generalitati
"generalitati" rezultate au fost gasite 11
Sistemul respirator |
|
CUPRINS
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII. pag. 1-8 II. PNEUMONII. generalitati. pag.9-10 1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICA. pag.11-18 A. ETIOPATOGENIE. pag.11 B. MORFOPATOGENIE pag.12-13 C. TABLOUL CLINIC pag.13-14 D. EXPLORAREA PARACLINICA pag.14-15 E. DIAGNOSTIC pag.15 F. EVOLUTIE.COMPLICATII pag.15-17 G. TRATAMENT pag.17-18 2. PNEUMONIA STAFILOGOCCICA pag.19-22 A. FTIOLOGIE pag.19 B. PATOGENIE pag.19-20 C. MORFOPATOLOGIE pag.20 D. TABLOU CLINIC pag.20 E. DIAGNOSTIC pag.21 F. EVOLUTIE SI COMPLICATII pag.21 G. TRATAMENT pag.21-22 3. PNEUMONII CU GERMENI GRAM NEGATIVI,generalitati pag.23 a) PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIAE pag.23-24 b) PNEUMONIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE pag.25 c) PNEUMONIA CU PSFUDOMONAS AERUGINOSA pag.25-26 d) PNEUMONIA CU LEGIONELLA PNEUMOPHILA pag.26-27 4. PNEUMONII CU GERMENI ANAEROBI pag.27-29 III. INGRIJIRI IGIENO-DIETETICE pag.30 IV. ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI PULMONARE pag.31-34. V. PREZENTARE DE CAZURI pag.35-41 + ANEXE VI. BIBLIOGRAFIE . Sistemul respirator, biologie, anatomie, referat, plamani, pneumonia, etiopatogenie, morfopatogenie, tabloul clinic, pneumonia cu klebsiella pneumoniae, pneumonia cu haemophilus influenzae, pneumonia cu psfudomonas aeruginosa, pneumonia cu legionella pneumophila |
|
Biologie Numar pagini: 26
|
Frumosul - generalitati |
|
Frumosul - fenomen estetic de bază şi categorie centrală a esteticii
Primul fapt teoretic care este acceptat în chip aproape unanim cu privire la frumos este acesta: dintre toate noţiunile estetice care au primit statutul de categorii fundamentale, deci de noţiuni având un grad maxim de generalitate, este singura pur estetică, exclusiv estetică. După cum s-a observat de nenumărate ori, sublimului îi este inerent ataşată o cotă de eticitate (de unde formula devenită aproape curentă, ,,sublimul este cea mai etică dintre toate categoriile estetice"), iar tragicul şi comicul, nu sunt reductibile doar la apariţie şi aparenţă; ele sunt şi în viaţă, prin urmare, nu sunt fenomene pur estetice şi numai estetice. . Frumos, generalitati, pur, sublim, kalón, pulchrum, bellum, bonum, bellezza, wladyslaw tatarkiewicz, istoria celor ?ase no?iuni, culoare, sunet, gandire, sfântul augustin, rational, cantitativ, obiectiv, metafizica, heraclit, simpozion, platon, absolut, transcendent, xenofon, socrate, stralucire, plotin, vitruviu, kant, nicolai hartmann |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Sublimul - generalitati |
|
"În mod tradiţional sublimul, drept categorie estetică este tratat imediat după frumos. Există, desigur, motive adânci, atât de ordin teoretic cât şi istoric pentru această anume consecuţie. În fapt, chiar analiza dihotomică a celor două categorii, atât la începuturile teoretizării cât şi, mai ales, în perioada modernă, prin Edmund Nurke, Immanuel Kant sau Schiller, spune de la sine, foarte mult despre puternica apropiere a frumosului de sublim şi a sublimului de frumos.
Într-o oarecare măsură şi apelul la etimologie este lămuritor atât pentru apropierile cât şi pentru diferenţierile (până la apoziţie) ale semnificaţiilor categoriilor amintite. Se ştie, astfel că, în Grecia antică, într-o fază târzie a acesteia, adjectivul megaloprepes a ajuns să desemneze un fel de a fi înalt, mai ales în ceea ce priveşte stilul. Forma substantivată era megaloprepeia. Termenul însă care va face carieră va fi hypsos şi el se va impune oricum prin chiar titlul faimosului tratat anonim Peri hypsous (sec. I d.chr.). Substantivul hypsos indică, mai direct, depărtarea sau înălţimea, iar prin extensie, sugera, un mod de fiinţare elevată, fie a lumii, fie a omului. Aceste semnificaţii sunt prezente şi în latină unde avem grupul înrudit de termenii: sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimus, ş.a.m.d. Pentru semnificaţia strict estetică o formă adverbială, sublimen, se va dovedi a fi extrem de importantă. Prin cei doi compuşi, sub şi limen, se sugerează, alăturarea, oarecum paradoxală, a două lucruri contradictorii; ceva aflat dedesubt (sub) cu ceva aflat deasupra (limen). Sublimen indică un efort ajuns ,,până sub pragul (de sus)" al unei uşi, iar prin extensie, a ajuns să semnifice un efort care năzuieşte să atingă pragul de sus al oricărei situaţii. Prin urmare se trece de la ceea ce este înalt, la modul propriu, la ceea ce este elevatul, măreţul, grandiosul, în sens figurat.................." . Sublimul, frumos, edmund nurke, immanuel kant, schiller, megaloprepes, stilul, megaloprepeia, hypsos, sublimus, sub, limen, sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimen, elevatul, maretul, grandiosul, lysis, platon, tatarkiewicz, menon, simposion, fedon, legile, aristotel, catharsis, cicero, de oratore si orator, quintilian, arta oratorica, atic, asianic, gust, rené hocke, manierismul in literatura, manierism si asianism, tipologic, tratat despre sublim, longinus, peri hypsous, cartea facerii, iliada, odiseea, hartmann, boileau, kant, critica facultatii de judecare, critica facultatii de judecare estetice, analitica sublimului, matematic, dinamic, critica hartmanniana, uriasul, enormul, gravul, grandiosul, zguduitorul, infricosatorul, emotionantul, tragicul |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Fibra Optica |
| Din punctul de vedere al opticii, pentru a obtine informatii despre un obiect trebuie indeplinite cel putin trei conditii si anume: (a) obiectul sa fie luminos, adica sa emita lumina direct sau indirect, (b) lumina care provine de la obiect sa fie transmisa catre locul unde se face detectia fara pierderi prea mari si (c) cantitatea de lumina care ajunge la locul de detectie sa fie suficient de mare. Observam ca mediul prin care se transmite informatia optica este de importanta esentiala pentru ca semnalul optic transmis sa nu fie “mutilat” sau distorsionat.. Fibra, optica, clasificari, generalitati |
|
Electrotehnica Numar pagini: 17
|
Halogenii |
|
Generalitati
Fluorurarea Clorurarea Bromurarea Iodurarea . Halogeni, generalitati, floururare, clorurare, bromurare, iodurare | Generalit??i. Prin halogenarea unui compus aromatic (izociclic sau heterociclic) se ?n?elege procesul de introducere a unuia sau mai multor atomi de halogen (furniza?i de un agent de halogenare) la atomi de carbon din molecula acestuia. Halogenii s?nt elemente care ?n condi?ii obi?nuite s?nt gaze sau se pot aduce u?or ?n stare gazoas? . ?ntruc?t compusul aromatic poate avea ?n molecul? ?i catene alifatice laterale , saturate sau nesaturate , se disting dou? tipuri de halogen?ri: a)halo... |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Generalitati. Clasificarea fisierelor |
|
Fisierul
Înregistrarea Accesul Modul de acces Variabilelor fisier Clasificarea fisierelor Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere . Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read |
|
Informatica Numar pagini: 2
|
Coloranti |
|
Generalitati
Clasificarea coloranţilor . Coloranti, generalitati, substante, organice, naturale, sintetice, grupe, cromofore, cromofori, grupa, nitrozo, nitro, azo, cetonica, dubla, legatura, clasificarea, azoici, antrachinonici, trifenilmetanici, indantrenici, indigo, sulf, bazici, acizi, substantivi, mordant, cada, developare |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Detergenti .Sapunuri. Substante tensio-active |
|
Istorie
Generalitati Clasificare Detergentii anionici Detergentii neionici Detergentii cationici Detergentii amfolitici Sapunurile Fabricare Cum afecteaza taria apei procesul de curatare Agenti tensio-activi in detergenti Fabricare . Detergenti, sapunuri, substante, tensio, active, hainele, curatate, agent, curatare, sapunul, persil, acid, carboxilic, perborat, silicat, anionici, neionici, cationici, amfolitici, detergentii, fabricare, saponificarea, energie, curatare, termica, mecanica, chimica |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga |
|
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............." "Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............." BIBLIOGRAFIE 1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967 2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Metalele erei cosmice - Materialul principal al contemporaneităţii |
|
Generalităţi
Duritatea şi rezistenţa metalelor şi a aliajelor Duritatea: în vârful piramidei Metale rare Asaltul temperaturilor înalte . Metale, era, cosmica, principal, contemporanitate, generalitati, duritate, rezistenta, metale, aliaje, varf, piramida, rare, asalt, temperaturi, inalte |
|
Chimie Numar pagini: 7
|
Coroziunea şi protecţia metalelor şi aliajelor împotriva coroziunii |
|
1. Generalităţi
2. Coroziunea chimică Formarea peliculelor oxidice de coroziune . Coroziunea, protectia, metalelor, aliajelor, generalitati, protejarea, chimica, electrochimica, peliculelor, oxidice |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
"generalitati" rezultate au fost gasite 11
