fata

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

Cautari similare: fata in gradina de aur

"fata" rezultate au fost gasite 41

Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici

Electronica digitala

Numar pagini: 384

Prezentare PowerPoint - Cabluri utilizate in retele de calculatoare

Retelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe server.
Termenul de topologie se refera la dispunerea spatiala a calculatoarelor intr-o retea.
Daca calculatoarele din retea sunt legate unul dupa altul si sunt conectate la un singur cablu topologia este numita bus. Aceasta topologie este cea mai simpla metoda de a conecta calculatoarele in retea.
O alta topologie este topologia star. In aceasta topologie calculatoarele din retea sunt conectate la un dispozitiv central numit hub.
Daca calculatoarele sunt conecatete printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa topologia se numeste ring.
Doua din cele mai importante arhitecturi de retea sunt Ethernet si Token Ring.
Ethernet este fara indoiala cea mai populara arhitectura de retea in momentul de fata.

. Cabluri de retea, cablul coaxial, cablul twisted pair, utp, stp, ftp, fibra optica

Tehnica de calcul

Numar pagini: 35

4. Grupul instructiunilor de salt/ 5. Grupul instructiunilor logice

4.1. Instructiuni de salt neconditionat
4.2. Instructiuni de salt conditionat
4.3. Instructiuni pentru controlul ciclurilor (Bucle)
5. Grupul instructiunilor logice
5.1. Instructiuni logice
5.2. Instructiuni logice pentru deplasare si rotatie
6. Grupul instructiunilor pe siruri de caractere
7. Instructiuni de intrare/iesire (I/O)
8. Instructiuni pentru controlul íntreruperilor
8.1. Interfata limbaj de asamblare - Sistem de operare DOS
9. Instructiuni pentru sincronizare externa. Grup, instructiuni, salt, logice, neconditionat, conditionat, control, cicluri, bucle, deplasare, rotatie, siruri, caractere, intrare, iesire, i/o, intreruperi, interfata, limbaj, ansamblare, sistem, operare, dos, sincronizare, externa

SOLTR

Numar pagini: 24

Telescopul

Telescopul
I. Telescoape Optice
Telescoape refractatoare
Telescoape reflectătoare
A. Rezoluţia
B. Interferenţa optică
C. Înregistrarea imaginilor
II. Telescoape radio
Radio – interferometria
III.Telescoapele cu infraroşu
IV. Telescopul cu ultraviolete
V. Telescopul cu raze x
VI. Telescopul cu raze gama
Istoria telescopului
Bibliografie
. Telescop, optic, refractator, reflectato, rezolutie, interfata, optica, inregistrare, imagini, telescoape, radio, interferometria, infrarosu, ultraviolete, raze x, raze, gama, istorie

Fizica

Numar pagini: 14

Lucrare de laborator III

A. Reprezentarea numerelor binare cu semn
A.1. Reprezentarea în valoare absolută cu semn
A.2. Reprezentarea numerelor în formă complementară
A.3. Operaţii cu numere reprezentate în complement faţă de 2
B. Reprezentarea numerelor fracţionare
B.1. Reprezentarea în virgulă fixă
B.2. Reprezentarea în virgulă mobilă
Exercitii si probleme. Reprezentarea, numerelor, binare, semn, valoare, absoluta, forma, complementara, complement fata de 2, fractionare, virgula fixa, virgula mobila, exercitii, probleme

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 13

Luceafarul

"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu.
Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române.
Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............."
. Luceafarul, mihai eminescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Interfata I/O a microprocesorului 8086

Exemplu de conectare a porturilor I/O
Circuitul I 8255A - Interfaþá paralelá programabilá
Exemplu: Implementarea porturilor I/O paralele, utilizänd circuite I 8255A
. Interfata, i/o, microprocesor, 8086, exemplu, conectare, porturi, circuit, i 8255a, interfata, paralela, programabila, implementare

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 9

Basmul cult

Opera scriitorului reprezintă un depozitar unic al spiritualităţii populare româneşti prin originalitatea artei povestirii, constând în oralitate, în sinteza unică a spectacolului ficţiunii şi al erudiţiei paremiologice, uneori de tip sofistic. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici, Ion Creangă este un mare clasic al literaturii române, încadrat în Epoca Marilor Clasici. Scriitorul avea simţul instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat, deşi recunoştea că scrisul îl chinuia cumplit, tocmai pentru că ştia că e ,,treabă de gust, nu de silinţă”. Scrierile lui Creangă creează sentimentul că proza cultă românească renaşte, indiferent de modelele exterioare, fiind universală, fără să imite universalitatea.
În anul 1875 a avut loc debutul scriitorului în revista ,,Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, după care a publicat poveşti (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap-Alb), povestiri (Moş Ion Roată, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă, Popa Duhu, Inul şi cămeşa, Povestea unui om leneş), nuvele (Moş Nechifor Coţcariul), Amintiri din copilărie.
. Basmul cult, ion, creanga, harap-alb

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Apele minerale din Romania

1.Surse de ape minerale şi importanţa lor
2. Originea apelor minerale.
3. Tipuri de ape minerale
. Apele, minerale, surse, importanta, govora, borsa, borsec, bailetusnad, zacamantul, casin, covasna, slanic-moldova, calimanesti, caciulata, herculane, moneasa, lacu sarat, amara, sangeorz-bai, statiunea, zizin, dorna, izvorul minunilor, originea, vadoase, magmatice, juvenile, tipuri, carbogazoase, sarate, sulfuroase, sulfatate, bicarbonatate, consum, alimentar, plate, magneziene

Chimie

Numar pagini: 11

Clasificare a drogurilor

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
. Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative

Biologie

Numar pagini: 6

Clasificare a drogurilor

Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor
restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi.
Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul
respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba
dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si
C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai
severe comentarii.
. Referat, biologie, clasificare a drogurilor, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, cannabis, sedative, opium, alcool, cocaina, si barbiturice, marijuana, drogurile psihoactive

Biologie

Numar pagini: 6

Luceafarul Eseu

Poemul ,,Luceafarul” are ca punct de plecare un basm romanesc, ,,fata in gradina de aur”, cules de calatorul german Richard Kunisch, pe care Eminescu l-a versificat intr-o prima versiune, chiar sub acest titlu. Apoi, trecandu-l printr-o serie de alte variante, marele poet l-a filtrat, restructurandu-l mereu si dandu-i sensuri noi, pana ce a devenit ,,Luceafarul”...................................................... Luceafarul, mihai, eminescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 6

Curs IV - Procesorul de texte Microsoft Word

1.1. Procesoare de documente şi editoare de texte
1.2. Noţiuni de tehnoredactare
1.3. Lansarea în execuţie şi prezentarea interfeţei programului Microsoft Word
1.4. Operaţiuni de creare, deschidere, salvare şi tipărire a documentelor
1.5 Formatarea paginii de document
1.6. Editarea documentelor
1.6.1. Operaţiuni de selecţie, copiere şi mutare a blocurilor de text
1.6.2. Căutarea şi înlocuirea unui text
1.6.3. Antetul şi subsolul paginii de document
1.7. Modurile de vizualizare a documentelor
. Procesoare, documente, texte, mocrosoft, word, notiuni, tehnoredactare, lansare, executie, prezentare, interfata, program, operatiuni, creare, deschidere, salvare, tiparire, documente, selectie, copiere, mutare, blocuri, inlocuire, anteu, subsol, pagina, moduri, vizualizare

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 12

Interfata microprocesorului 8086 cu memoria

Organizarea hardware (fizicá) a spatiului de adrese al memoriei
Demultiplexarea magistralelor de adrese/date
Amplificarea magistralelor de date
Exemple de conectare a circuitelor de memorie la magistrala microprocesorului I8086

. Interfata, microprocesor, 8086, memorie, organizare, hardware, spatiu, adrese, demultiplexare, magistrale, amplificare, exemple, conectare, circuite

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Mihai Eminescu - Floare albastra

"Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

Curs II - Subsistemul software

2.1 CARACTERISTICI GENERALE ALE SOFTWARE-ULUI
2.2 SISTEME DE OPERARE
2.2.1 INTERFAŢA
2.2.2 NUCLEUL (KERNELL-UL)
2.3 LIMBAJE DE PROGRAMARE
. Caracteristici, subsitemul, software, generale, sisteme, operare, interfata, nucleu, kernell, limbaje, programare

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 9

8. Vasile Conta (1845-1882)

"Vasile Conta a fost primul gânditor român care a elaborat un sistem filosofic materialist. Născut într-o familie modestă, el şi-a făcut studiile elementare la Târgul Neamţ şi liceul la Iaşi, unde are o perioadă boemă, în care colindă ţara într-o trupă ambulantă de teatru ca sufleur şi actor, prilej cu care citeşte foarte multă literatură. Doi ani îşi dă examenele în particular, apoi revine la viaţa de studiu sedentară, terminând liceul cu rezultate foarte bune. Urmează apoi cursurile Institutului de comerţ din Anvers şi obţine tot în străinătate titlul de doctor în ştiinţe juridice. Întors în 1872 în ţară îşi câştigă existenţa ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, publicist şi om politic..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Conta, Teoria fatalismului şi Încercări de metafizică materialistă, în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 188-231
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Vasile, conta, ganditor, filosofic, materialist, anvers, teoria fatalismului, teoria ondulatiunii universale, originea speciilor, incercari de metafizica, bazele metafizicii, intaile principii care alcatuiesc lumea, introducere in metafizica, ipoteza, unitati, relative, alcatuire, materie, geologice, siderale, eterice, miscarea, universala, indeterminism, psihologic, istoric, determinism, universal, statistica, fatalismul, religios, teoria ondulatiei universale, totului, principiul, ipoteticul, existenta, realitatea, relativul, absolutul, cantitatea, numarul infinit, forma, calitatea si substanta, reducerea la unitate, unitatea intelegerii, unitatea lumii, metafizica

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Moara cu noroc

"
Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicata in 1881, in volumul de debut “Novele din popor”, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului.
Nuvela este o specie in proza a genului epic cult, cu dimensiuni intre povestire si roman, care tinde spre obiectivitate si care contine un numar restrans de personaje ce graviteaza in jurul unui erou central. Dintre trasaturile caracteristice nuvelei pot fi mentionate: este o scriere obiectiva, are o intriga riguros construita, existenta unui erou central antrenat in actiune, se foloseste un ton sobru.
Nuvela apartine realismului clasic prin urmatoarele trasaturi: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de societate, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice si dialogul viu, autentic. Tot de realism tine si interesul pentru analiza.........." . Moara, cu, noroc, ioan, slavici, ghita, lica, nuvela, psihologica

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
. Delta, dunarii, marea, neagra, unesco, explorarea, tulcea, flora, fauna, satele, rezervatiile, naturale, aligote, dunarea, merlot, muscat

Biologie

Numar pagini: 2

Cursul V

Cuprinde continuarea cursului IV:
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor
2.1 Unitatea centrală de prelucrare
2.1.1 Regiştri
2.1.2 Interfaţa CPU/Memorie
2.1.3 Instrucţiuni în cod maşină
2.2 Stocarea programelor
2.2.1 Instrucţiunile ca şiruri de biţi
2.2.2 Un limbaj maşină tipic
2.3 Execuţia programelor

. Manipulare, date, unitate, centrala, prelucrare, registrii, interfata, cpu, memorie, instructiuni, cod, masina, stocarea, programelor, siruri, biti, limbaj, masina, tipic, executia

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 13

Sistemul de interfata cu procesul industrial condus

Subsistemul intrarilor analogice (SIA)
Configuratii ale SIA
Subsistemul intrarilor numerice (SIN)
. Sistem, interfata, proces, industrial, condus, subsistem, intrari, analogice, sia, configuratii, numerice, sin

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 6

Aurica Tulea - caracterizare

Personajul penduleaza constant intre comic si grotesc. Isi doreste cu o ardoare de neexplicat pianul Otiliei, desi nu stie sa cante, dar e convinsa ca o fata fara pian in casa nu se poate marita usor. Mos Costache moare, averea lui intra in parte in familia Tulea, dar Aurica nu isi va vedea realizat unicul ei vis. Uratenia sufletului se converteste mereu in uratenie a trupului.

. Aurica, tulea, enigma otiliei, caracterizare, george, calinescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

George Topirceanu - Rapsodii de toamna

"Pentru a incepe cu cateva consideratii mai generale, sa observam mai intai marea impresie de spontaneitate pe care ne-o produce poezia, ca dealtfel intreaga opera a lui Topirceanu. Totodata insa „Rapsodiile de toamna" ne pun in fata unei realizari de cea mai inalta arta a expresiei, in care si cel din urma detaliu pare sa ocupe locul sau cel mai potrivit. Cum spontaneitatea artistica este un rezultat si nu un act, este un produs al elaborarii constiente care urmareste concretizarea unor anumite intentii expresive si nu un exercitiu de improvizatie, ea nu numai ca nu contrazice tehnica slefuirii formei, dar o si presupune.
Se intelege usor atunci faptul ca pe cat de spontane sunt „Rapsodiile de toamna", pe atata sunt si de lucrate, de premeditate in efectele lor artistice. pana sa ajunga la acel admirabil echilibru dintre continut si expresie care le face sa fie un adevarat model de perfectiune. Dupd cum ne atesta marturia Otiliei Cazimir, poezia a fost rezultatul unui efort putin comun: „Imi aduc aminte, ne relateaza scriitoarea, de munca indarjita, aproape neomeneasca, pe care a cheltuit-o ca sa-si cizeleze „Rapsodiile de toamna". Arunca atata material (dupa care mie mi se rupea inima!), ciocanea si intorcea pe toate partile fiecare vers, fiecare strofa, ca sa zvarle totul ........................". Topirceanu, rapsodii, toamna

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Interfata de intreruperi a microprocesorului I 8086

Tipuri de întreruperi
Tabelul vectorilor de întrerupere (indicatorilor adresei de întrerupere)
Functiile întreruperilor interne
Instructiuni pentru întreruperi
Interfata pentru întreruperi hardware externe
Secventierea întreruperilor hardware externe
. Interfata, intreruperi, microprocesor, i 8086, tipuri, tabel, vectori, intrerupere, indicator, adrese, fucntii, interne, instructiuni, interfata, hardware, externe, secventierea

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 4

Microcontrolere 8051

Timere/Numaratoare
Timer 0 si Timer 1
Interfata seriala
Comunicatii multiprocesor
Registrul de control al portului
Frecventa bitilor
. Microcontrolere, 8051, timere, numaratoare, timer 0, timer 1, interfata, seriala, comunicatii, multiprocesor, registru, control, port, frecventa, biti

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat.
ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta.
CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati.
ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta.
SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan.
ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

Fragmentarea si distrugerea habitatelor naturale

Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute – si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei. Padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase. Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut.. Ecologie, paduri, defrisare, poluare, padurea ecuatoriala, padurea tropicala, habitat natural

Biologie

Numar pagini: 3

Mircea Eliade - Spirit universal

"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."

Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu
istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Calciul

Numele de calciu provine de la latinescul calcis: var(oxid de calciu). Acesta era cunoscut din antichiyaye fiind utilizat in constructie, ca ingrasamant agricol si in medicina prin calcinarea calcarului. Compozitia sa chimica a ramas pana tarziu necunoscuta. De pilda Stahl(1730) considera ca din combinarea varului cu apa rezulta o sare, prin unirea unui element pamantos cu un element apos, separand sarea prin evaporare.El numeste crusta care se formeaza la suprafata apei de calciu ,,crema de calciu" si presupune ca trebuie sa contina acid vitriolic unit cu apa. Lavoisier(1790) stabileste ca varul este un oxid
Iar Davy (1808) il descompune in cele doua elemente(Ca + O), determinandu-I exact compozitia chimica.................
. Calciul, simbol, valenta, masa, atomica, densitate, punct, topire, fierbere, stahl, lavoisier, davy, bodart, jobin, tehnica, vidului

Chimie

Numar pagini: 1

Circuite integrate numerice - Capitolul V

Interfata intre familii diferite de CIN
. Interfata, familii, cin | 1

Electronica digitala

Numar pagini: 3

Curs III

Cuprinde continuarea cursului II:
1.4.2 Reprezentarea fracţiilor în sistemul binar
1.5 Stocarea numerelor întregi
1.5.1 Notaţia în exces
1.5.2 Notaţia în complement faţă de doi
1.5.3 Adunarea numerelor reprezentate în complement faţă de doi
1.5.4 Problema depăşirii superioare
1.6 Stocarea numerelor fracţionare
1.6.1 Notaţia în virgulă mobilă
1.6.2 Erori de rotunjire

. Reprezentare, fractii, sistem, binar, stocare, numere, intregi, notatia, exces, notatia, complement, fata, doi, adunare, numere, problema, depasirii, superioare, stocare, fractionare, virgula, mobila, erori, rotunjire

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 9

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 12. Omul ca loc de deschidere a fiinţei la Martin Heidegger

"Luând poziţie critică faţă de orientarea speculativă, abstractă a gândirii filosofice şi etice, existenţialismul va face din „concretul" fiinţei umane obiectul central al reflec¬ţiei filosofice. Referindu-se la natura preocupărilor şi la valoarea rezultatelor obţinute de filosofia contemporană în problema omului, unul din principalii reprezentanţi ai existenţialismului, Martin Heidegger, declara: „Nici o epocă nu a avut atâtea cunoştinţe variate despre om câte are cea actuală. Nici o epocă nu a putut obţine atât de repede şi atât de uşor aceste cunoştinţe, precum cea actuală. Şi totuşi, nici o epocă nu a ştiut atât de puţin ce este omul, ca epoca actuală. Niciodată omul nu a constituit în aşa măsură o problemă, ca în epoca noastră".
Constituie, fără îndoială, unul din meritele remarcabile ale existenţialismului faptul de a fi analizat cu atâta patos şi pregnanţă condiţia fiinţei umane şi, implicit, problema raportului dintre individ şi societate. După cum se ştie, existenţialismul s-a dezvoltat în două direcţii diferite, una atee (Sartre, Camus, Heidegger ş.a.) şi alta religioasă (Karl Jaspers, Gabriel Marcel ş.a.), comportând nuanţe particulare în tratarea unor probleme fundamenale, ca problema existenţei, aceea a libertăţii etc............."

BIBLIOGRAFIE

1. Martin Heidegger, Fiinţă şi timp, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2003
2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Omul, loc, deschidere, fiinta, martin, heidegger, existentialismul, constiinta, originalitate, omul, lumea, fiinta si timp, ontologie, fiintare, dasein, incertitudine, eu, neant, existent, obiect, liniste, tentatie, impotmolire, decadere, angoasa, sentiment, tragic, pesimism, existentialist, jaspers, moartea, fatalitate, ernest stere

Antropologie

Numar pagini: 5

21.Emil Cioran (1911-1995)

"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani.
Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................."

BIBLIOGRAFIE

1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991
2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991
3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002

. Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

"Simplitatea expresiva a acestui text, considerat unanim a fi arta poetica a lui Blaga si, mai mult chiar, intuitia generatoare a intre¬gului sau sistem filozofic, se impune de la prima lectura. Ceea ce se retine numaidecat este refuzul paradoxal al cunoasterii si conser¬varea tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifica printr-o comparatie dezvoltata in maniera mai generala din „Poemele lu¬minii", in fruntea carora e asezata in chip semnificativ si poezia pe care o supunem analizei.
Ca elementul care declanseaza emotia lirica e tocmai aceasta idee nu incape nici o indoialà. In „Pietre pentru templul meu", volum publicat concomitent cu cel deja pomenit, citim urmatoarele: „Ca¬teodata datoria noastra, in fata unui adevarat mister, nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-1 prefacem intr-un mister si mai mare". Identitatea acestei afirmatii cu ideea poeziei dovedeste limpede ca ne aflam in fata unei obsesii a autorului care exprima o credinta mai adanca si o atitudine cu implicatii dintre cele mai importante.
Dar prezenta ideii printre aforismele lui Blaga pune in discutie in mod automat regimul ei poetic. Nu cumva „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este versificarea unei simple observatii cu ca¬racter teoretic? Sta frumusetea, incontestabila, a poeziei numai in haina ei de imagini?
Pentru a depasi dificultatea, va trebui sa cadem de acord mai curand ca ideea in sine e prin propria ei esenta mai aproape de conditia poeziei decat de aceea a gandirii logice. Caci paraldoxul e intotdeauna mai mult sau mai putin poetic prin rasturnarea pe care o impune viziunii normale a bunului simt................". Blaga, lucian, arta, poetica, eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Ilie moromete

Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română, concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.

După aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă", spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă... Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse."

Trăsăturile morale ale personajului reies indirect, din faptele, gândurile şi atitudinile Iui, precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. încă de la începutul romanului, la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu, Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [...], fata văduvei lui Maxim Oprea." Deşi îi era dragă Florica, Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe."
. Ilie, moromete, marin, preda, caracterizare, morometii

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid

Matematica

Numar pagini: 7

Drogurile

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.......
. Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament

Biologie

Numar pagini: 4

Ecologie

Istoricul ecologiei, bazele ecologiei . Troposfera, biocenoza |

Acoperiri Termice si de suprafata

Numar pagini: N:140

Lucrarea de laborator 3

Harduri . Hard interfata | Ministerul Educa?iei ?i Tineretului al Republicii Moldova Universitate Tehnic? a Moldovei Facultatea Calculatoare, Informatic? ?i Microelectronic? Catedra Microelectronic? Lucrare de laborator Nr.2 Disciplina: Electronic? Tema: Studierea sursei de alimentare electric? de putere mic? A efectuat studentul gr. TI-083: H?rbu Vadim A verificat lector superior: Nicolae Zagaevschi Chi?in?u 2009 Scopul lucr?rii: ?nsu?irea principii...

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 7

Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita

Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani - Lostrita. Vasile, voiculescu, in, gradina, ghetsemani, lostrita, dorul, convorbiri literare, poezii, din ?ara zimbrului, pârg?, poeme cu îngeri, urcu?, capul de zimbru, zahei orbul, la marginea minunii, umbra, fata ursului, poezii, pârg?, poeme cu îngeri, destin, urcu?, Înzestr?ri, biblie, evanghelia, sfântului luca, mântuitorul, miori?a, sezon mort, ultimul berevoi, vladimir streinu, iubire magic?

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

"fata" rezultate au fost gasite 41

fata

Alege conditiile

"fata" rezultate au fost gasite 41

"fata" rezultate au fost gasite 41

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate