ficat
"ficat" rezultate au fost gasite 63
![[1]](images/icons/m_1.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} ![[1]](images/icons/n_2.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} | ![[2]](images/icons/n_1.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} ![[2]](images/icons/m_2.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} |
Electronica industriala |
|
CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8 INTRODUCERE............................................................................................10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13 1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13 1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16 1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19 1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21 1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25 1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28 1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28 1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30 1.7. Tiristoare ........................................................................................32 1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35 1.9. Circuite integrate ............................................................................37 1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41 2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT MONOFAZAT...............................................................................................44 2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44 2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45 2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48 2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51 2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53 2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57 2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58 2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62 3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64 3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64 3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65 3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina activa (LS = 0).........................................................................................65 3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................67 3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................68 3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate monofazate .............................................................................................69 3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71 3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76 3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79 3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79 4 3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82 3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului trifazat în punte.......................................................................................83 3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85 3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91 3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95 3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99 3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99 3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107 3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113 3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117 3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117 3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120 3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128 3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131 3.11. Convertoare autonome .............................................................135 3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135 3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138 3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142 3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146 3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151 4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154 4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154 4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu emitor comun............................................................................................156 4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160 4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162 4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent continuu....................................................................................................166 4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168 4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173 4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj sursa comuna ...........................................................................................175 4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178 4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180 4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183 4.12. Scheme operationale ................................................................184 4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de deplasare a nulului................................................................................188 4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si autoexcitatia .............................................................................................190 5 4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii sinusoidale................................................................................................193 4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194 4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198 5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204 5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204 5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206 5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational. Comparatoare ...........................................................................................209 5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212 5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212 5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213 5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator operational................................................................................................214 5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217 5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219 5.8. Generatoare blocking ...................................................................223 6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226 6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226 6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226 6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229 6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231 6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234 6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea circuitelor logice..................................................................................235 6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea functiilor logice .....................................................................................236 6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244 6.3.1. Coduri...................................................................................244 6.3.2. Codificatoare ........................................................................247 6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247 6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248 6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251 6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252 6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252 6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie 260 6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261 6.5. Numaratoare .................................................................................263 6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263 6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265 6 6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266 6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267 6.6. Registre de deplasare....................................................................268 6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270 6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270 6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271 6.7.3. Sumatoare.............................................................................272 6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273 6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274 6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275 6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276 6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277 6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod complementar .......................................................................................279 6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280 6.8.1. Memorii RAM......................................................................280 6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281 6.9. Memorii externe ...........................................................................282 6.10. Calculatoare..............................................................................284 6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284 6.10.2. Microprocesoare...................................................................286 6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293 6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295 7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302 7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305 7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307 7.3. Aparate de iesire...........................................................................318 7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321 7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323 7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323 7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325 7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331 7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331 7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335 7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341 7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343 7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare operationale ..........................................................................................345 7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în punte cu conversie în frecventa............................................................346 7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346 7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347 7 7.7.1. Elemente inductive...............................................................347 7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348 7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349 7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350 7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353 7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355 7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357 8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359 8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor masuratorilor ............................................................................................359 8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362 8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362 8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363 8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364 8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366 8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367 9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR MASURATORILOR ...................................................................................373 9.1. Aparate de calcul..........................................................................373 9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373 9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376 9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379 9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici |
|
Electronica digitala Numar pagini: 384
|
Dispozitive electronice si electronica analitica |
|
CUPRINS
DISPOZITIVE ELECTRONICE SI ELECTRONICĂ ANALOGICĂ Cristian Bucur Introducere Cuprins Modulul A 1. Dioda semiconductoare 1.1. Caracteristici statice 1.2. Semiconductori intrinseci 1.3. Semiconductori extrinseci 1.4. DensităŃi de curent în semiconductori 1.5. JoncŃiunea p-n la echilibru termodinamic 1.6. Polarizarea joncŃiunii P-N 1.7. Fenomene care modifică caracteristica statică 1.8. Circuite echivalente în regim static 1.9. Circuite echivalente în regim cvasistaŃionar 1.10. Tipuri de diode semiconductoare cu joncŃiune 1.11. Principiul superpoziŃiei 1.12. Circuite de redresare 1.13. Stabilizatorul parametric 2. Tranzistori 2.1. Teoria elementară a TBP 2.2. Modele în regim static 2.3. Caracteristici statice ale TBP 2.4. Polarizarea TBP în zona activă de funcŃionare 2.5. Regimul variabil al TBP 2.6. Caracteristici statice ale TEC 2.7. Polarizarea tranzistorului cu efect de câmp 2.8. Circuite echivalente ale TEC 3. Dispozitive multijoncŃiune 3.1. Dioda PNPN 3.2. Tiristorul convenŃional 3.3. Triacul 3.4. Tranzistorul unijoncŃiune 3.5. Tiristorul MOS 3.6. Tiristorul GTO cu blocare pe poartă 3.7. Tiristorul Darlington 3.8. Tiristorul I.G.B.T. 3.9. Aria de diode controlată Teste de autoevaluare A Modulul B 4. Amplificatoare de semnal mic 4.1. Parametrii amplificatoarelor de semnal mic 4.2. Amplificatorul cu TBP in conexiune EC 4.3. Amplificatorul cu TBP in conexiune CC 4.4. Amplificatorul cu TBP in conexiune BC 4.5. PerformanŃele amplificatoarelor cu TBP 4.6. Etaje cu tranzistori compusi 4.7. Structuri pentru cresterea impedanŃei de iesire 4.8. Structuri pentru cresterea impedanŃei de intrare 5. Amplificatoare cu reacŃie negativă 5.1. ConsideraŃii privind reacŃia negativă (RN) 5.2. Topologii ale amplificatoarelor cu reacŃie 5.3. RN cu esantionare în nod si comparare în nod 5.4. Metodica de rezolvare a amplificatoarelor cu RN 5.5. RN cu comparare buclă si esantionare buclă 5.6. RN cu esantionare pe buclă si comparare în nod 5.7. RN cu esantionare în nod si comparare pe bucla 5.8. PerformanŃe ale topologiilor de reacŃie 6. Amplificatoare de putere 6.1. Amplificatoare de putere în clasă A 6.2. Amplificatoare de putere în clasă B 7. Amplificatoare integrate 7.1. Amplificatoare diferenŃiale 7.2. Amplificatoare operaŃionale 7.3. Amplificatoare de transimpedanŃă (Norton) 7.4. Amplificatoare de putere 7.5. Amplificatoare cu impedanŃă de intrare foarte mare 7.6. Amplificatoare de instrumentaŃie 7.7. Amplificatoare de izolaŃie Teste de autoevaluare B. Electronica, tranzistori, amplificatoare, dispozitive multijonctiune |
|
Electronica digitala Numar pagini: 330
|
A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite |
|
Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea Editura Tehnica Bucuresti - 1969 Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii. Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate. 1. Notiuni introductive 11 1.1. Curentul electric 11 1.2. Circuite electrice 14 1.3. Condensatoare si bobine 20 1.4. Curentul alternativ 26 2. Circuite electrice simple 36 2.1. Circuite sursa-receptor 36 2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39 3. Circuite oscilante 42 3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42 3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42 3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43 3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43 3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45 3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45 3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46 3.2.3. Rezonanta 47 3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49 3.3.1. Circuitul oscilant serie 50 3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52 3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54 3.4. Circuite oscilante cuplate 55 4. Tuburi electronice 57 4.1. Introducere 57 4.2. Emisia electronica 58 4.3. Dioda 59 4.3.1. Functionarea diodei 60 4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62 4.3.3. Puterea consumata in dioda 64 4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65 4.4. Trioda 66 4.4.1. Functionarea triodei 67 4.4.2. Caracteristicile triodei 68 4.4.3. Parametrii triodei 69 4.5. Tetroda si pentoda 73 4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76 4.6.1. Tuburi multigrile 76 4.6.2. Tuburi multiple 77 4.7. Tuburi cu gaz 77 4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78 4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79 4.8. Tuburi catodice 80 5. Dispozitive semiconductoare 82 5.1. Introducere 82 5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82 5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83 5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86 5.3. Dioda semiconductoare 88 5.3.1. Jonctiunea pn 88 5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91 5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93 5.4. Tranzistorul 94 5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95 5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97 5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99 5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103 5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106 5.5.1. Dioda Zener 106 5.5.2. Dioda tunel 107 5.5.3. Dioda varicap 108 5.5.4. Tiristorul 108 5.5.5. Termistorul 110 5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111 5.5.7. Fotorezistentele 113 6. Redresoare 114 6.1. Circuite electronice 114 6.2. Transformatoare de retea 114 6.3. scheme de redresare 116 6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116 6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118 6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120 6.4. Filtre de netezire 121 6.5. stabilizatoare de tensiune 124 6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124 6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126 7. Amplificatoare 128 7.1. Introducere 128 7.2. Trioda ca amplificatoare 131 7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131 7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134 7.3. Tranzistorul ca amplificator 135 7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135 7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138 7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140 7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141 7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142 7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142 7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153 7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159 7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166 7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169 7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181 7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182 7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184 7.6. Amplificatoare de curent continuu 185 8. Oscilatoare 188 8.1. Introducere 188 8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189 8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192 8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194 8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196 8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199 8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201 8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203 8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204 9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207 9.1. Introducere 208 9.2. Modulatoare 208 9.2.1. Tipuri de modulatie 208 9.2.2. Circuite de modulatie 211 9.3. Circuite de detectie 215 9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217 10. Circuite de comutatie 221 10.1. Introducere 221 10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222 10.3. Circuite logice 225 10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225 10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226 10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288 10.3.4. Circuit NICI 229 10.4. Circuite basculante 230 10.4.1. Circuit basculant bistabil 231 10.4.2. Circuit basculant monostabil 233 10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234 Bibliografie 236 . Electronica |
|
Electronica Elementara Numar pagini: 242
|
Java |
|
1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1 1.2. Limbajul de programare Java 1 1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3 1.4. Istoria limbajului Java 3 1.5. Mediul Java 4 1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4 1.7. Crearea unui applet 5 2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7 2.1. Obiecte şi clase 7 2.2. Atribute şi comportamente 8 2.2.1. Atribute 8 2.2.2. Comportament 9 2.3. Principiile OOP 9 3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11 3.1. Structura lexicală a limbajului 11 3.1.1. Setul de caractere 11 3.1.2. Cuvinte cheie 11 3.1.3. Identificatori 11 3.1.4. Constante 11 3.1.5. Separatori 13 3.1.6. Operatori 13 3.1.7. Comentarii 17 3.2. Tipuri de date 17 3.3. Variabile 18 3.4. Instrucţiuni 20 3.4.1. Instrucţiunea vidă 20 3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20 3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24 3.5. Tablouri (vectori) 28 3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28 3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30 3.5.3. Dimensiunea unui vector 30 3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32 3.6. Şiruri de caractere 32 4. Clase şi obiecte în Java 34 4.1. Referinţe 34 4.2. Obiecte 35 4.2.1. Noţiuni generale 35 4.2.2. Operatorul de atribuire = 36 4.2.3. Operatorul de egalitate == 37 4.3. Clase 38 4.3.1. Definirea claselor 38 4.3.2. Variabile membru 40 4.3.3. Metode 42 4.3.3.1 Definirea metodelor 42 4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42 4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43 4.3.3.4 Parametrii unei metode 44 4.3.4. Constructorii unei clase 45 4.3.5. Obiectul this 47 4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49 4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50 4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51 4.3.9. Argumente în linia de comandă 53 4.4. Moştenirea 56 4.4.1. Principiul moştenirii 56 4.4.2. Interfeţe 60 4.5. Probleme 63 5. Pachete 70 5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71 5.2. Crearea unui pachet 72 6. Excepţii 77 6.1. Aspecte generale 77 6.2. Instrucţiunea try 78 6.3. Crearea unei excepţii 80 7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83 7.1. Clasificarea fluxurilor 84 7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85 7.2.1. Fluxuri de caractere 85 7.2.2. Fluxuri de octeţi 86 7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87 7.4. Crearea unui flux 87 7.5. Citirea datelor de la tastatură 88 7.5.1. Obiectul System.in 88 7.5.2. Clasa InputStreamReader 89 7.5.3. Clasa BufferedReader 90 7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91 7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91 8. APPLET-URI 92 8.1. Ce este un applet? 92 8.2. Funcţiile unui applet 94 8.3. Structura generală a unui applet 94 8.4. HTML 95 8.5. Exemple 97 9. Interfeţe grafice 103 9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103 9.2. Primele aplicaţii Swing 105 9.2.1. Exemple 105 9.2.2. Comentarea exemplelor 106 9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106 9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107 9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107 9.3. Containere principale 107 9.3.1. Clasa JFrame 108 9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110 9.3.3. Clasa JWindow 113 9.3.4. Clasa JApplet 114 9.4. Containere intermediare 115 9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118 9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119 9.5.1.1 BorderLayout 119 9.5.1.2 BoxLayout 120 9.5.1.3 CardLayout 121 9.5.1.4 FlowLayout 123 9.5.1.5 GridLayout 124 9.5.1.6 GridBagLayout 125 9.6. Tratarea evenimentelor 128 9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130 9.7. Folosirea componentelor 132 9.7.1. Clasa JLabel 132 9.7.2. Clasa JButton 133 9.7.3. Clasa JTextField 133 9.7.4. Clasa JTextArea 133 9.7.5. Clasa JCheckBox 133 9.7.6. Clasa JRadioButton 133 9.7.7. Clasa JComboBox 134 9.7.8. Clasa JList 134 9.7.9. Clasa JScrollBar 134 . Java limbajul de programare java |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 139
|
Prezentare PowerPoint - Cabluri utilizate in retele de calculatoare |
|
Retelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe server.
Termenul de topologie se refera la dispunerea spatiala a calculatoarelor intr-o retea. Daca calculatoarele din retea sunt legate unul dupa altul si sunt conectate la un singur cablu topologia este numita bus. Aceasta topologie este cea mai simpla metoda de a conecta calculatoarele in retea. O alta topologie este topologia star. In aceasta topologie calculatoarele din retea sunt conectate la un dispozitiv central numit hub. Daca calculatoarele sunt conecatete printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa topologia se numeste ring. Doua din cele mai importante arhitecturi de retea sunt Ethernet si Token Ring. Ethernet este fara indoiala cea mai populara arhitectura de retea in momentul de fata. . Cabluri de retea, cablul coaxial, cablul twisted pair, utp, stp, ftp, fibra optica |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 35
|
Gramatica argumentarii |
| . Gramatica argumentarii, calificatorul, rezerva, intarirea, textul argumentativ | |
|
Antropologie Numar pagini: 21
|
Poluarea cu petrol |
|
"De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale"
I.DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR Metode de analiza 1. Metode gravimetrice 2. Metode instrumentale Caracterizarea probelor Punctul I de prelevare II CONCLUZII SI RECOMANDARI A. Rezumatul neconformarii cuantificate B. Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un viitor incert C.Recomandari pentru elementele programului de conformare . Poluare, petrol, descriere, rezultate, investigatii, metode, analiza, gravimetrice, instrumentale, caracterizare, probe, punct, prelevare, concluzii, recomandari, rezumat, neconformare, cuantificata, necuantificata, obligatii, conditionate, viitor, incert, recoomandari, elemente |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
Culorile in literatura |
|
Simbolistica culorilor-scurta introducere in universul cromatic
Eseul face referire la semnificatia culorilor in cadrul operelor unor autori precum: Bacovia, Macedonski, Trakl, Baudelaire si Lorca.. Simbolism, culori, culoare, literatura, universala, bacovia, macedonski, trakl, baudelaire, lorca |
|
Literatura universala Numar pagini: 8
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Frumosul, completare texte |
|
Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetică
Genurile frumosului Ion Ianoşi, Frumosul - concretul semnificativ . Frumos, completare, texte, liviu rusu, valoare, estetica, genuri, concret, semnificativ, ion ianosi |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Radioastronomia |
|
" Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . În secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul . Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod direct . Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită.........." . Radioastronomie, isaac newton, energia, radia?iei, electromagnetice, atmosfer?, p?mânt, planete, spectroscop, obiectivul, imaginea, lup?, ocularul, undele, radio, sincrotron, electronii |
|
Fizica Numar pagini: 2
|
Mijloace de invatare |
|
Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate, modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Mijloace de invatare |
|
Mijloace de învatamânt
Mijloace de învatamânt = Instrumente pedagogice Mijloacele de învatamânt reprezinta ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfasurarea eficienta a activitatii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învatamânt, selectionate din realitate, modificate sau confectionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice. Mijloace de învatamânt, strategiile didactice, forme de organizare a activitatii, metoda didactica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Polimerizarea stereospecifica |
| În drumul mereu ascendent al materialelor plastice, o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler, în anul 1954, si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. Pâna la acea data, polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (5000-20.000) atmosfere, conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0,92 g/cm3). Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii, ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. Ca urmare, polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale)....................................... Polimerizarea, stereospecifica |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
La Tiganci |
|
"Scrisă la Paris în 1959, nuvela „La ţigănci“ de Mircea Eliade a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin“ de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX“ fiind apoi inclusă în volumul „La ţigănci şi alte povestiri“, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din creaţia literară scrisă după al doilea război mondial."
Subiectul Realizarea fantasticului Secvenţa I Epicul dublu Secvenţele II,III şi IV Semnificaţiile Secevţele V,VI şi VII Ultima secvenţă Semnificaţii „Toţi visăm (…) Aşa începe. Ca într-un vis…“. . Mircea eliade, gavrilescu, la tiganci, nuvela, subiect, fantastic, secvente, epic dublu, semnificatii, toti, visam, asa, incepe, ca, intr-un vis |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Tudor Arghezi - Testament |
|
"Artele poetice, din categoria carora face parte si „Testament", sunt interpretate de regula drept simple transpuneri versificate ale unor concepte estetice si, in consecinta, analizate ca atare. Or daca realmente in foarte multe cazuri lucrurile stau astfel, poezia lui Arghezi este inainte de toate poezie si atentia noastra trebuie concentrata prin urmare asupra zacamintelor ei de ordin artistic.
Publicata in fruntea primului volum de versuri al autorului, „Cuvinte potrivite", „Testament" se prezinta intr-adevar ca o ex¬presie a unui program de creatie. Virtutile ei izvorasc de aceea atat din originalitatea conceptiei, cit si din originalitatea artei literare argheziene, de unde nu rezulta insa posibilitatea de a le analiza separat, intrucat unitatea lor este indestructibila. Asimilarea viziu¬nii in expresie se realizeaza intr-un chip atit de desavarsit, incat poezia nu poate fi rezumata, ci doar sistematizata dupa structura motivului liric, reprezentat de incercarea de a defini particularitatile unei creatii artistice insolite. ,,Testament" se organizeaza succesiv in trei componente funda¬mentale, a caror ordine e absolut coerenta din punct de vedere logic: 1) mesajul testamentar al poetului catre urrnasul sau ereditar, cu sublinierea izvoarelor si demnitatii bunului spiritual incredintat; 2) dezvaluirea procesului genetic al creatiei si a ipostazelor lui contradictorii, in sfIrsit 3) impletirea detaliilor genetice (in prelungirea momentului anterior) cu sugestia metaforica si simbolica a finalitatii ideale a artei. Sa le urmarim pe rand..................". Tudor, arghezi, testament |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Viitorul Pamantului |
|
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta.
Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelerat si, ingrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului........................ . Pamantul, protejarea, aerului, atmosfera, efectul de sera, apa, metan, gaz, carbonic, stratul, ozon, ultraviolete, clorofluorocarburile, apei, ploile, acide, rolul, ecologiei, ecologia, reciclarea |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Iubirea si natura in lirica eminesciana |
|
Descrierea temei Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar. . Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Episodic Memory |
|
Introduction
The mechanism of human memory recall is neither a parallel nor a sequential retrieval of previously learned events. Instead, it is a complex system that has elements of both sequential and parallel modalities, engaging all of the sensory faculties of the individual. On an everyday level, issues about memory and recall affect everyone. It has a bearing on ramifications from the trivial to matters of life and death. Thus, a particular student might worry about his or her ability to remember 'memorized' material, a person might worry about losing his or her mind, and, there are the more troubling issue of diseases affecting memory such as Alzheimer's disease. According to Tulving, episodic memory represents only a small part of the much larger domain of memory (Tulving, 1992, p.1). Specifically, episodic memory is the process involved in remembering past events. This paper is a review of research findings on episodic memory with specific attention to episodic memory in adults and infants. . Episodic, memory |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Proiectul Genomului Uman |
|
Genotipul uman este alcatuit din 80.000-100.000 de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide.Aceasta complexitate este ilustrata si de capacitatea organis-mului uman de a sintetiza aproximativ 80.000 de proteine diferite.
Genele umane variaza intre limite largi ca lungime,cuprinzand adesea sute de ba- ze insa doar despre aprox. 10% din genom se stie ca include secventele codificatoare ale proteinelor(exoni).Intercalate cu genele se gasesc numeroase secvente noninforma- tionale(introni).Aflarea de noi informatii asupra structurii genelor si a functiilor acestora impunea o cunoastere detaliata a codului genetic.Astfel a demarat Proiectul Genomului Uman--Human Genome Project(HGP). Initiat in 1990 in SUA de catre Department of Energy(DOE) si National Institutes of Health(NIH),beneficiind de o finantare considerabila( 3 miliarde $),programul a fost estimat sa se intinda pe 15 ani.Obiectivele principale ale acestui program sunt: . Genomului, genotipul, uman, gene, nucleotide, genom, escherichia coli, saccharomyces cerevisiae, caenorhabditis elegans, medicina, moleculara, microbiologie, bioarheologie, antropologie, evolutionism, medicina legala, agricultura, cresterea animalelor, bioprocesare |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Bomba cu neutroni |
|
INTRODUCERE
BOMBA CU NEUTRONI („arme cu radiatii intensificate”) URANIUL Uraniul in natura Prinipalele propietati ale uraniului Procedee de prelucrare ale uraniului Fabricarea elementelor combustibile Prepararea combustibilului ars (uzat) Principalele propietati ale plutoniului PLUTONIUL . Bomba, neutroni, arme, radiatii, intensificate, uraniul, plutoniul |
|
Chimie Numar pagini: 8
|
Enigma Otilei - Autor si Narator - Ion Balu |
| Eseul criticului literar Ion Balu uramreste evidentierea diferitelor laturi ale lui George Calinescu in personajele romanului, cat si rolul edificator pe care l-a avut biografia sa in procesul de creatie.. Ion balu, george calinescu, enigma otiliei, autor, narator, felix, otilia, pascalopol, stanica ratiu, psihologie moderna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
The Reign of Terror and the French Revolution |
| History is said to be written by the winners, but is it possible to rewrite history? In a way, the French, like many who have preceded them, and many who will proceed them have done the impossible, rewriting history. From trivial folklore, such as George Washington chopping down a cherry tree, to the incredibly wrong, the African slave trade; people's views of history can be shaped and molded. The French have done a superb job of instilling all of us with the concept that their Revolution was a fight for liberty, justice and the good of all Frenchmen everywhere. Their glorification of the Bastille with it's depictions in painting and sculpture and how the Revolution was the beginning of a new age pales to some of the events during this period. In fact, the storming of the Bastille was merely a hole in the dike, and more would follow. The National Guard, the Paris Commune, the September Massacre, are all words that the French would prefer us not to hear. These events were a subtle dénouement to an climax that was filled with both blood and pain. The Reign of Terror, or the Great Terror, was a massive culmination to the horror of the French Revolution, the gutters flowing with blood as the people of Paris watched with an entertained eye. No matter what the French may claim, if one chooses to open his eyes and read about this tragedy, they are most certainly welcome.. Reign, of, terror, french, revolution |
|
Engleza Numar pagini: 8
|
Problema determinismului în ştiintele contemporane ale naturii |
|
"Cercetarea categoriilor care constată şi explică caracterul determinat al proceselor reale (materiale şi spirituale sau rezultând din împletirea materialului cu spiritualul) şi mecanismele determinării ne permite să privim asupra teoriei determinismului, gândită sub două aspecte:
ca determinism universal, căruia i se înglobează determinismele parţiale ale diferitelor nivele ale existenţei din punctul de vedere ale determinismelor complexe, proprii fiecărui nivel de structurare a existenţei în parte Se poate vorbi de aceea, la nivelul actual al cercetărilor, şi de un determinism global, caracteristic fiecărui nivel de organizare a existenţei în veşnică devenire, şi apoi de corelaţiile dintre ele, semnificative mai ales pentru nivelele superioare, înglobatoare. Cele mai esenţiale verigi ale explicării deterministe le reprezintă nivelul fizic (incluzând oarecum pe cel chimic), nivelul biologic şi cel al activităţii umane, în care se desprinde raportarea omului al determinismul global, cosmic şi includerea sa în determinismul cel mai complex din câte ne-a fost dat să cunoaştem, determinismul social..........." . Determinism |
|
Fizica Numar pagini: 6
|
Generalitati. Clasificarea fisierelor |
|
Fisierul
Înregistrarea Accesul Modul de acces Variabilelor fisier Clasificarea fisierelor Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere . Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read |
|
Informatica Numar pagini: 2
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
|
Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Luceafarul - Mihai Eminescu |
|
Izvoarele folclorice
Izvoarele filozofice Geniul omul comun Izvoare culturale-mitologice Izvoare biografice Apartenenţa ca gen Compoziţia Tabloul I Tabloul al II-lea Tabloul al IV-lea Semnificaţiile poemului . Luceafarul, mihai, eminescu, conditia, omului, geniu, comun, tablou, semnificatii, poem |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Razvan si Vidra |
|
"„Poemă drmatică în cinci cânturi“, reprezentată în premieră în 1876, este „drama individului apăsat de prejudecata publică“. Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Răzvan-Vodă, publicat postum în „România literară“ (1852).
Destinul lui Răzvan, ţigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic, de excepţie. El v-a cunoaşte de-a lungul celor cinci cânturi, cu titluri semnificative: Un rob pentr-un galben, Răzbunarea, Nepoata lui Moţoc, încă un pas, Mărirea. Răzvan, ţigan rob devenit liber, urcă treaptă cu treaptă: devine căpitan de haiduci, ofiţer de armată leşească, hatman şi apoi domn, demonstrând calităţi deosebite. Lupta împotriva prejudecăţilor epocii constituie principalul element al conflictului dramatic de esenţă etică şi psihologică. Pe măsura desfăşurării acţiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) rămâne în umbră, conturându-se din ce în ce mai........" . Razvan, vidra, teatru, istoric, piesa, hasdeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 1
|
II. Tipuri istorice de umanism - 3. Umanismul renascentist |
|
"Opunându-se acestei valorizări negative a omului şi a vieţii sale terestre, Renaşterea manifestă, ca una din tendinţele sale fundamentale, antropocentrismul, care reprezintă o schimbare radicală în perceperea condiţiei umane. Deşi epoca nu renunţă la credinţă şi omul este văzut în continuare drept legătura privilegiată dintre pământ şi cer, în filosofie se manifestă panteismul, care socoteşte divinul ca imanent lumii iar lumea, în consecinţă, este preţuită ca parte a lui Dumnezeu. În acest context se subliniază şi forţa omului, nu slăbiciunile lui, însuşirile pozitive nu cele negative, voinţa, curajul, capacitatea de a şti şi de a face în virtutea propriei sale condiţii. Asemenea lui Dumnezeu, omul este privit prin prisma rolului de creator iar opera sa întemeietoare în cadrul lumii este calificată drept „a doua creaţie”.
Renaşterea continuă practic idei pe care gânditorii evului mediu deja le formulaseră dar într-o formă în care locul întâi era acordat mereu lui Dumnezeu. Renaşterea schimbă accentele, exprimând mult mai clar conştiinţa de sine a omului încrezător în propriile sale..........." BIBLIOGRAFIE 1. Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, trad. Dan Negrescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1981 2. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000 . Umanismul, renascentist, renasterea, antropocentrismul, dumnezeu, gianozzo manetti, giovanni pico della mirandola, mijlocitor, cunoastere, cuprinzatoare, toma din aquino, augustin, vechiul testament, geneza, timaios, creatorul, demiurgic, libertatea, pax philosophica, eirene, kant, toleranta, nicolaus cusanus, de pace fidei, demnitatea, heinz paetzold |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Alternanta sublim-comic in opera lui Hogas |
|
\\\"In opera sa, „Arta prozatorilor romani\\\", Tudor Vianu il integra pe Calistrat Hogas in categoria ironistilor si umoristilor, ca pe o personalitate viguroasa cu o atitudine noua de poet comic, cu o veselie temperamentala in care s-a introdus, cultura clasicista. Foarte putin aminteste de poetul naturii, mai mult de amatorul de calatorii prin natura salbateca., iar in capitolul despre Sadoveanu, cand se opreste indelung si binemeritat asupra marii arte descriptive sadoveniene nu face nici o referire la Hogas, ca mai inainte Ibraileanu.
Ilustrul profesor, mai tarziu, cand discutand despre semnificatia poeziei tragice a lui Bacovia, stabileste ca Moldova literara confi¬gureaza dualismul sugerat de prietenia epocala dintre melancolicul Eminescu si jovialul Creanga: pe de o parte poeti ca Stefan Petica si Bacovia cu atmosfera mihnita a targurilor moldovenesti de odi¬nioara, pe de alta parte imaginea joviala a asezarilor provinciale din povestirile lui Hogas. Se pare ca atitudinea lui Tudor Vianu n-ar reprezenta numai o calificare psihologica redusa la jovialitate, in traditia lui Creanga, a personalitatii artistice a lui Hogas, ci o subevaluare a canta¬retului peisajului de munte, o anumita. judecata de valoare estetica minimalizatoare Credem mai indreptatita o alta imagine.......................\\\". Sublim, comic, hogas, calistrat, kant, muntii neamtului, singur, volkelt, serban cioculescu, pe sestina, etienne souriau, satira |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Beniuc - Marul de langa drum |
|
"In opera lui Mihai Beniuc, „Marul de langa drum" constituie fara indoiala un text sintetic reprezentativ, adunand in cele cateva strofe ale sale esenta atitudinilor lirice ale creatiei poetului de dupa 1944. Sentimentului dominant al revoltei si al amenintarilor profetice i-a luat locul in anii constructiei socialiste acela al implinirii idealurilor si al daruirii civice. Sunt nenumarate poeziile care pot ilustra acest proces mai general, dar intre ele „Marul de langa drum" reprezinta neaparat o piesa lrica de mare rezistenta, intrata pe drept cuvant in randul operelor emblematice, care identifica fundamental sensul viziunii artistice a unui creator.
Avand origini foarte indepartate, biblice si folclorice, simbolul marului semnifica cel mai adesea dragostea sau, intr-un numar apreciabil de poezii populare, instrainarea si pustiirea sufleteasca. Pastrand si amplificand prin detalii si nuante prima semnificatie, Beniuc o converteste pe a doua in contrariul ei, incat „marul de linga drum si fara gard" sa devina simbolul rodniciei si al comuniunii cu tara si cu poporul. Copacul atinge astfel proportiile grandioase ale unui sentiment social cuprinzator si adanc, sentimentul apartenentei anteice la o anume colectivitate umana ce patroneaza tutelar destinul tuturor membrilor sai. Simplitatea folclorica a motivului esential al poemului asigura o transparenta cristalina a semnificatiilor lirice mai sus indicate si, daca la acestea se pot adauga oricand note suplimentare, sensul ramane esentialmente acelasi in acord deplin cu insesi intentiile poetului. In raport cu evolutia poeziei moderne spre complexitate si bogatie semantica, imprejurarea ar putea angaja o anume insatisfactie estetica. Faptul revelator ca aceasta nu se produce se explica desigur prin perfecta coerenta artistica a textului, care, in limitele lui asumate, isi dezvaluie o ireprosabila functionalitate............." Dupa cum se stie, Mihai Beniuc a fost unul din poetii "iubiti" ai perioadei ceausiste, poezia "Marul de langa drum" este prin urmare una comunista insotita de un referat la fel de comunist. So enjoy! (a se folosi ca studiu de caz in ce priveste literatura comunista, nu luati de buna ce cititi p-aci) . Mihai, beniuc, marul de langa drum |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Iona – Marin Sorescu |
|
Geneza
Titlul Tema SUBIECTUL ŞI SEMNIFICAŢII TABLOUL I TABLOUL II TABLOUL III TABLOUL IV SEMNIFICATII . Iona, marin sorescu, peste, pescar, om, libertate, cunoastere, geneza, titlu, tema, tablou, i, ii, iii, iv, subiect, semnificatii, teatru, absurd |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
George Bacovia - Universul poetic |
|
"Coborarea in infern a lui Bacovia este adanca, dar nu totala, nostalgia paradisului o strabate si uneori o insenineaza. Universul lui de plumb e predominant, dar nu complet, ii copleseste cerul, dar nu-l anuleaza.
Exasperanta chemare a unui maret viitor, persistenta culoare alba, claritatea campiei si azurul vazduhului, vibratia violetelor si a violinii sunt tot atatea mangaieri pentru sufletul ulcerat care a daruit poeziei romane si universale un sunet unic, irepetabil. Creatorul unei atmosfere lirice inedite, sufocante, in care nu lipsesc eforturi de descatusare, printr-o mare putere de sugestie muzicala, de concentrare maxima a expresiei poetice pana la scormonirea esentelor, este sugestiv pana si in alegerea titlurilor care adesea dezvaluie semnificatii fundamentale..............." . Bacovia |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
|
"Dacă folclorul reprezintă una din premisele esenţiale ale filosofiei româneşti, trebuie să menţionăm că aceasta a fost făcută posibilă şi de contactul intelectualilor noştri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră semnificativă târziu în istorie, pe teritoriul ţării noastre au circulat aproape în permanenţă, chiar dacă în medii restrânse, opere ale marilor filosofi, aşa încât se poate vorbi de o oarecare continuitate a gândului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a arăta acest lucru trebuie să ne întoarcem din nou în antichitate, pe vremea în care grecii au întemeiat în Dobrogea coloniile Tomis şi Callatis. În aceste colonii, înfiinţate începând din sec. al VII-le î.Hr., s-a dezvoltat o cultură superioară, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai târziu, după cucerirea romană, a unor teologi, cu o vastă cultură filosofică.............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 . Circulatia, literatura, filosofica, universala, medii, culturale, romania, folclorul, dobrogea, tomis, callatis, biografi, gramatici, istorici, geografi, satyros, pitagora, empedocle, socrate, platon, diogene laertios, vietile, doctrinele, filosofilor, heracleides lembos, viata lui arhimede, constantinopol, nestorianismul, hristos, monofizitismul, eutyches, laodiceea, dumnezeu, logos, bretanion, vetranion, valens, arianismul, teotim, scitul, sacra parallela, sfintele paralele, ioan damaschin, biblie, ioan, leon, ioan maxentiu, dionosie exigul, etica, pelagius, augustin, valentinianus, papa virgilius, vasile cel mare, ioan hrisostom, grigore de nazians, pseudo-dionisie areopagitul, grigore palamas, aristotel, apollonius din rhodos, dimitrie cantemir, nicolae milescu, greceanu, margaritarele, ioan hrisostom, despre ratiunea dominanta, pseudo-josephus, intrebari si raspunsuri, floarea darurilor, sofocle, homer |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
D-l Goe - demonstratie |
|
Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.. D-l goe, domnul goe, i, l, caragiale, momente si schite, cadrul desfasurarii actiunii, atitudine ironica, narator, discursul naratorului, naratiunea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
D-l Goe - demonstratie |
|
Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.. D-l goe, domnul goe, i, l, caragiale, momente si schite, cadrul desfasurarii actiunii, atitudine ironica, narator, discursul naratorului, naratiunea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii |
|
"Simplitatea expresiva a acestui text, considerat unanim a fi arta poetica a lui Blaga si, mai mult chiar, intuitia generatoare a intre¬gului sau sistem filozofic, se impune de la prima lectura. Ceea ce se retine numaidecat este refuzul paradoxal al cunoasterii si conser¬varea tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifica printr-o comparatie dezvoltata in maniera mai generala din „Poemele lu¬minii", in fruntea carora e asezata in chip semnificativ si poezia pe care o supunem analizei.
Ca elementul care declanseaza emotia lirica e tocmai aceasta idee nu incape nici o indoialà. In „Pietre pentru templul meu", volum publicat concomitent cu cel deja pomenit, citim urmatoarele: „Ca¬teodata datoria noastra, in fata unui adevarat mister, nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-1 prefacem intr-un mister si mai mare". Identitatea acestei afirmatii cu ideea poeziei dovedeste limpede ca ne aflam in fata unei obsesii a autorului care exprima o credinta mai adanca si o atitudine cu implicatii dintre cele mai importante. Dar prezenta ideii printre aforismele lui Blaga pune in discutie in mod automat regimul ei poetic. Nu cumva „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este versificarea unei simple observatii cu ca¬racter teoretic? Sta frumusetea, incontestabila, a poeziei numai in haina ei de imagini? Pentru a depasi dificultatea, va trebui sa cadem de acord mai curand ca ideea in sine e prin propria ei esenta mai aproape de conditia poeziei decat de aceea a gandirii logice. Caci paraldoxul e intotdeauna mai mult sau mai putin poetic prin rasturnarea pe care o impune viziunii normale a bunului simt................". Blaga, lucian, arta, poetica, eu nu strivesc corola de minuni a lumii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
19. Trăirismul şi gândirismul |
|
"Inaugurat prin seria de articole pe care, începînd cu anul 1926, Nae Ionescu le publică în Cuvântul, trăirismul s-a închegat într-o doctrină filosofică şi politică la sfîrşitul deceniului al 3-lea şi, îndeosebi, în anii 30 se cristalizează teoreticeşte ca un spiritualism ortodoxist şi iraţionalist (străbătut însă şi de motive ale filosofiei vieţii sau existenţialiste), iar doctrina sa politică se orientează profascist.
Reprezentanţii trăirismului au preluat subiectivismul şi iraţionalismul filosofiei vieţii, misticismul medie¬val ori contemporan, nominalismul şi agnosticismul, filosofia ortodoxistă a lui Berdiaev şi Şestov, antimarxismul şi anticomunismul. După închegarea sa ca doctrină, scopul orientării trăiriste a fost încercarea de a impune lumii un model subiectivist în al cărui context filosofia era, adeseori, identificată cu religia; cunoaşterea, la rîndul ei, în sensul de cunoaşterea raţională, a fost, mai ales în lucrările lui N. Ionescu, înlocuită cu revelaţia............" BIBLIOGRAFIE 1. Nae Ionescu, Curs de metafizică, Buc., Ed. Humanitas, 1991 1. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 3. Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 4. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Trairism, gandirism, nae ionescu, cuvantul, subiectivism, irationalism, misticism, medieval, contemporan, nominalism, agnosticism, filosofia, ortodoxista, berdiaev, sestov, antimarxism, anticomunism, model, subiectivist, religia, cunoasterea, rationala, revelatia, problema dumnezeirii, metafizica, istoria logicii, fenomenologie, keyserling, bergson, heraclit, platon, aristotel, toma d\'aquino, jacob bohme, nietzsche, schopenhauer, kierkegaard, diethey, keyserling, biblie, pur, philosophia perenis, factor, personal, realitate, traita, act, de, viata, traire, cosmos, individul, subiectivism, pur, gnosticism, traditionalism, pozitivism, doctrina, kantiana, joseph de maistre, de bonald, lammenais, antiscientista, kant, hegel, cunoasterea, autentica, intelegerea, trairea, intuitia, fuziunea, totala, ontologie, ortodoxism, abnorma, porunca vremii, universul, curentul, calendarul, sfarma piatra, n, crainic, criza, mântuire, ion ianosi, gheorghe vladutescu, cazan, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Literatura lui Camil Petrescu este o literatură de probleme, intelectualii, protagoniştii pieselor şi romanelor din trecut ale scriitorului sunt stăpâniţi de obsesia căutării absolutului.
Ei luptă pentru „dreptatea absolută“, (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor), năzuiesc la „absolutul iubirii (Ştefan Gheorghiu din Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război) şi neputinţa de a găsi răspuns întrebărilor pe care şi le pun provoacă drame în conştiinţa lor. Romanul „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război“ a apărut în două volume în 1930. Structurat în două părţi ce poartă titluri semnificative, scrise la persoana I alcătuiesc la un loc un univers de viaţă, complex, surprins în două ipostaze existenţiale.........." . Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, gheorghidiu, ella, roman, psihologic, iubire, absluta, dragoste, gelozie, jurnal, front, personaje, nae |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Colesterolul si tulburarile inimii |
| Una dintre problemele cele mai controversate din medicina actuala se refera la colesterol: este sau nu acesta raspunzator pentru tulburarile cardiace? Si, in aceasta controversa, este vorba despre colesterol in hrana, in sange, in artere?................ . Colesterol, hrana, sange, artere, medicina, sanatatea, hidrat, carbon, ficat, fiziologic, grasimi, uleiuri, inima |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Forme alotropice ale Carbonului - Diamantul si grafitul - |
| Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice....................... Forme, alotropice, carbonului, diamantul, grafitul, alotropia, carbonul, covalenta, proprietatiile, fizice, masa, sintetic, diamant |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga |
|
Structura poetică şi semnificaţiile ei
Concluzii: Paradis în destrămare – Lucian Blaga . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, lucian blaga, paradis, destramare, structura poetica, semnificatie, poemele luminii, cunoa?terea luciferic?, trilogia cunoa?terii, dualitate, tainele universale, structura antitetic?, iubirea, laud? somnului, titlul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
| | |
"ficat" rezultate au fost gasite 63
