + structuri de date = program
2.2 CALITĂŢILE UNUI ALGORITM
2.3 DEZVOLTAREA ALGORITMILOR
1. Enunţul problemei, identificarea datelor de intrare şi a ieşirilor solicitate
2. Elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei
3. Reprezentarea algoritmului
. Algoritmi, concept, algoritm, structuri, date, program, calitati, dezvoltare

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 5

28. Mircea Eliade

"Ca filosof al culturii, Mircea Eliade a sesizat cu acuitate profunda consonanţă tematică şi, până la un punct, de abordare a problematicii, dintre mit şi filosofie; în plus, datorită deosebitei sale familiarităţi cu ambele domenii ale spiritului uman, a putut să o şi ilstreze apelând la cazuri concrete revelatoare. «Enigma» timpului este tocmai unul dintre acestea. Pentru a-şi expune punctul de vedere, Eliade porneşte şi el de la eterogenitatea timpului, de la diversitatea trăirilor lui, care este o caracteristică a omului de oriunde şi de oricând. Numai că Eliade ştie să facă diferenţe în cadrul acestei trăsături general umane, descoperindu-ne faptul că există deosebiri radicale între omul modern, nereligios, şi omul religios al societăţilor primitive – în ceea ce priveşte trăirea discontinuă a timpului. Desigur, şi omul nereligios contemporan „cunoaşte o oarecare discontinuitate şi eterogenitate a Timpului. Există şi pentru el, în afara timpului monoton al muncii, timpul răgazului şi al spectacolelor, «timpul festiv»; şi el trăieşte conform unor ritmuri temporale diferite şi cunoaşte timpuri de intensitate variabilă; atunci când ascultă muzica preferată sau, îndrăgostit, aşteaptă ori întâlneşte persoana iubită, el simte, evident, un alt ritm temporal decât acela în care munceşte sau se plictiseşte.” Totuşi, pentru el timpul nu prezintă denivelări radicale în interiorul propriei esenţe ci are o singură natură, în armonie cu structura fiinţei sale şi de aceea „constituie cea mai profundă dimensiune existenţială, este legat de însăşi existenţa umană, are deci un început şi un sfârşit, care este moartea, stingerea existenţei. În pofida multiplicităţii ritmurilor temporale pe care le simte şi a intensităţii lor diferite, omul nereligios ştie că este vorba mereu de o experienţă umană în care nu se poate insera nici o prezenţă divină.”

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, traducere de Rodica Chira, Humanitas, Bucureşti, 1992
2. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Humanitas, Bucureşti, 1992
3. Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Dacia, Cluj-Napoca, 1990
4. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III, traducere de Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică,1991
5. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, partea a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
6. Platon, Timaios, traducere de Cătălin Partenie, în Platon, Opere, Vol. VII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993
7. Wilhelm Dilthey, Théorie des conceptions du monde. Essai d’une philosophie de la philosophie, trad. par Louis Sauzin, P.U.F., Paris, 1946
8. Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989
9. Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală¸ Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989

. Mircea, eliade, filosof, cultura, enigma, mit, filosofie, spirit, uman, timp, omul nereligios, eterogenitate, discontinuitate, ritmuri, temporale, timpul profan, desacralizat, timpul mitic, revenire, inceput, platon, timaios, phaeton, helios, pamant, timpul, circular, marele timp, fiinta, timpul sacru, responsabilitate pe plan cosmic, timpul originii, obsesia ontologica, prezenta zeilor, lumea puternica si pura, parmenidian, receptacol, loc natural, neant, timpul forte, eternitatea, omul religios arhaic, sacrul si profanul, tratat de istorie a religiilor, incercarea labirintului, istoria credintelor si ideilor religioase, victor kernbach, vasile tonoiu, wilhelm dilthey

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 8

A FI SAU A NU FI CREATIV

În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.
. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

A FI SAU A NU FI CREATIV

În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

Cursul IV

Cuprinde continuarea cursului iii:
1.7 Erori de comunicaţie
1.7.1 Biţi de paritate
1.7.2 Coduri corectoare de erori
1.7.3 Aspecte ale aplicării în practică
. Erori, comunicatie, biti, paritate, coduri, corectoare, erori, aspecte, aplicarii, practica

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 8

Circuite integrate numerice - Capitolul VIII

Compatibilitatea electromagnetica in proiectarea cu circuite integrate numerice
8.1 Notiuni introductive
8.2 Spectrul de frecventa al unui semnal numeric
8.3 Modalitati de realizare a CE si reducere a zgomotului sistemului
. Circuite, integrate, numerice, compatibilitate, electromagnetica, proiectare, notiuni introductive, spectrul, frecvanta, semnal, numeric, modalitati, realizare, ce, reducere, zgomot, sistem

Electronica digitala

Numar pagini: 10

Curs iii - Retele de calculatoare

Definirea şi rolul reţelelor de calculatoare. Tipuri de reţele
Protocoale de reţea
Topologii şi arhitecturi de reţea
Conectarea reţelelor
. Definire, rol, retele, calculatoare, tipuri, protocoale, topologii, arhitecturi, retea, conectare, sharing, file, workstations, server, terminale, neinteligente, terminal, inteligent, lan, wan, gan, internetul, teleworking, servere, clienti, mediul, datele, imprimante, peer-to-peer, aplicatii, posta, electronica, fax, emitator, receptor, ibm, apple talk, novell netware, sna, aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura, date, fizic, magistrala, stea, inel, repetorul, concentratorul, hub, puntea, routerul, b-routerul, gateways

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 7

Telescopul

Telescopul
I. Telescoape Optice
Telescoape refractatoare
Telescoape reflectătoare
A. Rezoluţia
B. Interferenţa optică
C. Înregistrarea imaginilor
II. Telescoape radio
Radio – interferometria
III.Telescoapele cu infraroşu
IV. Telescopul cu ultraviolete
V. Telescopul cu raze x
VI. Telescopul cu raze gama
Istoria telescopului
Bibliografie
. Telescop, optic, refractator, reflectato, rezolutie, interfata, optica, inregistrare, imagini, telescoape, radio, interferometria, infrarosu, ultraviolete, raze x, raze, gama, istorie

Fizica

Numar pagini: 14

Teorema lui Rolle

Enunt
Demonstratie
Cazul I
Cazul II
Cazul iii
Interpretare geometrica
APLICATII. Teorema, rolle, enunt, demonstratie, interpretare, geometrica, aplicatii | TEOREMA LUI ROLLE Enunt: Fie f:[a,b](R ,af(a)=f(b) OBS! Toate conditiile din teorema lui Rolle sunt necesare. Daca se renunta la una din conditii atunci teorema nu mai este valabila. APLICATII Sa ...

Matematica

Numar pagini: 9

Proiect de cercetare final an - Educatia Interculturala

Proiect de cercetare pedagogica ameliorativa
Departamentul pentru pregatirea cadrelor didactice
Modalitati de implementare in curriculum

Cuprins

I. Motivatia 3
II. Interactiuni in cadrul existentei mai multor sisteme de valori 3
III. Fundamentare teoretica 3
IV. Ipoteze, Obiectivele proiectului 5
V. Stabilirea metodologiei de cercetare 5
VI. Concluzii 6
VII. Bibliografie 7
VIII. Anexe. Educatie, interculturala, proiect, cercetare, pedagogica, ameliorativa, modalitati, implemetare, curriculum, motivatia, interactiuni, cadru, existenta, sisteme, valori, fundamentare, teoretica, ipoteze, obiective, proiect, stabilire, metodologie, cercetare, concluzii

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 8

Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N.

" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............."

PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.)
AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.)
AL iii-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.)
INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE

. Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana

Istorie

Numar pagini: 5

Mihai Eminescu - poet national si universal

"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic."
. Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea

Limba si literatura romana

Numar pagini: 6

Vasile Voiculescu

În Grădina Ghetsemani
Sonetul CLXXXIII(183)
. Vasile, voiculescu, in gradina ghetsemani, sonetul clxxxiii, 183 | Vasile Voiculescu N?scut la 27 noiembrie 1884 ?n satul Parscov din Mun?ii Buz?ului are o oper? ce se ?ntinde pe o lung? perioad? de timp, din 1916 ?i p?n? ?n 1963. P?n? la r?zboiul al doilea scrie poezie tradi?ionalist?. Debuteaz? la 32 ani ?n cea mai deplin? tradi?ie s?m?n?torist?. Temele ?i expresia pastreaz? ecouri din Alecsandri, Vlahu??, Cerna sau Goga. Faptele eroice ale osta?ilor romani, peisajul rom?nesc, poemele religioase (o constant? a ?ntregii opere a lui Voiculescu ), sunt c?...

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Naţionale

"De la 1 decembrie 1918 – ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I – şi până în timpul de faţă, fiecare cetăţean al României întrgite a avut prilej să asculte ori să citească diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a înfăptuit Unirea aceasta şi la temeiurile care îi garantează trăinicia.
Nu erau însa şi nu sunt toate lămuririle izvorâte dintr-o cunoştinţă deplina a împrejurărilor, nici dintr-o neprihănită iubire a adevărului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales străinii care nu au văzut din capul locului cu ochi buni întregirea României, urmăresc scopul de a înfăţişa Unirea aceasta în aşa fel încât să trezească în sufletul celor slabi de înger îndoială, spunând că ea nu ar putea să fie trainică sau că nu ar fi izbânda neîndoielnică a vredniciei neamului românesc........."
. 1 decembrie 1918, proclamarea marii uniri na?ionale adun?rii na?ionale de alba, iulia, ferdinand i, unirea, 1918, eminescu, scrisoarea iii, 1914, sarajevo, sofia de chotek, gavril prinkipo, transilvania, bucovina, basarabia, sinaia, consiliu, de, coroana, 3 august 1914, 4/17 august 1916, fran?a, marea britanie, tratatul, alian??, italia, rusia, austro-ungaria, puterile aliate, cotroceni, 14/27 august 1916, ion i, c, br?tianu, 15/28 august 1916, turtucaia, sibiu, neajlov, moldova, robert de flers, germania, monkéwitz

Istorie

Numar pagini: 6

Iona – Marin Sorescu

Geneza
Titlul
Tema
SUBIECTUL ŞI SEMNIFICAŢII
TABLOUL I
TABLOUL II
TABLOUL iii
TABLOUL IV
SEMNIFICATII
. Iona, marin sorescu, peste, pescar, om, libertate, cunoastere, geneza, titlu, tema, tablou, i, ii, iii, iv, subiect, semnificatii, teatru, absurd

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Curs Viii - Dezvoltarea sistemelor informatice economice

Sisteme specializate
Sisteme de uz general
Sisteme locale
Sisteme pe reţea
Cu date centralizate
Cu date distribuite
Cu prelucrări centralizate
Cu prelucrări distribuite

După domeniul în care funcţionează
După nivelul ierarhic
După activitatea ce o automatizează
Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic

. Dezvoltare, sisteme, informatice, economice, specializate, uz, general, locale, retea, centralizate, distribuite, prelucrari, centralizate, domeniu, functioneaza, nivel, ierarhic, activitate, automatizeaza, pricipale, etape, realizare, sistem, informatic

Informatica economica

Numar pagini: 6

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat.
ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta.
CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati.
ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta.
SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan.
ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

Evul Mediu

"In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni

Istorie

Numar pagini: 2

Mihai Ralea, Mecanismele de realizare a comicului

2.1. Aspecte ale fenomenului comic
I. Spiritul
II. Umorul
III. Burlescul
IV. Grotescul
V. Ironia
. Mihai ralea, mecanismele, realizare, comicului, comic, bergson, kant, aristotel, sochopenhauer, bergeon, patologie, aspecte, fenomenului, spiritul, umorul, burlescul, grosolan, ironia, pamfletul, socrate, platon, napoleon, fondul, simulatie

Estetică

Numar pagini: 4

Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă

A. Momente estetic relevante
I. Momente materiale
a) emoţionale
b),,intelectuale
c) de substanţă
II. Momente formale
a) pur obiectuale
b) derivate
III. Variante de calităţi ,,alese" sau ,,vulgare"
IV. Moduri de manifestare ale calităţilor
V. Variante ale ,,noutăţii"
VI. Variante ale ,,naturaleţii"
VII. Variante ale ,,veridicităţii"
VIII. Variante ale ,,realităţii"
IX. Moduri de ,,a acţiona" asupra privitorului
B. Determinări ale valorilor estetice
. Roman, ingarden, structura, interna, opera, arta, momente, estetic, relevanta, materiale, emotionale, intelectuale, substanta, formale, obiectuale, deriva, calitate, manifeste, noutate, naturalete, veridicitate, realitate, actiona, privitor, valori, estetice

Estetică

Numar pagini: 4

Adaptarile morfologice ale plantelor carnivore

Printre adaptarile plantelor determinate de modul de nutritie se numara si cel carnivor. Plantele carnivore au devenit cunoscute inca din sec. al XVIII-lea prin lucrarile marelui naturist Ch. Darwin.
Numarul specilor ce alcatuiesc acest grup de plante se ridica la aproximativ 500. Ele sunt incadrate in clasa Magnoliatae (dicotiledonate) ordinele Sarraceniales, Rosales si Solanales.
Toate plantele carnivore prezinta organe necesare unei nutritii normale specifice plantelor verzi de tip obisnuit:au frunze verzi cu care pot....... . Adaptari, morfologige, carnivore, darwin, plante, magnoliatae, rosales, solanales, sarraceniales

Biologie

Numar pagini: 2

5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea

"Cu toată vastitatea şi importanţa ei, opera lui Dimitrie Cantemir a fost doar parţial cunoscută în sec. al XVIII-lea în Ţările Române. Dacă în Occidentul Europei a fost larg comentată Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman iar Descrierea Moldovei a făcut, la rândul ei, carieră universală, la noi au circulat doar Divanul… şi Hronicul…, iar asta numai după 1770. Deşi influenţa operei lui Cantemir va fi astfel considerabilă spre sf. sec. al XVIII-lea dar mai ales în sec. al xix-lea, inexistenţa unei continuităţi imediate a ideilor şi preocupărilor sale filosofice a întărziat cu mai bine de o jumătate de secol dezvoltarea filosofiei româneşti originale. La acest lucru au contribuit deopotrivă destinul domnului cărturar cât şi nivelul general scăzut de dezvoltare a societăţii româneşti................."

BIBLIOGRAFIE

1. Samuil Micu, Scrieri filosofice, Buc., Ed. Şt., 1996
2. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
6. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
. Aspecte, filosofice, cultura, romana, secolul, xviii, xix, dimitrie cantemir, descrierea moldovei, hronicul, divanul, logica, retorica, fizica, despre cer, despre nastere si pieire, despre suflet, metafizica, academia, bucuresti, alexandru ipsilanti, iasi, teofil coridaleu, pietro pomponazzi, coridaleu, neoaristotelismul, gheorghe lazar, ion heliade radulescu, gheorghe asachi, samuil micu, scoala ardeleana, petru maior, gheorghe sincai, ion budai-deleanu, paul iorgovici, ion monorai, inochentie micu, a filosofiei cei lucratoare, Învatatura metafizicii, loghica, legile firii, etica si politica, samuil micu, bacon, locke, galiei, newton, chronica romanilor si a mai multor neamuri, iobagia, sistem, perimat, petru maior, istoria pentru inceputurile romanilor in dacia, ion budai-dealeanu, tiganiada, gheorghe lazar, montesquieu, voltaire, rousseau, wolff, fontenelle, condillac

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 4. Omul în viziunea raţionaliştilor. Descartes şi Spinoza

"În ansamblul filosofiei lui Descartes, omul leagă două lumi, două substanţe. Prin corpul său omul e integrat naturii mecanice, prin suflet el este substanţa spirituală. Dar sufletul încetează, cu toate acestea, de a fi principiul vieţii şi cel care mişcă trupul: acesta nu moare pentru că îl părăseşte sufletul, ci sufletul îl părăseşte pentru că el, corpul se opreşte ca un ceasornic, sau alt automat din mersul său de mecanism.
Astfel, spune Descartes, s-a crezut fără temei că şi căldura noastră naturală şi toate mişcările corpului nostru depind de suflet, în timp ce trebuia să se creadă, din contră, că sufletul atunci cînd murim nu mai e deoarece această căl¬dură încetează iar organele care servesc pentru a pune în mişcare corpul, se corup.
În Meditaţia a şasea, Descartes ruinează concepţia medievală despre suflet ca pilot, făcând apel la natură. Natura ne învaţă prin sentimentele de durere, foame, sete etc., că nu suntem numai cazaţi în corpul nostru, ca un pilot pe o navă... Căci, în definitiv, toate aceste senti¬mente de foame, sete, durere etc, nu sunt altceva decît anumite..........."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Volumul I, Bucureşti, Editura Academiei, 1984
2. Roger Scruton, Spinoza, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1996
. Omul, viziunea, rationalisti, descartes, spinoza, meditatia a sasea, corp, suflet, fapt, primar, inanalizabil, geometrie, intelectul, pasiuni, spiritele animale, tratatul despre pasiuni, vointa, sentimente, emotii, i monismul, efemeritate, fragilitate, nulitate, metafizica, cogito, dumnezeu, fericirea, libertate, iubire, roger scruton

Antropologie

Numar pagini: 5

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 5. Descoperirea tragismului existenţei umane (Pascal)

"Dar Renaşterea, insistând atâta asupra forţei omului, a capacităţii lui de a-şi depăşi limitele, a introdus un puternic germene destabilizator. Încrederea în măreţia omului se sprijinea pe credinţa într-o ordine fermă a lumii, stabilită de către Dumnezeu, în care omul avea sau îşi cucerea un loc şi un rost care-i confereau sens existenţei. Stabilitatea universului îl ferea pe om de nelinişte şi el putea să creadă că este centrul lumii. La un moment dat, este formulată teza infinităţii lumilor şi ea a răsturnat toate principiile socotite până atunci sigure, lăsând omul pradă derutei. Sentimentul de nesiguranţă a sporit şi mai mult în secolul al XVI-lea care, datorită Reformei, a cunoscut o răsturnare a valorilor şi o zguduire a ordinii sociale.
Cu acest sentiment de criză a omului începe epoca modernă şi el este sugestiv exprimat de Blaise Pascal (secolul al XVII-lea), care arată că omul, în raport cu infinitatea universului, este un nimic, un neant dar în raport cu infinitul mic........"

BIBLIOGRAFIE

1.Pascal, Cugetări, trad. Maria Ivănescu, Cezar Ivănescu, Oradea, Ed. Aion, 2000
2. François Cavallier, Jean Paul Ferrand, Philippe Ducat, Pierre Magnard, Omul.
Sinteze filosofice, trad. din fr., Oradea, Editura Antet, 1999

. Descoperire, tragismul, existenta, umana, pascal, blaise pascal, criza, epoca, moderna, viata, amenintare, infinitul, fericire, epicurieni, ratiune, mizeria, maretia, grandoarea, antropologie, paradox, orgoliul, slabiciunile, virtutea, vicii, omul, moral, adaptare, maleabilitate, intelepciune, dumnezeu, adam, iisus, hristos, mantuire, cugetari, françois cavallier, jean paul ferrand, philippe ducat, pierre magnard

Antropologie

Numar pagini: 5

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 6. Rousseau şi ideea reîntoarcerii omului la starea sa naturală

"Dacă Pascal încă mai credea cu ardoare în ajutorul divin pentru salvarea genului uman, secolul al XVIII-lea, intens raţionalist, dă naştere concepţiei rousseauiste a omului lipsit de orice raport esenţial cu absolutul, liber şi bun de la natură, care printr-un mecanism firesc al evoluţiei şi-a creat pretutindeni lanţuri înrobitoare, de care nu va putea scăpa decât prin întoarcerea, în condiţiile ireversibile ale societăţii, la valorile originare.
Printr-o anumită înclinaţie proprie naturii sale, Rousseau e un contemplativ, o fire visătoare, puţin predispusă la efort metodic şi acţiune efectivă. Dar inerţia, voluptatea sentimentului cultivată în izolare, acel individualism orgolios care se traduce în dispreţul tuturor regulilor şi convenţiilor pe care înţelpciunea umană le consideră indispensabile vieţii sociale, nu a reprezentat de fapt decât forma indirectă, deghizată, mai mult sau mai puţin conştientă, a unui protest........"

BIBLIOGRAFIE

1. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Rousseau, ideea, reintoarcerii, om, starea, naturala, pasca, l rationalist, rousseauiste, conceptie, liber, bun, contemplativ, revolutia, 1789, teza, raul, discursul, stiinte, arte, discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni, montaigne, locke, contractul social, dumnezeu, libertatea, onoarea, viata, bunurile, vointa generala, hobbes, ernest stere

Antropologie

Numar pagini: 5

Leoaică tânără iubirea – Nichita Stănescu

Tema
Titlul
Structură şi semnificaţii
Prima strofă
Strofa a II-a
Strofa a iii-a
. Leoaica, tanara, iubirea, nichita, stanescu, extaz, cuvântul, poetic, esen?ial, iubirea, o viziune a sentimentelor

Limba si literatura romana

Numar pagini: 1

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 7. Afirmarea demnităţii umane; omul – scop în sine în filosofia lui Kant

"Mare admirator al lui Rousseau, Immanuel Kant va face din om în calitate de fiinţă morală un scop în sine şi totodată scop al naturii. De altfel, el este primul care conştientizează individul în calitate de persoană, fără să mai facă apel pentru aceasta la modelul unei divinităţi personale. În acest sens, el face o distincţie explicită între lucruri, în care include obiectele neînsufleţite dar şi fiinţele lipsite de raţiune, a căror singură valoare este de mijloace – şi persoane, fiinţele raţionale printre care şi omul, a căror natură este de a fi totodată scopuri obiective, cu neputinţă de subordonat unui scop mai înalt decât ele.
Valoarea omului în calitate de persoană este atât de mare încât Kant consideră că doar prin simpla calitate de persoană omul este obligat să-şi întreţină viaţa. Natura omului este însă duală, căci prin corpul său material el este membru al lumii sensibile, supus legilor cauzalităţii fizice, care reprezintă pentru voinţa lui principii exterioare ale acţiunilor, simple fenomene printre alte fenomene. Integrat sistemului naturii, omul este o fiinţă de importanţă redusă şi are o valoare comună cu a celorlalte animale. Faptul că le este superior prin intelect şi îşi poate formula el însuşi scopuri îi conferă numai o valoare exterioară a utilităţii sale, în cadrul schimbului între semeni, unde este considerat tot ca un lucru.............."

BIBLIOGRAFIE

1. Kant, Critica raţiunii practice trad. Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1972
2. Kant, Scrieri moral politice, trad. Rodica Croitoru, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1991
3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Afirmarea, demnitate, uman, omul, scop, filosofia, kant, immanuel kant, rousseau, fiinta, morala, natura, lucruri, persoane, valoarea, vointa, principii, exterioare, antropolgia din punct de vedere pragmatic, fiziologic, pragmatic, cunoastere, logica generala, critica ratiunii practice, vointa pura, vointa buna, buna-vointa, sensibila, dorinta, formalismul, metafizica moravurilor, umanitatea, autonomia, basel, spre pacea eterna, ernest stere

Antropologie

Numar pagini: 5

Adolescenta

Pubertatea

Corpurile noastre se schimba din momentul în care ne nastem si continua sa se schimbe pe parcursul vietii. Se schimba deoarece tot ceea ce este viu creste si se dezvolta.
Câteodata, între vârstele de 9 si 15 ani fetele si baietii fac mai mult decât sa creasca în înaltime si în greutate asa cum au facut de la nastere. Fetele încep sa devina femei, iar baietii încep sa devina barbati.
Aceasta perioada este numita pubertate. Cuvâtul pubertate vine de la cuvântul latinesc “pubertas” care înseamna adult. Când oamenii folosesc cuvântul pubertate, de obicei se refera la toate modificarile fizice ce au loc în corpul unui copil în aceasta perioada. Majoritatea acestor schimbari dau posibilitatea unei femei si unui barbat sa conceapa un copil.
Celalalt cuvânt folosit pentru a descrie perioada dintre copilarie si maturitate este adolescenta. Cuvântul adolescenta vine din cuvântul latinesc “adolescere”, care înseamna a creste. Când oamenii folosesc cuvântul adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci si la noile gânduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au copiii care devin tineri adulti.
. Adolescenta, pubertate, schimbari, sex

Biologie

Numar pagini: 6

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder

"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................."

BIBLIOGRAFIE

1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000

. Limbajul, cheie, intelegere, omul, antropologia, herder, kant, teologic, dumnezeu, creatorul, teza, aporie, senzualista, condillac, rousseau, omul, reflectie, chibzuinta, sentimente, senzatii, vis, recunoastere, organizare, simturi, omenesti, auzul, vazul, pipaitul, legile evolutiei, perfectibilitatii, exprimare, reglare, nevoi, sociabilitate, individualizare, heinz paetzold

Antropologie

Numar pagini: 4

Somajul

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.
Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. . Somaj, revolutia industriala, piata muncii, salariul minim impus, certificarea profesional?, ?omajul voluntar, ?omajul involuntar

Macroeconomie

Numar pagini: 5

Somajul

Macroeconomie

Numar pagini: 5

Baltagul

Mihail Sadoveanu
Subiectul
Titlu
Naraţiunea
Partea I
Partea a II-a
Partea a iii-a
Modul de viaţă
Evenimentele fundamentale
Caracterizarea personajelor
Vitoria Lipan
Manifestările exterioare
Elementele şi fenomenele naturii
Nechifor Lipan
. Baltagul, mihail, sadoveanu, subiect, titlu, naratiune, partea, i, ii, iii, modul de viata, evenimente, fundamentale, caracterizare, personaje, vitoria lipan, manifestari, exterioare, elemente, fenomene, natura, nechifor lipan

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

PROIECTAREA UNUI TRANSFORMATOR DE PUTERE DE CONSTRUCŢIE NORMALĂ

PROIECT Masini Electrice I Aniii UPT Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica
. Transformator de putere | UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI?OARA FACULTATEA DE ELECTROTEHNIC? ?I ELECTROENERGETIC? PROIECT MA?INI ELECTRICE Student xxx An xxx 2009 TEMA PROIECTAREA UNUI TRANSFORMATOR DE PUTERE DE CONSTRUC?IE NORMAL? Se va dimensiona un transformator trifazat ?n ulei av?nd urm?toarele date: EMBED Equation.3 = 350 [kva] EMBED Equation.3 = E...

Masini Electrice

Numar pagini: 9

Odă (în metru antic) – Mihai Eminescu

Tema poeziei
Strofa I
Strofa a II-a
Strofa a iii-a
Strofa a IV-a
Ultima strofă
Procedee artistice
. Oda, metru, antic, mihai, eminescu, iubire, dragoste, conditia, omului, geniu, tema, procedee, artistice

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

În dulcele stil clasic – Nichita Stănescu

Tema
Ideea poetică:
Structura poeziei
Prima strofă
Strofa a II-a
Strofa a iii-a
Strofa a IV-a
Limbajul artistic
În ultima strofă
. In dulcele stil clasic, nichita stanescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 1

1 2 ... 2

"iii" rezultate au fost gasite 70

iii

Alege conditiile

"iii" rezultate au fost gasite 70

"iii" rezultate au fost gasite 70

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate