grup

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"grup" rezultate au fost gasite 53

1 2 ... 2

Algebra liniara

CUPRINS
CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
§1. Modul. Submodul. Calcule într-un modul. Operaţii cu
submodule. Submodul generat de o mulţime. Laticea submodulelor unui
modul. Sistem de generatori. Elemente liniar independente
(dependente). Module libere. Spaţii vectoriale. Submodul maximal.
Modul simplu. Factorizarea unui modul printr-un submodul. Modul
factor. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
§2. Morfisme de module. Endomorfisme. Operaţii cu morfisme
de module. Imaginea, nucleul, coimaginea şi conucleul unui morfism de
module. Categoriile Mods(A) şi Modd(A). Monomorfisme,
epimorfisme, izomorfisme de module. Nucleul şi conucleul unei perechi
de morfisme. Teorema fundamentală de izomorfism pentru module.
Consecinţe. Şiruri exacte de A-module. Functorii hM şi hM de la
Mods(A) la Ab. Bimodule. Dualul şi bidualul unui modul. . . . . . . 14
§3. Produse şi sume directe în Mods(A). Sume directe de
submodule. Produse şi sume directe de morfisme de A-module. Sume şi
produse fibrate în Mods(A). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
§4. Limite inductive şi proiective în Mods(A). Limite inductive
şi proiective de morfisme de A-module . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
§5. Submodule esenţiale şi superflue. Submodule complement.
Submodule închise. Module injective. grupuri divizibile. Anvelope
injective. Module proiective. Anvelope proiective. Generatori,
cogeneratori pentru Mods(A). Limite inductive şi proiective în
Mods(A). Limite inductive şi proiective de morfisme de A-module. .60
3
§6. Produs tensorial de module. Produs tensorial de morfisme.
Functorii SM şi TN; transportul şirurilor exacte scurte prin aceşti functori.
Comutativitatea produsului tensorial. Permutarea produsului tensorial cu
sumele directe. Produs tensorial de module libere. Asociativitatea
produsului tensorial. Proprietatea de adjuncţie. Module plate. . . . 83
§7. Module libere de rang finit. Matricea de trecere de la o bază
la alta. Formula de schimbare a coordonatelor unui element la
schimbarea bazelor. Lema substituţiei. Matricea ataşată unei aplicaţii
liniare între module libere de rang finit; formula de schimbare a
acesteia la schimbarea bazelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
CAPITOLUL 2: Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare.
§1. Definiţia unui determinant de ordin n. Proprietăţile
determinanţilor. Dezvoltarea unui determinant după elementele unei
linii. Regula lui Laplace. Formula Binet-Cauchy.. . . . . . . . . . . . 113
§2. Matrice inversabilă. Inversa unei matrice. Rangul unui
sistem de vectori. Rangul unei matrice. Rangul unei aplicaţii liniare între
spaţii vectoriale de dimensiuni finite.. . . . . . . . . . . . . . . . . . .132
§3. Sisteme de ecuaţii liniare cu coeficienţi într-un corp
comutativ. Sisteme omogene. Vectori şi valori proprii ai unui operator
liniar. Teorema Cayley-Hamilton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .157. Algebra liniara

Algebra Liniara

Numar pagini: 199

INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie,
stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată
numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci
pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori
exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului,
adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un
raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric
şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional,
aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă
ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în
Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu
este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi
pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul
« multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am
avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care
le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai
recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două
caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea
acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României,
reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei
termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între
grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are
avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în
dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii,
termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din
urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul
socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este
el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ
treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele
de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel
de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil
pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre
confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite
« multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în
plus pentru respingerea termenului.
Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi,
exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între
comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar
prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între
entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai
aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din
România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite
3
A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994
6
simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de
analiză, cât şi de practici.
Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între
partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la
cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac
referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la
naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a
proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare.
. Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 204

Curs Baze de date

CUPRINS pag
0. Introducere
Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3
1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD)
1. 1. Istoric,comentarii 5
1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6
1. 3. Regulile luiCodd 7
1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10
1. 5. Abstractizarea datelor 12
1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14
1. 7. Independenţa datelor 15
1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15
1. 9. Obiectivele unui SGBD 18
1.10.Funcţiunile unui SGBD 20
2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală
2.1. Generalităţi, enumerări 25
2.2. Modelare E-R
2.2.1.Concepte de bază 27
2.2.2.Restricţii structurale 31
2.2.3. Chei 34
2.3. Modelul EE-R
2.3.1. Problemele modelului E-R 35
2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36
2.3.3. Specializarea 37
2.3.4. Generalizarea 38
2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38
3. Algebra relaţionala
3.1. Structura relaţionala a datelor
3.1.1. Domeniu 38
3.1.2. Relaţie 39
3.1.3. Atribut 40
3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41
3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41
4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL
4.1. Istoric, obiective 49
4.2. Clauze şi operatori SQL
4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50
4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55
4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56
4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58
4.2.5.Subinterogări 59
4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62
4.2.7.Operatorul EXISTS 64
5. Normalizarea
5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66
5.2.Dependenţe funcţionale 69
5.3.Forme normale
5.3.1.Prima formă normală 72
5.3.2.A doua formă normală 74
5.3.3.A treia forma normală 76
5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76
6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale
6.1. Metodologia
6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80
6.1.2. Prezentarea metodologiei 80
6.1.3. Crearea modelului logic 82
6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98
6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date
relaţionale 101
6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile
Locatari şi Cheltuieli 118
6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119
6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120
6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121
6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121
6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122
6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122
7. Baze de date distribuite
7.1.Generaliăţi 124
7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126
7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129
7.4.Alocarea datelor 130
7.5.Transparenţe în SGBDD 133
8. Securitate şi integritate
8.1. Integritate 142
8.2. Securitate 146
9. Tranzacţii şi concurenţă.
9.1.Tranzacţii 151
9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152
9.3. Controlul concurenţei 152
9.4. Tehnici optimiste 158
9.5. Controlul recuperării 159
Test de autoevaluare 162
. Baze de date

Baze de date

Numar pagini: 161

Sistem financiar contabil

Cuprins
CAPITOLUL 1 DESPRE SISTEME 3
1. DEFINIŢII 3
1.1. Teoria sistemelor 5
1.2. Metodologia sistemelor 7
1.3. Aplicarea sistemelor 7
1.4. Analiza sistemelor 8
2. COMPONENTELE UNUI SISTEM 8
3. FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR 8
4. CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR 9
5. EVALUAREA UNUI SISTEM 11
6. CLASIFICĂRI ALE SISTEMELOR 12
CAPITOLUL 2 INFORMAŢIA 18
1. DEFINIŢII ALE INFORMAŢIEI 18
1.1. Ştiinţa şi teoriile informaţiei 22
1.2. Dată, informaţie, cunoştinţă 22
1.3. Comunicarea informaţiei şi transmisia informaţiei 25
2. TIPOLOGIA INFORMAŢIILOR 27
3. CALITATEA INFORMAŢIEI 28
CAPITOLUL 3 32
CONTABILITATEA 32
1. Definirea obiectului şi metodei contabilităţii 32
2. Metoda contabilităţii 33
Procedeele metodei contabilităţii 33
3. PRINCIPII CONTABILE 34
CAPITOLUL 4 SISTEME INFORMAŢIONALE 37
1. DEFINIŢII 37
2. TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 37
2.1. SISTEME DE PRELUCRARE A TRANZACŢIILOR (SPT) 43
2.1.2 Schimbul electronic al documentelor 47
2.2. BIROTICA ŞI SISTEMELE grupURILOR DE LUCRU 48
2.3. Sistemele de informare a conducerii (SIC) 50
2.4. Sisteme de sprijinire a procesului decizional (SSPD) 51
2.5. Sisteme informaţionale pentru conducerea strategică (SICS) 54
2.6. Sisteme informaţionale funcţionale 55
CAPITOLUL 5 ANALIZA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 58
1. INIŢIEREA ŞI PLANIFICAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 59
2. ANALIZA DE SISTEM 62
2.1. Analiza organizaţională 64
2.2. Analiza sistemului existent 64
2.3. Analiza fezabilităţii 64
2.4. Alte activităţi 65
3. Culegerea informaţiilor despre sistemul existent 67
3.1. Tehnici de investigare a sistemului 69
4. DETERMINAREA NECESARULUI DE INFORMAŢII ŞI A CERINŢELOR 71
5. ELABORAREA VARIANTELOR DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIC 73

. Suport de curs sistemul informational financiar contabil

Informatica economica

Numar pagini: 42

Operatiunile in afara bilantului

1. Argument
Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,
nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.
Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 – Contrapartida.
Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:
• angajamente de finantare;
• angajamente de garantie;
• angajamente privind titlurile;
• angajamente privind operatiunile in devize;
• angajamente diverse;
• angajamente inoielnice;
• conturi de evidenta.
Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.. Operatiuni, bilant, angajamente, finantare, garantie, devize, aplicatii, cheltuielile, veniturile, rezultatele bancare, dobanda

Economie

Numar pagini: 36

Proiectarea tranformatorului electric

Să se calculeze un transformator care să aibă următoarele caracteristici principale:. 1, puterea aparenta nominala: 2, numarul de faze: 3, tensiunea de linie primara: 4, tensiunea de linie secundara: 5, frecventa tensiunii de alimentare: 6, schema si grupa de conexiuni: 7, puterea activa absorbita la functionarea în gol: 8, puterea activa la functionarea în scurtcircuit: 9, intensitatea curentului de mers în gol: 10, tensiunea de scurtcircuit 11, racire naturala în ulei 12, conductorul înfasurarii din cupru 13, clasa de izolatie a înfasurarii: a 14, miezul feromagnetic se executa din tabla electotehnica: m4orsi-111 15, grosimea tolelor: 16, izolatia tolelor din:

Energia eoliană

Numar pagini: 31

Aminoacizii

Definitie
Aminoacizii esenţiali
Nomenclatură
Caracteristici generale
Proprietăţi fizice
Stereochimia aminoacizilor
Proprietăţi spectrale
Proprietăţi electrochimice
Proprietăţi chimice
Transformări biochimice
Identificarea şi dozarea aminoacizilor
Metode de preparare
Obţinerea formelor optic active
Utilizările aminoacizilor
PEPTIDE
PROPRIETĂŢI
STRUCTURĂ
SINTEZE DE PEPTIDE
Metode de blocare şi activare a grupărilor amino şi carboxil
Reprezentanţi
PROTEINE
Structură
Structura primară
Structura secundară
Structura terţiară
Organizarea pe domenii a proteinelor /2,3/
Structura cuaternară a proteinelor
METODE DE DETERMINARE A STRUCTURII
Identificarea şi dozarea aminoacizilor
. Aminoacizii, natura, catenei, clasificare, numarul, gruparilor, pozitia, prezenta, radical, nepolar, polar, esentiali, nomenclatura, formula, structura, denumire, uzuala, rationala, glicina, alanina, valina, leucina, izoleucina, fenilalanina, metionina, neproteinogeni, ornitina, betaina, sarcozina, caracteristici, generale, proprietati, fizice, stereochimia, spectrale, electrochimice, chimice, transformari, biochimice, identificarea, dozarea, metode, preparare, obtinerea, formelor, optic, active, utilizarile, peptide, sinteze, metode, blocare, activare, gruparilor, amino, carboxil, reprezentanti, carnozina, glutationul, oxitocina, vasopresina, insulina, proteine, primara, secundara, tertiara, organizarea, domenii, cuaternara, determinare

Chimie

Numar pagini: 33

4. grupul instructiunilor de salt/ 5. grupul instructiunilor logice

4.1. Instructiuni de salt neconditionat
4.2. Instructiuni de salt conditionat
4.3. Instructiuni pentru controlul ciclurilor (Bucle)
5. grupul instructiunilor logice
5.1. Instructiuni logice
5.2. Instructiuni logice pentru deplasare si rotatie
6. grupul instructiunilor pe siruri de caractere
7. Instructiuni de intrare/iesire (I/O)
8. Instructiuni pentru controlul íntreruperilor
8.1. Interfata limbaj de asamblare - Sistem de operare DOS
9. Instructiuni pentru sincronizare externa. Grup, instructiuni, salt, logice, neconditionat, conditionat, control, cicluri, bucle, deplasare, rotatie, siruri, caractere, intrare, iesire, i/o, intreruperi, interfata, limbaj, ansamblare, sistem, operare, dos, sincronizare, externa

SOLTR

Numar pagini: 24

Formatul general (extern) al instructiunilor

Descrierea setului de instructiuni ale microprocesoarelor I8086/I8088
1. Instructiuni pentru transferul datelor
2. Instructiuni pentru pozitionarea indicatorilor de conditie
3. grupul instructiunilor aritmetice
3.1. Aritmetica binara
3.2. Aritmetica BCD

. Format, general, extern, instructiuni, descriere, set, microprocesoare, i8086/i8088, transfer, date, pozitionare, indicatori, conditie, grup, instructie, aritmice, aritmetica, binara, bcd

SOLTR

Numar pagini: 18

Gaze rare

"In vreme ce principalele elemente chimice din grupa halogenilor (Cl,I,Br si F) au fost descoperite in vreme de 120 ani, elementele principale din grupa gazelor rare(He,Ar,Ne,Kr,Xe)au fost descoperite in numai 30 ani, iar facand abstractie de heliu care fusese descoperit in Soare pe cale spectrala, celelalte 4 elemente au fost izolate in numai patru ani(1894-1898)."

Argonul
Heliul
Kriptonul si Neonul
Xenonul
. Argonul, heliul, kriptonul, neonul, xenon, he, ar, ne, kr, xe, cl, i, br, f, sir j, w, s rayleight, sir w, ramsay, mendeleev, g, claude, xef2, tetrafluorura, xef, bioxid, xe o2, n, bartlett, hexafluoroplatinatul difluorura de xenon, morre, ch, moureu, j, blake, h, cavendish, l, gmelin, j, berzelius, j, stas, w, prout, protylul lui aristotel, john william stuart, lord rayleigh, williams ramsey, pierre i, c, janssen, j, n, locker, w, hillerand, morris william travers, r, pictet, l, p, calletet, c, linde, w, hampson, limba greaca, ascuns, neon, grecescul, noul ludwig mond

Chimie

Numar pagini: 6

Definirea si utilizarea segmentelor logice

Combinarea segmentelor
Utilizarea grupurilor de segmente. Directiva GROUP
Accesul la numele externe
Comunicarea parametrilor procedurilor
Transferul parametrilor prin registru
Transferul parametrilor prin locatii cunoscute de memorie
Transferul parametrilor prin stiva
Utilizarea blocurilor (tabelelor) de parametri
. Definire, utilizare, segmente, logice, combinare, utilizare, grupuri, directiva group, acces, nume, externe, comunicare, parametri, procedurilor, transfer, registru, locatii, cunoscute, memorie, stiva, blocuri, tabele

SOLTR

Numar pagini: 16

GRUPELE DE ALIMENTE

Principalele grupe de alimente. Grupele de alimente, principalele grupe de alimente, profesor gontea, referat, biologie |

Biologie

Numar pagini: 2

GRUPELE DE ALIMENTE

Principalele grupe de alimente. Principalele grupe de alimente, profesor gontea, referat, biologie, proteine, vitamine, calciu asimilabil, fier |

Biologie

Numar pagini: 2

Gazele rare

In vreme ce principalele elemente chimice din grupa halogenilor (Cl,I,Br si F) au fost descoperite in vreme de 120 ani, elementele principale din grupa gazelor rare(He,Ar,Ne,Kr,Xe)au fost descoperite in numai 30 ani, iar facand abstractie de heliu care fusese descoperit in Soare pe cale spectrala, celelalte 4 elemente au fost izolate in numai patru ani(1894-1898)...........................

Argonul
Heliul
Kriptonul si Neonul
Xenonul
. Gazele, rare, argonul, heliul, kriptonul, neonul, xenonul

Chimie

Numar pagini: 6

Colindele in mediul urban

Colindele in mediul urban

Sǎrbǎtorile de iarnǎ reprezintǎ un moment foarte special în viaţa fiecǎruia dintre noi. În fiecare familie existǎ obiceiuri legate de aceste sǎrbǎtori sfinte care sunt transmise cu sfinţenie de la generaţie la generaţie. În afarǎ de acestea mai existǎ obiceiuri calendaristice rǎspândite pe întreg teritoriul patriei noastre. Obiceiurile şi tradiţiile legate de sǎrbǎtoarea Crǎciunului şi de cea a Anului Nou sunt cele mai rǎspândite.
Elementul esenţial în efortul de pǎstrare a identitǎţii noastre este, în principal, respectarea tradiţiilor populare. La final de an, acestea sunt grupate în jurul sǎrbǎtorii Naşterii Domnului, a Crǎciunului. Conform tradiţiei, din ajunul Crǎciunului şi pânǎ în ziua de Anul Nou, colindǎtorii pornesc în alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urǎri de sǎnǎtate şi belşug. Copii şi tinerii de la sate şi de la oraşe, toţi se dedicǎ în aceastǎ perioadǎ obiceiului popular strǎvechi, colindatul. Având semnificaţii diferite de la o regiune la alta, colindele ca tradiţii româneşti de Crǎciun fac parte din magia nopţilor de iarnǎ şi a sǎrbǎtorilor.
. Colinde

Estetică

Numar pagini: 16

Virusul HIV

(HIV)
SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în SUA în 1981 în Los Angeles
si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom
Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore.
SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului
imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de
cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite
infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos.
. Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire

Biologie

Numar pagini: 3

Virusul HIV

SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în SUA în 1981 în Los Angeles
si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom
Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore.
SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului
imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de
cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite
infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos.
. Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire

Biologie

Numar pagini: 3

Simbolismul

Simbolismul este un curent literar aparut in Franta,ca reactie impotriva parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovand conceptul de poezie moderna.Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolista”si in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala „simbolist-armonista”,devenita apoi „filozofico-instrumentista”.Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de „decadenti”.Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.. Simbolismul european

Limba si literatura romana

Numar pagini: 8

Relieful si apele Romaniei

Caracteristicile elementelor climatice
Regionarea climatică
APELE
Dunărea
Râurile interioare
1. grupa de vest
2. grupa de sud
3. grupa estică
4. grupa râurilor dobrogene
Lacurile
Apele subterane
Apele de adâncime
Marea Neagră
. Romania, relief, ape, caracteristici, elemente, climatice, regionarea, climatica, apele, dunarea, rauri, interioare, grupa, vest, sud, est, dobrogene, lacurile, subterane, adancime, marea neagra

Geografie

Numar pagini: 4

Sarmanul Dionis

"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne.
În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara.
Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........."
. Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Cum a aparut viata

Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul,
hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca
un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie..............
. Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens

Biologie

Numar pagini: 4

Reptile fosile

Clasa reptilelor este foarte heterogenă, având importanţă evolutivă deosebită, căci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea păsărilor şi mamiferelor. În clasificarea nenumăratelor tipuri de reptile, paleontologii iau în considerare caracterele scheletului, mai ales conformaţia craniului.
Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului şi a scheletului în general, denotă asemănări cu stegocefalii de tipul Seymuria.
Alte reptile, din grupul Theriodontia, în decursul permo-triasicului, dobândeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind dentiţia, conformaţia craniului etc.
. Reptile, fosile, heterogena, paleontologii, conformatia craniului, carbonifer-permiene, cotylosauria, stegocefalii, seymuria, primitive, theriodontia, uscat, brontosasurus, diplodocus, jurasicul, brontozaurul, superior, cretacic, dinozaurii cu coarne, tyranosaurus, reptilele zburatoare, ihtiozaurii, marine, mezozoice, pleziozaurii

Biologie

Numar pagini: 2

Amidonul

Amidonul
Izolare. Aspect
Amiloza si amilopectina
Structura amidonului
Structura amilopectinei
Structura amilozei
Structura glicogenului
Hidroliza enzimatica a polizaharidelor de tipul amidonului
Concluzii privind structura amidonului
Bibliografie
. Amidonul, hidratii de carbon, grupa, polizaharidelor, hidroliza, monozaharide, hexose, pentoze, celuloza, soliditate mecanica, glicogenul, claude bernard, izolare, aspect, aspectul amidonului, amiloza, amilopectina, structura, amidonului, hidroliza, amilopectinei, amilozei, glicogenului, hidroliza, enzimatica, polizaharidelor, tipul, concluzii

Chimie

Numar pagini: 5

Accizele

CUPRINS

1.Analiza accizelor
1.1Scurta introducere in problematica accizelor
1.2Studiu legislativ privind accizele
1.3Modul de calcul si baza de impozitare conform legii nr. 42/1 iulie 1993
1.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calcul
2.Accizele
3.Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcool etilic.
4.Accizele datorate pentru produsele din tutun
5.Accizele pentru produsele petroliere
6.Accizele pentru alte produse si grupe de produse
7.Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii accizelor si obligatiile platitorilor de accize
8.Practica comunitara
9.Perfectionarea legislatiei privind accizele
. Accizele, analiza, accizelor, taxele, problematica, tva, sursa, venit, inflatie, studiul, legislativ, sfera, aplicare, cota, modul, calcul, baza, impozitare, impozitul, hg

Economie

Numar pagini: 13

Fenoli monohidroxilici

Fenolii au o grupare hidroxil legată direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiţi după cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiţi crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiţi ca hidroxi-compuşi, de exemplu:...........................

METODE DE OBŢINERE
PROPRIETĂŢI CHIMICE
REACŢII ALE NUCLEULUI AROMATIC
REPREZENTANŢI
. Fenolii, hidroxil, metifenolii, crezoli, dimetifenolii, xilenoli, metode, obtinere, gudroanele, tratarea, sarurilor, sodiu, fenoxidul, substitutia, nucleofila, oxidarea, alchilbenzenilor, tratarea, aminelor, proprietati, chimice, anioni, ionul, fenoxid, ciclohexanoid, nucleului, aromatic, substitutie, electrofila, halogenfenolii, tetraiododifenilenchinona, rosul lui lautemann, mononitrofenoli, polinitrofenoli, reprezentanti, runge, crezolii

Chimie

Numar pagini: 9

Celula

Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci

Biologie

Numar pagini: 2

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 7