grupa
"grupa" rezultate au fost gasite 30
Programare WEB cu ASP.NET |
|
I. PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5
I.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 I.2. REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 I.2.1. Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 I.2.2. Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 I.2.3. Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 I.2.3.1 Tabele............................................................................................................................................. 8 I.2.3.2 Cadre.............................................................................................................................................. 9 I.2.3.2.1 Cadre interne .......................................................................................................................... 10 I.2.3.2.2 Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 I.2.3.3 Layere........................................................................................................................................... 12 I.2.3.4 Formulare..................................................................................................................................... 12 I.2.4. Evaluare............................................................................................................................. 16 I.3. UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 I.3.1. Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 I.3.2. Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 I.3.2.1 Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 I.3.2.2 Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 I.3.2.3 Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 I.3.3. Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 I.3.4. Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 I.3.5. Stiluri identificator............................................................................................................. 25 I.3.6. Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 I.3.7. Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 I.3.8. Casete în CSS..................................................................................................................... 30 I.3.9. Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 I.3.10. Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 I.3.11. Evaluare............................................................................................................................. 34 II. MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 II.1. MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 II.2. CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 II.3. MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 II.4. PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 II.5. PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 II.6. COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 II.7. WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 II.8. CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 II.9. DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 II.10. CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 II.11. EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 II.12. SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 II.13. SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 II.14. DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 II.15. VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 II.16. MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 II.17. SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 II.18. ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 II.19. RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 II.20. SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 III. LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 III.1. STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 III.1.1. Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 III.1.2. Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 III.1.3. Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 III.2. LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 III.2.1. Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 III.2.2. Tipuri de date..................................................................................................................... 55 III.2.3. Operatori ........................................................................................................................... 56 III.2.4. Conversii............................................................................................................................ 58 III.2.5. Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 III.2.6. Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 III.2.7. Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 III.2.8. Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 III.2.9. Date calendaristice............................................................................................................ 73 IV. MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 IV.1. CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 IV.1.1. Label .................................................................................................................................. 76 IV.1.2. Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 IV.1.3. TextBox .............................................................................................................................. 78 IV.1.4. CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 IV.1.5. RadioButton ....................................................................................................................... 81 IV.1.6. RadioButtonList ................................................................................................................. 82 IV.1.7. BulletList ............................................................................................................................ 83 IV.1.8. Image ................................................................................................................................. 84 IV.1.9. DropDownList.................................................................................................................... 84 IV.1.10. HyperLink ........................................................................................................................ 85 IV.1.11. Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 IV.1.12. MultiView, View............................................................................................................... 87 IV.1.13. FileUpload ....................................................................................................................... 87 IV.1.14. Evaluare........................................................................................................................... 89 IV.2. POST BACK .......................................................................................................................................... 90 IV.2.1. Evaluare............................................................................................................................. 92 IV.3. CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 IV.3.1. RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 IV.3.2. RangeValidator .................................................................................................................. 93 IV.3.3. RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 IV.3.4. CompareValidator ............................................................................................................. 93 IV.3.5. CustomValidator ................................................................................................................ 94 IV.3.6. Evaluare............................................................................................................................. 97 IV.4. CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 IV.4.1. ImageMap .......................................................................................................................... 98 IV.4.2. Ad Rotator........................................................................................................................ 101 IV.4.3. Calendar .......................................................................................................................... 103 IV.4.4. Evaluare........................................................................................................................... 107 IV.5. CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 IV.6. PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 IV.6.1. Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 IV.6.2. ViewState ......................................................................................................................... 111 IV.6.3. Cookies............................................................................................................................. 113 IV.6.4. Query String..................................................................................................................... 114 IV.6.5. Session ............................................................................................................................. 116 IV.6.6. Application....................................................................................................................... 119 IV.6.7. Evaluare........................................................................................................................... 121 V. INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 V.1. ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 V.2. ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 V.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 V.3.1. Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 V.3.2. Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 V.3.3. Evaluare........................................................................................................................... 127 V.4. CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 V.4.1. Evaluare........................................................................................................................... 136 V.5. ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 V.5.1. Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 V.5.2. Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 V.5.2.1 Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 V.5.2.2 gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 V.5.2.3 Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 V.5.2.4 Interogări multiple.................................................................................................................... 146 V.5.2.5 Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 V.5.2.6 Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 V.5.2.7 Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 V.5.3. Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 V.5.3.1 Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 V.5.3.2 Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 V.5.3.3 Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 V.5.3.4 Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 V.5.4. Evaluare........................................................................................................................... 156 V.6. MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET 158 V.6.1. Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 V.6.2. Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 V.6.3. Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 V.6.4. Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 V.6.5. Command.......................................................................................................................... 168 V.6.5.1 Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 V.6.5.2 Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 V.6.5.3 Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 V.6.5.4 Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 V.6.6. DataReader....................................................................................................................... 172 V.6.7. Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 V.6.8. Studiu de caz .................................................................................................................... 174 V.7. LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 V.7.1. DataAdapter..................................................................................................................... 184 V.7.2. DataSet............................................................................................................................. 185 V.7.3. Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 V.8. LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 V.9. PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 V.10. CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 V.10.1. Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 V.10.2. Controlul GridView......................................................................................................... 200 V.10.3. Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 V.10.4. Alte controale legate la date............................................................................................ 208 V.10.4.1 Repeater................................................................................................................................. 208 V.10.4.2 DataList .................................................................................................................................. 209 V.10.4.3 DropDownList ........................................................................................................................ 210 V.10.4.4 CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 V.10.4.5 RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 V.10.5. Evaluare .......................................................................................................................... 213 VI. SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 VI.1. WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 VI.2. FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 VI.3. SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 VII. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 VII.1.1. MasterPages ................................................................................................................... 216 VII.1.2. Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 VII.1.3. Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 VII.1.4. Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 VIII. TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net |
|
Programare WEB Numar pagini: 261
|
Curs Baze de date |
|
CUPRINS pag
0. Introducere Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3 1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD) 1. 1. Istoric,comentarii 5 1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6 1. 3. Regulile luiCodd 7 1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10 1. 5. Abstractizarea datelor 12 1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14 1. 7. Independenţa datelor 15 1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15 1. 9. Obiectivele unui SGBD 18 1.10.Funcţiunile unui SGBD 20 2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală 2.1. Generalităţi, enumerări 25 2.2. Modelare E-R 2.2.1.Concepte de bază 27 2.2.2.Restricţii structurale 31 2.2.3. Chei 34 2.3. Modelul EE-R 2.3.1. Problemele modelului E-R 35 2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36 2.3.3. Specializarea 37 2.3.4. Generalizarea 38 2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38 3. Algebra relaţionala 3.1. Structura relaţionala a datelor 3.1.1. Domeniu 38 3.1.2. Relaţie 39 3.1.3. Atribut 40 3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41 3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41 4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL 4.1. Istoric, obiective 49 4.2. Clauze şi operatori SQL 4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50 4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55 4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56 4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58 4.2.5.Subinterogări 59 4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62 4.2.7.Operatorul EXISTS 64 5. Normalizarea 5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66 5.2.Dependenţe funcţionale 69 5.3.Forme normale 5.3.1.Prima formă normală 72 5.3.2.A doua formă normală 74 5.3.3.A treia forma normală 76 5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76 6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale 6.1. Metodologia 6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80 6.1.2. Prezentarea metodologiei 80 6.1.3. Crearea modelului logic 82 6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98 6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date relaţionale 101 6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile Locatari şi Cheltuieli 118 6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119 6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120 6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121 6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121 6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122 6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122 7. Baze de date distribuite 7.1.Generaliăţi 124 7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126 7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129 7.4.Alocarea datelor 130 7.5.Transparenţe în SGBDD 133 8. Securitate şi integritate 8.1. Integritate 142 8.2. Securitate 146 9. Tranzacţii şi concurenţă. 9.1.Tranzacţii 151 9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152 9.3. Controlul concurenţei 152 9.4. Tehnici optimiste 158 9.5. Controlul recuperării 159 Test de autoevaluare 162 . Baze de date |
|
Baze de date Numar pagini: 161
|
Operatiunile in afara bilantului |
|
1. Argument
Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare, nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera. Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 – Contrapartida. Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel: • angajamente de finantare; • angajamente de garantie; • angajamente privind titlurile; • angajamente privind operatiunile in devize; • angajamente diverse; • angajamente inoielnice; • conturi de evidenta. Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.. Operatiuni, bilant, angajamente, finantare, garantie, devize, aplicatii, cheltuielile, veniturile, rezultatele bancare, dobanda |
|
Economie Numar pagini: 36
|
Aminoacizii |
|
Definitie
Aminoacizii esenţiali Nomenclatură Caracteristici generale Proprietăţi fizice Stereochimia aminoacizilor Proprietăţi spectrale Proprietăţi electrochimice Proprietăţi chimice Transformări biochimice Identificarea şi dozarea aminoacizilor Metode de preparare Obţinerea formelor optic active Utilizările aminoacizilor PEPTIDE PROPRIETĂŢI STRUCTURĂ SINTEZE DE PEPTIDE Metode de blocare şi activare a grupărilor amino şi carboxil Reprezentanţi PROTEINE Structură Structura primară Structura secundară Structura terţiară Organizarea pe domenii a proteinelor /2,3/ Structura cuaternară a proteinelor METODE DE DETERMINARE A STRUCTURII Identificarea şi dozarea aminoacizilor . Aminoacizii, natura, catenei, clasificare, numarul, gruparilor, pozitia, prezenta, radical, nepolar, polar, esentiali, nomenclatura, formula, structura, denumire, uzuala, rationala, glicina, alanina, valina, leucina, izoleucina, fenilalanina, metionina, neproteinogeni, ornitina, betaina, sarcozina, caracteristici, generale, proprietati, fizice, stereochimia, spectrale, electrochimice, chimice, transformari, biochimice, identificarea, dozarea, metode, preparare, obtinerea, formelor, optic, active, utilizarile, peptide, sinteze, metode, blocare, activare, gruparilor, amino, carboxil, reprezentanti, carnozina, glutationul, oxitocina, vasopresina, insulina, proteine, primara, secundara, tertiara, organizarea, domenii, cuaternara, determinare |
|
Chimie Numar pagini: 33
|
Proiectarea tranformatorului electric |
| Să se calculeze un transformator care să aibă următoarele caracteristici principale:. 1, puterea aparenta nominala: 2, numarul de faze: 3, tensiunea de linie primara: 4, tensiunea de linie secundara: 5, frecventa tensiunii de alimentare: 6, schema si grupa de conexiuni: 7, puterea activa absorbita la functionarea în gol: 8, puterea activa la functionarea în scurtcircuit: 9, intensitatea curentului de mers în gol: 10, tensiunea de scurtcircuit 11, racire naturala în ulei 12, conductorul înfasurarii din cupru 13, clasa de izolatie a înfasurarii: a 14, miezul feromagnetic se executa din tabla electotehnica: m4orsi-111 15, grosimea tolelor: 16, izolatia tolelor din: |
|
Energia eoliană Numar pagini: 31
|
Gaze rare |
|
"In vreme ce principalele elemente chimice din grupa halogenilor (Cl,I,Br si F) au fost descoperite in vreme de 120 ani, elementele principale din grupa gazelor rare(He,Ar,Ne,Kr,Xe)au fost descoperite in numai 30 ani, iar facand abstractie de heliu care fusese descoperit in Soare pe cale spectrala, celelalte 4 elemente au fost izolate in numai patru ani(1894-1898)."
Argonul Heliul Kriptonul si Neonul Xenonul . Argonul, heliul, kriptonul, neonul, xenon, he, ar, ne, kr, xe, cl, i, br, f, sir j, w, s rayleight, sir w, ramsay, mendeleev, g, claude, xef2, tetrafluorura, xef, bioxid, xe o2, n, bartlett, hexafluoroplatinatul difluorura de xenon, morre, ch, moureu, j, blake, h, cavendish, l, gmelin, j, berzelius, j, stas, w, prout, protylul lui aristotel, john william stuart, lord rayleigh, williams ramsey, pierre i, c, janssen, j, n, locker, w, hillerand, morris william travers, r, pictet, l, p, calletet, c, linde, w, hampson, limba greaca, ascuns, neon, grecescul, noul ludwig mond |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
Gazele rare |
|
In vreme ce principalele elemente chimice din grupa halogenilor (Cl,I,Br si F) au fost descoperite in vreme de 120 ani, elementele principale din grupa gazelor rare(He,Ar,Ne,Kr,Xe)au fost descoperite in numai 30 ani, iar facand abstractie de heliu care fusese descoperit in Soare pe cale spectrala, celelalte 4 elemente au fost izolate in numai patru ani(1894-1898)...........................
Argonul Heliul Kriptonul si Neonul Xenonul . Gazele, rare, argonul, heliul, kriptonul, neonul, xenonul |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
Colindele in mediul urban |
|
Colindele in mediul urban
Sǎrbǎtorile de iarnǎ reprezintǎ un moment foarte special în viaţa fiecǎruia dintre noi. În fiecare familie existǎ obiceiuri legate de aceste sǎrbǎtori sfinte care sunt transmise cu sfinţenie de la generaţie la generaţie. În afarǎ de acestea mai existǎ obiceiuri calendaristice rǎspândite pe întreg teritoriul patriei noastre. Obiceiurile şi tradiţiile legate de sǎrbǎtoarea Crǎciunului şi de cea a Anului Nou sunt cele mai rǎspândite. Elementul esenţial în efortul de pǎstrare a identitǎţii noastre este, în principal, respectarea tradiţiilor populare. La final de an, acestea sunt grupate în jurul sǎrbǎtorii Naşterii Domnului, a Crǎciunului. Conform tradiţiei, din ajunul Crǎciunului şi pânǎ în ziua de Anul Nou, colindǎtorii pornesc în alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urǎri de sǎnǎtate şi belşug. Copii şi tinerii de la sate şi de la oraşe, toţi se dedicǎ în aceastǎ perioadǎ obiceiului popular strǎvechi, colindatul. Având semnificaţii diferite de la o regiune la alta, colindele ca tradiţii româneşti de Crǎciun fac parte din magia nopţilor de iarnǎ şi a sǎrbǎtorilor. . Colinde |
|
Estetică Numar pagini: 16
|
Celula |
| Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Cum a aparut viata |
|
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie.............. . Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Coloranti |
|
Generalitati
Clasificarea coloranţilor . Coloranti, generalitati, substante, organice, naturale, sintetice, grupe, cromofore, cromofori, grupa, nitrozo, nitro, azo, cetonica, dubla, legatura, clasificarea, azoici, antrachinonici, trifenilmetanici, indantrenici, indigo, sulf, bazici, acizi, substantivi, mordant, cada, developare |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Relieful si apele Romaniei |
|
Caracteristicile elementelor climatice
Regionarea climatică APELE Dunărea Râurile interioare 1. grupa de vest 2. grupa de sud 3. grupa estică 4. grupa râurilor dobrogene Lacurile Apele subterane Apele de adâncime Marea Neagră . Romania, relief, ape, caracteristici, elemente, climatice, regionarea, climatica, apele, dunarea, rauri, interioare, grupa, vest, sud, est, dobrogene, lacurile, subterane, adancime, marea neagra |
|
Geografie Numar pagini: 4
|
Simbolismul |
| Simbolismul este un curent literar aparut in Franta,ca reactie impotriva parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovand conceptul de poezie moderna.Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolista”si in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala „simbolist-armonista”,devenita apoi „filozofico-instrumentista”.Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de „decadenti”.Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.. Simbolismul european |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 8
|
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
|
Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia. . Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 7
|
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
|
Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia. . Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 7
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Amidonul |
|
Amidonul
Izolare. Aspect Amiloza si amilopectina Structura amidonului Structura amilopectinei Structura amilozei Structura glicogenului Hidroliza enzimatica a polizaharidelor de tipul amidonului Concluzii privind structura amidonului Bibliografie . Amidonul, hidratii de carbon, grupa, polizaharidelor, hidroliza, monozaharide, hexose, pentoze, celuloza, soliditate mecanica, glicogenul, claude bernard, izolare, aspect, aspectul amidonului, amiloza, amilopectina, structura, amidonului, hidroliza, amilopectinei, amilozei, glicogenului, hidroliza, enzimatica, polizaharidelor, tipul, concluzii |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Fenoli monohidroxilici |
|
Fenolii au o grupare hidroxil legată direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiţi după cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiţi crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiţi ca hidroxi-compuşi, de exemplu:...........................
METODE DE OBŢINERE PROPRIETĂŢI CHIMICE REACŢII ALE NUCLEULUI AROMATIC REPREZENTANŢI . Fenolii, hidroxil, metifenolii, crezoli, dimetifenolii, xilenoli, metode, obtinere, gudroanele, tratarea, sarurilor, sodiu, fenoxidul, substitutia, nucleofila, oxidarea, alchilbenzenilor, tratarea, aminelor, proprietati, chimice, anioni, ionul, fenoxid, ciclohexanoid, nucleului, aromatic, substitutie, electrofila, halogenfenolii, tetraiododifenilenchinona, rosul lui lautemann, mononitrofenoli, polinitrofenoli, reprezentanti, runge, crezolii |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Surse de poluare cu praf, cenuşă şi fum |
|
Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în atmosfera:
a - surse artificiale b - surse naturale. a) Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii: a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial; a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic............................. . Surse, poluare, praf, cenusa, fum |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Istoria chimiei |
|
Chimia este ştiinţa care are ca obiect studierea substanţelor şi a transformărilor lor. Este definită şi ca ştiinţă despre atomi (elemente chimice) şi combinaţiile lor, deoarece studiază procesele de transformare a substanţelor dintr-una în alta prin regruparea atomilor şi modificarea legăturilor dintre atomi. Chimia are strânse legături cu alte ştiinţe, dintre care în primul rând cu fizica (limita dintre ele fiind relativă şi făcând obiectul a două discipline, chimie fizică şi fizică chimică), precum şi cu biologia (biochimia) şi cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se împarete în: chimia anorganică, chimia organică şi chimia fizică. Chimia anorganică studiază proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi combinaţiilor lor (în afară de compuşii carbonului, studiaţi de chimia organică),precum şi legile generale ale combinării chimice. Chimia organică studiază combinaţiile carbonului cu câteva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.). ...................................... Istoria, chimie, boyle, wohler, lomonosov, avogadro, dalton, mendeleev, butlerov, frankland, meyer, mosely, kossel, lewis, bohr, heitler, london, bernath, salygni, edeleanu, istrati, zaharia, munteanu, spacu, gheorghiu, minovici, maxim, longinescu, bogdan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Aminoacizii |
|
Definitie
CLASIFICARE Aminoacizii esenţiali Nomenclatură: Proprietăţi fizice Proprietăţi chimice . Aminoacizii, unitatile, constituente, proteinelor, carboxil, amino, proteinogeni, clasificare, natura, catenei, numarul, gruparilor, pozitia, prezenta, radical, nepolar, polar, esentiali, nomenclatura, proprietati, fizice, chimice, reactia |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
24. Camil Petrescu (1894-1957) |
|
"S-a născut la Bucureşti. După colegiul „Sf. Sava” s-a înscris, în toamna lui 1913, la secţia de filosofie a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Aici a fost remarcat de Negulescu şi de Rădulescu-Motru. Dădea câte un articol la publicaţiile lui Cocea şi Arghezi. Camil urmează, în paralel, şcoala militară, pentru a lupta apoi ca voluntar în primul război mondial. Şi-a dat licenţa abia în 1919.
Şi-a început cariera la Timişoara, ca profesor şi ziarist. Din caietul versurilor de război publică un grupaj în Sburătorul. Revine la Bucureşti, unde viaţa i se împleteşte strâns cu vasta sa activitate de publicist, cronicar dramatic, om de teatru, eseist, teoretician mereu contestat şi contestatar........." BIBLIOGRAFIE 1. Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988 2. Vasile Dem. Zamfirescu, Studiu introductiv la Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988 3. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 . Camil, petrescu, sburatorul, teze si antiteze, revistei fundatiilor, substatialism, modalitatea estetica a teatrulului, motru, negulescu, pogoneanu, caracostea, kantism, hegelianism, ontologia concretului, problema cosmologica, mircea florian, iosif brucar, epistemologica, logicism, hegel, bergson, husserl, leibniz, panlogic, evolutia creatoare, constantin noica, viziunea, camilpetresciana, perspectivismul, absolutist, realitatea, miscare, concreta, intreg, valoare, noocratica, spiritualitate, materia, evolutiva, evolutia in subspecie, devolutiva, inteligenta, suprapersonala, pseudovalori, vasile dem, zamfirescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Albinele |
|
Definiţie
Albinele sunt insecte sociale poichiloterme poliforme, cu aripi membranoase din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera L. Necesitatea de a se aduna în grup, se datorează organismului lor poichiloterm, care, prin el însuşi nu poate să dea albinei izolate posibilitatea de a-şi păstra temperatura proprie care să-i asigure vieţuirea. Generalităţi Albinele sunt grupate în jurul reginei, într-o populaţie numită colonie, a cărei mărime variază în funcţie de sezon (10.000-80.000 de indivizi) şi de bogăţia resurselor nectaro-polenifere care asigură vigoarea coloniei. Au un rol important în viaţa plantelor, contribuind la polenizarea florilor şi mărirea producţiei. Principalul serviciu adus umanităţii este polenizarea, 75 % din totalul plantelor cu flori fiind polenizate cu ajutorul insectelor, albinele melifere jucând un rol extrem de important (venitul naţional obţinut prin polenizarea cu albine fiind de 10-15 ori superior valorii mierii şi cerii produse în acelaşi interval). . Albinele, insecte, apide, apis, hymenoptera |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Benzenul |
|
Benzenul este cel mai simplu si totodata cel mai important reprezentant al hidrocarburilor aromatice, o grupa de substante care se deosebesc in multe privinte de cele studiate pana acum.
Proprietatile hidrocarburilor romatice precum rezulta si o serie de proprietati cu totul noi.Toate acestea fac sa existe si astazi tratate in care chimia organica este impartita in studiul a doua serii: seria alifatica cuprinzand alcanii, alchenele, acetilenele si derivatii acestora, si seria aromatica, in care se includ hidrocarburile aromatice si substantele care deriva de la acestea. in care sunt prezente, au un caracter specific. Acesta consta in mare parte dintr-o imbinare a unor insusiri proprii substantelor nesaturate, cu insusiri caracteristice compusilor saturati.Din aceasta imbinare si influentele pe care le exercita resturile acestor hidrocarburi asupra celorlalte grupari din moleculele . Benzenul, formula, moleculara, structura |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Vitaminele |
|
Vitaminele se deosebesc între ele prin structura lor chimică uneori destul de complicată, făcând parte din diferite clase de substanţe organice. Denumirea de vitamine le-a fost atribuită de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectând prezenţa lor indispensabilã pentru viatã, dar în acelaşi timp şi presupunerea greşită a acestuia de a le considera ca pe nişte substanţe bazice de tipul aminelor.
Vitaminele sînt catalizatori biochimici (biocatalizatori) care în cantităţi extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea şi stimularea metabolismului.................................. . Vitaminele, catalizatori, biochimici, biocatalizatori, metabolismului, insuficienta, boala, sinteza, vitamine, liposolubile, hidrosolubile, grupa k, antihemoragice, antirahitice, vitaminele d, vitamina pp, antipelagroasa |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
De la monarhia constitutionala la dictatura iacobina |
|
DECLARATIA DREPURILOR OMULUI SI CETATEANULUI
CONSTITUTIA DIN 1791 GUVERNAREA GIRONDINA GRUPAREA IACOBINA DIRECTORATUL . Monarhie, constitutionala, dictatura iacobina, declaratia, drepturilor, omului, si, cetateanului, constitutia, din, 1791, guvernarea, girodina, gruparea, iacobina, directoratul, 26, august, 1789, adunarea, constituanta, libertatea, proprietatea, rezistenta, presiune, legea, egali, suveranitatea, natiune, proprietatea, sacra, inviolabila, desfintarea, cenzurii, libertatea, presei, refuzul, regelui, sanctiona, decretele, august, miscare, mase, versailles, ludovic, xvi, paris, clerul, episcopii, alesi, franta, principiului, separarii, puterilor, in, stat, puterea, executiva, puterea, legislativa, 83, departamente, comune, cantoane, cluburi, revolutionare, 1791, austria, prusia, 11 august, 1792, comuna, insurectionala, din, paris, 21, septembrie, 1792, republica, 20 sept, 1792, valmy, tarile de jos, belgia, brissot, calendarul republican, ghilotinat, vendeea, danton, robespierre, just, saint, comitetul, salvarii, publice, guvern, comitetul sigurantei generale, politie, tribunalele, revolutionare, reprezentantii, in, misiune, psihoza, tradarii, revolutiei, instaurarea, terorii, sept, 1793, condamnat, moarte, plan, extern, iunie, 1794, coalitia, straina, moderatilor, radicalilor, fericirea, generala, votul, thermidoriana, guvernarea, universal |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Simbolism |
| Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa,ca reacţie împotriva parnasianismului,a romantismului retoric şi a naturalismului ,promovând conceptul de poezie modernă.Considerat din perspectiva social-istorică,simbolismul apare ca produs şi expresie a stării de spirit generate de agravarea contradicţiilor societăţii capitaliste de la sfârşitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care în 1886,a publicat un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.În acelaşi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolist㔺i în fruntea căreia s-a găsit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil înfiinţează şcoala „simbolist-armonistă”,devenită apoi „filozofico-instrumentistă”.Alţi poeţi de orientare antiparnasiană îl considerau şef de şcoală pe Paul Verlaire;ei şi-au luat,în semn de sfidare,numele de „decadenţi”.Reprezentanţi de frunte ai decadenţilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.Aceşti poeti şi mulţi alţi începuseră să scrie cu mult înainte de constituirea grupărilor în care s-au încadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat naştere nu în 1886,ci mult mai devreme, cuprinzând pe toţi poeţii de orietare antiparnasiană,uniţi în efortul de a descoperi esenţa poeziei................................................................. Simbolism, muzica, pictura |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 8
|
Baza informaţională şi etapele Conducerii Operative a Producţiei |
|
Complexitatea lucrărilor Conducerii Operative a Producţiei, diversitatea metodelor şi tehnicilor folosite, necesită un volum mare de informaţii care se regăsesc ăîn principal în documentaţia tehnico-economică a proiectării(fişa tehnologică, lista materialelor).
Aceste informaţii se pot grupa astfel: 1)Informaţii referitoare la produsele ce urmează să se execute: -Nomenclatura şi cantitatea de produse şi semifabricate ce urmează a fi livrate clienţilor;.................................. . Baza, informationala, etapele, conducerii, operative, productie |
|
Economie Numar pagini: 2
|
Sistemul circulator, sistemul osos - Deosebiti intre omul preistoric si cel contemporan |
|
Deosebirile esenţiale între vene şi artere sunt următoarele:
1. venele sunt vase de sânge care transportă sângele către inimă, iar arterele duc sângele de la inimă în tot corpul; 2. arterele sunt mai voluminoase decât venele; 3. orice rană de pe o arteră se vindecă mult mai greu decât o rană situată pe o venă, din cauza faptului că arterele au pereţii foarte elastici............... . Sistemul, circulator, osos, deosebiri, omul, preistoric, contemporan, vene, artere, sange, inima, arterele, rana, grupa, 0, a, b, ab, vaccinare, boli, miocardita, pericardita, cardita, arteroscleroza, infarctul, miocardic, congestia, cerebrala, flebita, varicele, hipertensiunea, arteriala, antichitate |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Tabelul periodic al elementelor |
|
\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"
Notatia atomica 1. Scurt istoric 2. gruparea elementelor in tabelul periodic 2.1 Perioade 2.2 Grupe 2.3 Legaturi pe diagonala 3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f 3.1 Elemente de tip bloc s 3.2 Elementele de tip bloc p 3.3 Elemente de tip bloc d 3.4 Elemente de tip bloc f . Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
"grupa" rezultate au fost gasite 30
