fara
"fara" rezultate au fost gasite 44
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
Electronica industriala |
|
CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8 INTRODUCERE............................................................................................10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13 1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13 1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16 1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19 1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21 1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25 1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28 1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28 1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30 1.7. Tiristoare ........................................................................................32 1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35 1.9. Circuite integrate ............................................................................37 1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41 2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT MONOFAZAT...............................................................................................44 2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44 2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45 2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48 2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51 2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53 2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57 2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58 2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62 3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64 3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64 3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65 3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina activa (LS = 0).........................................................................................65 3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................67 3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................68 3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate monofazate .............................................................................................69 3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71 3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76 3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79 3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79 4 3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82 3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului trifazat în punte.......................................................................................83 3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85 3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91 3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95 3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99 3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99 3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107 3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113 3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117 3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117 3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120 3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128 3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131 3.11. Convertoare autonome .............................................................135 3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135 3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138 3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142 3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146 3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151 4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154 4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154 4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu emitor comun............................................................................................156 4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160 4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162 4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent continuu....................................................................................................166 4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168 4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173 4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj sursa comuna ...........................................................................................175 4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178 4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180 4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183 4.12. Scheme operationale ................................................................184 4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de deplasare a nulului................................................................................188 4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si autoexcitatia .............................................................................................190 5 4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii sinusoidale................................................................................................193 4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194 4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198 5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204 5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204 5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206 5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational. Comparatoare ...........................................................................................209 5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212 5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212 5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213 5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator operational................................................................................................214 5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217 5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219 5.8. Generatoare blocking ...................................................................223 6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226 6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226 6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226 6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229 6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231 6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234 6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea circuitelor logice..................................................................................235 6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea functiilor logice .....................................................................................236 6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244 6.3.1. Coduri...................................................................................244 6.3.2. Codificatoare ........................................................................247 6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247 6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248 6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251 6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252 6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252 6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie 260 6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261 6.5. Numaratoare .................................................................................263 6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263 6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265 6 6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266 6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267 6.6. Registre de deplasare....................................................................268 6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270 6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270 6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271 6.7.3. Sumatoare.............................................................................272 6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273 6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274 6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275 6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276 6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277 6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod complementar .......................................................................................279 6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280 6.8.1. Memorii RAM......................................................................280 6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281 6.9. Memorii externe ...........................................................................282 6.10. Calculatoare..............................................................................284 6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284 6.10.2. Microprocesoare...................................................................286 6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293 6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295 7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302 7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305 7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307 7.3. Aparate de iesire...........................................................................318 7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321 7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323 7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323 7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325 7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331 7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331 7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335 7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341 7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343 7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare operationale ..........................................................................................345 7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în punte cu conversie în frecventa............................................................346 7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346 7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347 7 7.7.1. Elemente inductive...............................................................347 7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348 7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349 7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350 7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353 7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355 7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357 8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359 8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor masuratorilor ............................................................................................359 8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362 8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362 8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363 8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364 8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366 8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367 9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR MASURATORILOR ...................................................................................373 9.1. Aparate de calcul..........................................................................373 9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373 9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376 9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379 9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici |
|
Electronica digitala Numar pagini: 384
|
Operatiunile in afara bilantului |
|
1. Argument
Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare, nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera. Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 – Contrapartida. Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel: • angajamente de finantare; • angajamente de garantie; • angajamente privind titlurile; • angajamente privind operatiunile in devize; • angajamente diverse; • angajamente inoielnice; • conturi de evidenta. Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.. Operatiuni, bilant, angajamente, finantare, garantie, devize, aplicatii, cheltuielile, veniturile, rezultatele bancare, dobanda |
|
Economie Numar pagini: 36
|
Prezentare PowerPoint - Cabluri utilizate in retele de calculatoare |
|
Retelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe server.
Termenul de topologie se refera la dispunerea spatiala a calculatoarelor intr-o retea. Daca calculatoarele din retea sunt legate unul dupa altul si sunt conectate la un singur cablu topologia este numita bus. Aceasta topologie este cea mai simpla metoda de a conecta calculatoarele in retea. O alta topologie este topologia star. In aceasta topologie calculatoarele din retea sunt conectate la un dispozitiv central numit hub. Daca calculatoarele sunt conecatete printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa topologia se numeste ring. Doua din cele mai importante arhitecturi de retea sunt Ethernet si Token Ring. Ethernet este fara indoiala cea mai populara arhitectura de retea in momentul de fata. . Cabluri de retea, cablul coaxial, cablul twisted pair, utp, stp, ftp, fibra optica |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 35
|
Fibra Optica |
| Din punctul de vedere al opticii, pentru a obtine informatii despre un obiect trebuie indeplinite cel putin trei conditii si anume: (a) obiectul sa fie luminos, adica sa emita lumina direct sau indirect, (b) lumina care provine de la obiect sa fie transmisa catre locul unde se face detectia fara pierderi prea mari si (c) cantitatea de lumina care ajunge la locul de detectie sa fie suficient de mare. Observam ca mediul prin care se transmite informatia optica este de importanta esentiala pentru ca semnalul optic transmis sa nu fie “mutilat” sau distorsionat.. Fibra, optica, clasificari, generalitati |
|
Electrotehnica Numar pagini: 17
|
Activitati extracurriculare la chimie |
| Conform cerinţelor noi ce se pun pe seama şcolii , rolul lucrului în afară de clasă a crescut mult. Lucrul în afară de clasă la chimie poate fi organizat sub diferite forme . Cele mai fregvente sunt : Cercurile de chimie , seratele chimice , lecturile extracurriculare , excursiile chimice sau mixte , gazetele de perete . Pe lîngă suma de cunoştinţe , pe care o dă elevilor conform programei , învăâătorul de chimie este dator să formeze la ei deprinderi de muncă şi să le dezvolte gîndirea creatoare .Această problemă poate fi soluţionată cu mai mult succes în cadrul lucrului în afară de clasă .. Lucrul in afara de clasa, lucrul extracurricular, metode didactice, jocuri, jocuri distractive, decada chimiei, chimie distractiva, rebusuri, versuri in chimie |
|
Pedagogie Numar pagini: 28
|
Lucrare de laborator VII |
|
A.Înmultirea a Doua Numere Binare de 8 Biti Fara Semn
B.Împartirea a Doua Numere În Baza 2 având 8 Biti Exercitii si probleme. Inmultirea, doua, numere, binare 8 biti, fara, semn, impartirea, baza 2, exercitii, probleme |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 17
|
Intretinerea calculatorului |
|
INTRODUCERE
Calculatorul este un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la indoiala si a carui prezenta in casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult in ultimii ani, pentru multi romani cumpararea unui calculator este o investitie pe termen lung, durata de de exploatare a unui calculator nou fiind estimata la 5 ani sau mai mult pentru ca investitia sa devina profitabila. In aceste conditii devine esentiala pastrarea in stare buna de functionare a calculatorului pe toata aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai faca investitii suplimentare legate de reparatii. La fel ca si in cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex. masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta in cazul folosirii unor masuri de intretinere aplicate la intervale periodice de timp. Din aceasta cauza proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un calculator bine intretinut este un calculator care va functiona optim fara a necesita reparatii si care va putea fi folosit intensiv fara teama ca s-ar putea defecta. Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de intretinere care se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere usor de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei masini de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective. Intretinerea corecta unui calculator este un pic mai complicata pentru ca necesita demontarea lui in scopul curatarii adecvate a pieselor componente. Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o executam prima data si in plus nu este necesara decit la intervale mari de timp, de exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit. Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare cu succes a unui calculator ii revine in intregime aceluia (sau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de baza despre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfel de initiativa este increderea in fortele proprii. Familiarizarea cu procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va permite ulterior sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese in asa fel incit sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui calculator este descrisa in Manualul de Asamblare a unui PC. Metodele de intretinere a unui calculator se impart in doua categorii mari : metode de intretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si metode de intretinere a componentelor software (sistemul de operare si softurile instalate, protectia anti-virus, etc.). . Calculatoare, intretinere, depanare |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 19
|
Chimisti renumiti |
|
Fresenius K.R.
Chiugaev L.A. Feigl F. Faraday M. Schwarzenbach G.K. Stoc A. Emich F.P. Alimarin I.P. Babco A.K. Bergmann T.U. Brdička R. Byerrum N.I. Byerrum I. Vauquelin L.N. Lialicov Iu. S. Mohr C.F. Moore S. Nernst W.F.G. Poluăctov N.S. Proust J.L., Pungor E., Ripan Raluca Roze H. Roze G. Roscol H.E. Spacu Gh. Talipov Ş.T. Tananaev I.V. Tananaev N.A. Thenard L.J. Tiselius A.W.K. Thorpe T.E.. Fresenius, chiugaev, feigl, faraday, schwarzenbach, stoc, emich, alimarin, babco, bergmann, byerrum, vauquelin, lialicov, mohr, moore, nernst, proust, pungor, ripan raluca, roze, roscol, spacu, talipov, tananaev, thenard, tiselius, thorpe, chimisti |
|
Chimie Numar pagini: 14
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Elefantii |
| Actualmente elefantii sunt cele mai mari si cele mai grele animale terestre,pe linga faptul ca au dintii incisivi cei mari lungi,au nasul cel mai lung si poate memoria cea mai buna.Cu toata greutatea lor de mai multe tone,deplasarea lor se poate numi sprintena.In padure,daca este necesar se furiseaza fara zgomot.Acesti “uriasi blanzi” sunt fiinte sensibile si cu simt afectiv,traiesc in legaturi stranse cu membrii familiei si cu ceilalti membrii ai turmei.Din pacate aceste animale au fost vinate fara mila de om pentru incisivii lor –pentru fildesul pretios- si numarul de indivizi ai celor doua specii a inceput sa scada intr-un mod alarmant.. Elefantii, greutate, masculii, fildesii, incisivi, erbivori, gestatie, legaturi, familiale, fildesul, elefant |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
28. Mircea Eliade |
|
"Ca filosof al culturii, Mircea Eliade a sesizat cu acuitate profunda consonanţă tematică şi, până la un punct, de abordare a problematicii, dintre mit şi filosofie; în plus, datorită deosebitei sale familiarităţi cu ambele domenii ale spiritului uman, a putut să o şi ilstreze apelând la cazuri concrete revelatoare. «Enigma» timpului este tocmai unul dintre acestea. Pentru a-şi expune punctul de vedere, Eliade porneşte şi el de la eterogenitatea timpului, de la diversitatea trăirilor lui, care este o caracteristică a omului de oriunde şi de oricând. Numai că Eliade ştie să facă diferenţe în cadrul acestei trăsături general umane, descoperindu-ne faptul că există deosebiri radicale între omul modern, nereligios, şi omul religios al societăţilor primitive – în ceea ce priveşte trăirea discontinuă a timpului. Desigur, şi omul nereligios contemporan „cunoaşte o oarecare discontinuitate şi eterogenitate a Timpului. Există şi pentru el, în afara timpului monoton al muncii, timpul răgazului şi al spectacolelor, «timpul festiv»; şi el trăieşte conform unor ritmuri temporale diferite şi cunoaşte timpuri de intensitate variabilă; atunci când ascultă muzica preferată sau, îndrăgostit, aşteaptă ori întâlneşte persoana iubită, el simte, evident, un alt ritm temporal decât acela în care munceşte sau se plictiseşte.” Totuşi, pentru el timpul nu prezintă denivelări radicale în interiorul propriei esenţe ci are o singură natură, în armonie cu structura fiinţei sale şi de aceea „constituie cea mai profundă dimensiune existenţială, este legat de însăşi existenţa umană, are deci un început şi un sfârşit, care este moartea, stingerea existenţei. În pofida multiplicităţii ritmurilor temporale pe care le simte şi a intensităţii lor diferite, omul nereligios ştie că este vorba mereu de o experienţă umană în care nu se poate insera nici o prezenţă divină.”
BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, traducere de Rodica Chira, Humanitas, Bucureşti, 1992 2. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Humanitas, Bucureşti, 1992 3. Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Dacia, Cluj-Napoca, 1990 4. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III, traducere de Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică,1991 5. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, partea a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979 6. Platon, Timaios, traducere de Cătălin Partenie, în Platon, Opere, Vol. VII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993 7. Wilhelm Dilthey, Théorie des conceptions du monde. Essai d’une philosophie de la philosophie, trad. par Louis Sauzin, P.U.F., Paris, 1946 8. Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 9. Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie general㸠Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 . Mircea, eliade, filosof, cultura, enigma, mit, filosofie, spirit, uman, timp, omul nereligios, eterogenitate, discontinuitate, ritmuri, temporale, timpul profan, desacralizat, timpul mitic, revenire, inceput, platon, timaios, phaeton, helios, pamant, timpul, circular, marele timp, fiinta, timpul sacru, responsabilitate pe plan cosmic, timpul originii, obsesia ontologica, prezenta zeilor, lumea puternica si pura, parmenidian, receptacol, loc natural, neant, timpul forte, eternitatea, omul religios arhaic, sacrul si profanul, tratat de istorie a religiilor, incercarea labirintului, istoria credintelor si ideilor religioase, victor kernbach, vasile tonoiu, wilhelm dilthey |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 8
|
FRANTA DE PESTE MARI |
|
1.Introducere
Franţa de peste mări (franceză France d'outre-mer), deseori desemnată cu ajutorul abrevierii DOM-TOM defineşte ansamblul de teritorii sub suveranitate franceză situate în afara teritoriului metropolitan. Aceste teritorii sunt foste colonii franceze. . Dom tom, franta |
|
Geografie Numar pagini: 5
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| "Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “Fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Fuzzy |
|
Sisteme hibride fuzzy-neuro,adica sisteme fuzzy bazate pe retele neuronale
• Abilitatea de a invata a RNA este utilizata pentru a realiza componentele cheie ale unui FIS (FA, operatori FL, infgerente fuzzy, rationament fuzzy, modelare fuzzy). • Majoritatea exemplelor de sisteme hibride existente utilizeaza tehnicile de invatare ale RNA feedforward multistrat cu algoritmul backpropagation (BPK). • Principalele SFN ramase in literatura astazi si utilizate in practica, – au la baza principale tipuri de inferente fuzzy, respectiv: • Mamdan (si Larsen)i; Sugeno (TS; TSK); Tsukamoto; Wang – si tipurile principale de algoritmi de invatare utilizati la RNA, adica: • Supervizata (feedback instructiv, cu profesor) • Reinforcement (feedback evolutiv, calitativ) • Nesupervizata (feedback fara instructor; cu auto-organizare; vezi clustering…)..................................... . Licenta |
|
Fuzzy Numar pagini: 4
|
INTERNET |
|
FUNCTIONAREA INTERNET-ULUI
CONECTAREA LA INTERNET INTERNET EXPLORER . Internet, compuserve, america online, delphi, microsoft network, linie telefonic?, cablu coaxial, cablu din fibre optice, microunde, satelit, calculatoarele, server, client, ibm pc, windows, tcp/ip, modem, intern, extern, fara fir, wireless, world wide web, posta electronica, explorer, address, history, mail, web, browser, links |
|
Informatica Numar pagini: 6
|
Alexandru Lapusneanul |
|
Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana,fiind totodata publicist , traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog.El este creatorul nuvelei istorice romanesti si primul scriitor modern din Moldova..
Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, in fragmente simetrice, cu o gradatie dramatica si de o maxima concentrare. - cei cinci ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul" lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de "reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului istoric....... . Alexandru, lapusneanul, costache negruzzi |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Alimentele si importanta lor |
|
Organismele vii,plante si animale, ne furnizeaza hrana zilnica fara de care nici o persoana nu ar putea traii!
In alimentele pe care le consumam se gasesc substante hranitoare.Aceste substante pot fi organice sau anorganice. Substantele anorganice sunt apa si sarurile minerale, iar glucidele, lipidele si proteinele sunt substante organice.Indiferent de zona geografica si de mancarurile specifice acelei zone, acste substante nu pot lipsii din hrana omului. . Alimentele, organismele, plante, animale, hrana, organice, anorganice, substante, apa, claude, bernard, sarurile, minerale, calciu, sodium, glucidele, diabet |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Aurica Tulea - caracterizare |
|
Personajul penduleaza constant intre comic si grotesc. Isi doreste cu o ardoare de neexplicat pianul Otiliei, desi nu stie sa cante, dar e convinsa ca o fata fara pian in casa nu se poate marita usor. Mos Costache moare, averea lui intra in parte in familia Tulea, dar Aurica nu isi va vedea realizat unicul ei vis. Uratenia sufletului se converteste mereu in uratenie a trupului.
. Aurica, tulea, enigma otiliei, caracterizare, george, calinescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu |
|
"fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................". Mihai, eminescu, sarmanul, dionis, proza, relativitate, timp, spatiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Radioastronomia |
|
" Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . În secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul . Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod direct . Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită.........." . Radioastronomie, isaac newton, energia, radia?iei, electromagnetice, atmosfer?, p?mânt, planete, spectroscop, obiectivul, imaginea, lup?, ocularul, undele, radio, sincrotron, electronii |
|
Fizica Numar pagini: 2
|
Traductoare de temperatura |
|
Traductoarele de temperatura cu contact
Traductoarele de temperatura fara contact . Traductoare, temperatura, contact | 1 TRADUCTOARE DE TEMPERATUR? Temperatura este o m?rime fizic? ce exprim? gradul de ?nc?lzire sau de r?cire a unui corp ?n raport cu altul, considerat ca referin??. Temperatura se exprim? ?n grade Celsius (oC) sau ?n grade Kelvin (oK). Obs. 1oC=1oK, iar ?[oC]= ?[oK] 273. Dup? modul ?n care senzorul preia energie de la mediul a c?rui temperatur? o m?soar?, traductoarele de temperatur? sunt cu contact sau f?r? contact. Traductoarele de temperatur? cu contact sunt cele ... |
|
Masurari si TraductoareT Numar pagini: 2
|
Vitaminele |
|
1.O alimentatie completa nu este posibila fara vitamine
2.Din ce cauza apare in organism insuficienta de vitamine (hipovitaminoza) 3.Vitamina C 4.Vitamina B1 5.Vitamina B2 6.Vitamina PP 7.Vitamina A 8.Vitamina D . Vitaminele, alimentatie, completa, cauza, insuficienta, hipovitaminoza, vitamina, c, acidul, ascorbic, scorbutul, b1, b2, riboflavina, pp, nicotinic, a, d |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Aglae Tulea - Caracterizare |
| Aparent paradoxal, adevaratul avar al romanului ramane incontestabil Aglae Tulea. De la caracterizarile celorlalte personaje: “baba absoluta, fara cusur in rau” (Weissmann), “vipera, vrajitoarea” (Stanica Ratiu), “femeie-tip…care nu poate fi ocupata decat de un sentiment deodata” (Pascalopol), pana la aspectele concrete, complexe si energice, intreprinse in absenta oricaror criterii morale, Aglae Tulea simbolizeaza femeia avar, umbra urbana a ruralei Mara, din prima parte a romanului cu acelasi nume, imaginat de Ioan Slavici.. Aglae tulea, enigma otilei, caracterizare, avar |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Generalitati. Clasificarea fisierelor |
|
Fisierul
Înregistrarea Accesul Modul de acces Variabilelor fisier Clasificarea fisierelor Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere . Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read |
|
Informatica Numar pagini: 2
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. Oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Stanica Ratiu - caracterizare |
| Intre Costache Giurgiuveanu si Aglae Tulea se asaza avocatul Stanica Ratiu, ipostaza a patrunderii in viata “cu o mare lacomie de a-si face o situatie prin familie”. Omul are oroare de meserii lucrative, multumindu-se “cu mediocritatea lui libera si sigura, in asteptarea unei lovituri”. Rudele ii considerau speranta legitima, fiind de parere ca totdeauna “casatoria unui barbat trebuie conditionata numai de avere”.. Stanica ratiu, caracterizare, enigma otiliei, avocat fara procese |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Stanica Ratiu - caracterizare |
| Dintre toate personajele romanului este singurul care reuseste. Victoria e motivata: Stanica e un geniu al raului. Fura banii lui mos Costache; brutalizarea si furtul aduc moartea batranului.. Stanica, ratiu, caracterizare, avocat fara procese, tipul, arivistului, george, calinescu, enigma, otiliei |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
George Bacovia - Plumb |
|
"Substanta poeziei bacoviene se extrage de cele mai multe ori din “banalul metafizic, categorial, inspaimantator pentru imaginatie” (Matei Calinescu). Acestui banal i se elibereaza toata puterea de simbolizare, transmisa apoi ca o forta de sugestie neasteptata, fara cea mai mica intentie retorica: “Poezia bacoviana se interiorizeaza pana la claustrare in cuprinsul eului” (Al. Dima).
Stand sub aureola simbolista, Bacovia aspira tot la principiul sinesteziei, corespondentelor baudelairene, asociindu-li-se transpozitiile de senzatii. Se supune chiar si principiului verlairian: “Car nous voulons la Nuance encore/ Pas la Couleur, rien que la nuance”. “Cand Bacovia isi alegea prin urmare titlul primului sau volum PLUMB, trimiterea era la Verlaine, dar si la corespondentele Baudelairiene. Pentru Rimbaud vocala A este neagra, caci Alpha, inceputul, haosul din care ia nastere pamantul, e intunecat. Insa, pamantul vulgar, e impur, pamantul magic se aflu, operand in plumb, in centrul sau, in mercur care e un aur degradat. Poate de aceea Macedonski, alchimist amator, a ascultat poezia “Plumb”, citita in cenaclul sau in 1903, declarandu-l pe Bacovia, poet care singur pana atunci a facut din plumb aur.” (Al. Piru). Poetul insusi declara: “Fiecarui sentiment, scrie Bacovia, ii corespunde o culoare. Acum, in urma, m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdei. De aceea, ultimul volum poarta titlul “Scantei galbene” (1926)." . Bacovia, plumb, simbolism |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Mihai Beniuc - Marul de langa drum |
|
"In opera lui Mihai Beniuc, „Marul de langa drum" constituie fara indoiala un text sintetic reprezentativ, adunand in cele cateva strofe ale sale esenta atitudinilor lirice ale creatiei poetului de dupa 1944. Sentimentului dominant al revoltei si al amenintarilor profetice i-a luat locul in anii constructiei socialiste acela al implinirii idealurilor si al daruirii civice. Sunt nenumarate poeziile care pot ilustra acest proces mai general, dar intre ele „Marul de langa drum" reprezinta neaparat o piesa lrica de mare rezistenta, intrata pe drept cuvant in randul operelor emblematice, care identifica fundamental sensul viziunii artistice a unui creator.
Avand origini foarte indepartate, biblice si folclorice, simbolul marului semnifica cel mai adesea dragostea sau, intr-un numar apreciabil de poezii populare, instrainarea si pustiirea sufleteasca. Pastrand si amplificand prin detalii si nuante prima semnificatie, Beniuc o converteste pe a doua in contrariul ei, incat „marul de linga drum si fara gard" sa devina simbolul rodniciei si al comuniunii cu tara si cu poporul. Copacul atinge astfel proportiile grandioase ale unui sentiment social cuprinzator si adanc, sentimentul apartenentei anteice la o anume colectivitate umana ce patroneaza tutelar destinul tuturor membrilor sai. Simplitatea folclorica a motivului esential al poemului asigura o transparenta cristalina a semnificatiilor lirice mai sus indicate si, daca la acestea se pot adauga oricand note suplimentare, sensul ramane esentialmente acelasi in acord deplin cu insesi intentiile poetului. In raport cu evolutia poeziei moderne spre complexitate si bogatie semantica, imprejurarea ar putea angaja o anume insatisfactie estetica. Faptul revelator ca aceasta nu se produce se explica desigur prin perfecta coerenta artistica a textului, care, in limitele lui asumate, isi dezvaluie o ireprosabila functionalitate............." Dupa cum se stie, Mihai Beniuc a fost unul din poetii "iubiti" ai perioadei ceausiste, poezia "Marul de langa drum" este prin urmare una comunista insotita de un referat la fel de comunist. So enjoy! (a se folosi ca studiu de caz in ce priveste literatura comunista, nu luati de buna ce cititi p-aci) . Mihai, beniuc, marul de langa drum |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Un aspect al titanismului eminescian |
|
"Importanta deosebita a temei titaniene in creatia eminesciana a fost subliniata de amploarea unor studii care i-au fost consacrate de D. Popovici, G. Calinescu si Tudor Vianu.
Un aspect mai putin important al acestei teme fundamentale il constituie nazuinta titanica, nemarginita, a recuceririi din moarte a unei finite scumpe, reluata obsedant in numeroase poeme antume si postme, ceea ce insusi marele poet numea asa de sugestiv in “Rugaciunea unui dac” “moartea mortii si invierea vietii”. Prima dezvaluirea a sentimentelor titanice, a revoltei impotriva mortii, impotriva fragilei conditii umane se stie ca apare in “Mortua est” si este legata de momentul depresionar al disparitiei iubitei de la Ipotesti, moment biographic cu largi ecouri in creatia eminesciana. In una dintre versiunile poemului “Mortua est”, datata octombrie 1866, cu titlul “Elena” si subtitlul “Meditatiune, rabufneste razvratirea, cutezanta titanului romantic care nu se poate consola cu pierderea definitiva a iubitei, cu labilitatea vietii omenesti si incearca sa modifice oranduirea nedreapta a universului." Un eseu destul de amplu pe tema titanismului eminescian, cu citate din opera lirica si epica, bazat pe studiile unor critici literari precum G. Calinescu, Tudor Vianu, Caracostea, Titu Maiorescu, Perpessicius s. a. . Eminescu, titanism, eminescian, venetia, mortua est, strigoii, popovici, calinescu, tudor vianu, revolta, moarte, viziunea, romantica, scrisoarea i, o dulce inger bland, cezara, geniu pustiu, avatarii faraonului tla, mircea eliade, zamolxis, zamolxe |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Paralela Froare albastra-pe langa plopii fara sot |
| . Paralela, floare, albastra, pe, langa, plopii, fara, sot | Paralela Floare albastra ; Pe langa plopii fara sot de Mihai Eminescu Considerat unul dintre cei mai mari poeti romani, Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene;... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Apostol Bologa intr-o anumita interpretare |
|
"Primul nostru romancier in sensul modern al cuvantului, creatorul epic al unor opere decisive ca „Ion", „Padurea spanzuratilor" si „Ralscoala", prin care romanul romanesc a intrat in circuitul literaturii universale, omul inalt cu ochi albastri ce parea prietenilor lui o figura sculptata intr-o marmora pura, cu sufletul nobil, inaltat „aproape de puritatea stelelor", cum l-a vazut George Calinescu, — Liviu Rebreanu a fost adesea inspirat de experienta tragica a razboiului, imprumutand eroilor sai principali (ca Remus Lunceanu din povestea „Calvarul") o parte din fiinta sa sufleteasca de om tanar, ravasit de razboi.
Se stie ca „Padurea spanzuratilor" e proiectia in fictiune a dramelor absurde ale razboiului, petrecute pe fronturile hibridului si tiranicului stat austro-ungar. Geneza romanului, luminand o drama din familia scriitorului, indica realitatea concret-istorica si zbuciumul uman profund din care a izvorat seva romanului. Dar a considera romanul o copie a unui caz particular ar fi o mare eroare. Framantarile dramatice ale lui Apostol Bologa sunt ale generatiei lui Rebreanu si mai ales ale lui insusi. Romanul e o creatie in care s-au topit zbuciumarile si indoielile, visele si sperantele lui Liviu Rebreanu si ale camarazilor lui de generatie. Considerat dezertor din armata austro-ungara, Liviu Rebreanu a fost arestat din ordinul Comandamentului armatei germane ce ocupase Capitala si urma sa fie trimis sub escorta la Budapesta, unde trebuia sa fie judecat dupa regulile justitiei martiale. El s-a azvarlit cu energia disperarii asupra soldatului ce-1 pazea, a inchis usa cu cheia pe dinafara si mergand incet ca sa nu atraga atentia s-a adapostit la libraria Steinberg. Cu ajutorul unui bun prieten, pictorul Jean Steriade, odiseea lui Rebreanu [de om cu groaza con¬damnarii la moarte din anii 1916-1918, evocata in nuvela ,Calvarul" (1919)] a luat sfarsit prin fuga bine organizata spre Moldova refugiului. Biografia lui Emil Rebreanu, ca si a autorului insusi, a imprumutat numai elemente ale particularului, necesare pentru a da culoare generalului, tipizarii unui personaj ca Apostol Bologa, un tanar de 20 de ani „avand ceva din infatisarea tinerilor de la ince¬putul secolului gata sa moara pentru un dor". Emil Rebreanu, fratele marelui scriitor, fusese condamnat la moarte pentru ca.....................". Liviu, rebreanu, padurea, spanzuratilor, apostol, bologa |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Despre LSD |
| LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate....................... . Lsd, descriere, efecte, acidul, lisergic, dietilamida, albert, hofmann, clorpromazina |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Paralela dintre Floare albastra si Pe langa plopii fara sot |
| . Floare albastra, pe langa plopii fara sot, paralela | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Poezia bacoviana sau confesiunea inadaptabilului |
|
"De la Romantism incoace numai curentul simbolist a prilejuit o ampla si adevarata miscare de reconsiderare a valorilor. J.M. Cohen definea secolul al XX-lea european ca pe un moment al luptei dintre urmasii si adversarii simbolismului. Evident, panorama literara e mult mai intinsa, dar Cohen a surprins totusi esenta ei.
O personalitate cristalizata intre 1904-1905, George Bacovia s-a impus prin opera sa incepand cu anul 1916, volumul “Plumb”, caruia i s-au adaugat apoi “Scantei galbene” si “Cu voi”. Vesnic izolat, cu o neta individualista, subiectiva, Bacovia a trecut in ochii multora drept un pozeur. Erorea sa fundamentala. In realitate “omul singular, intr-un univers al cumplitei monotonii si al abrutizarii (cum este acela al alui Bacovia) isi suporta singularitatea cu umilinta, ca pe un destin implacabil, lipsit insa de orice maretie” (M. Calinescu). De aici, inclinatia spre morbid si uneari spre macabru. fara a fi un simbolist ostentativ, Bacovia se inscrie in traditia curentului. “In poezia romaneasca Bacovia este reprezentantul cel mai pur al simbolismului nascut din inraurirea franceza, dar autohtonizat in forme specifice, la noi, in primul rand, de el.” (Al. Piru)" Genul de referat pe care nu-l gasesti la tot pasul pe net, poate fi folosit ca introducere la un eseu mai extins despre universul poetic bacovian. In mare arata pozitia lui Bacovia printre simbolistii literaturii universale.. Bacovia, simbolism, inadaptat, verlaine, laforgue, rodenbach, rimbaud, coleridge, wordsworth |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Euclid |
|
Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia Jump to: navigation, search For other uses, see Euclid (disambiguation). Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor. "Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory". Euclid - GEOMETRIA PLANA - PROPORTIILE - ARITMETICA - IRATIONALELE - SPATIUL - CORPURILE PLATONICE - LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios. In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia. In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid. GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut. Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII. La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul: “Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.” Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice. Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche. Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei . Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta. Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist. PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte: “[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.” Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie. Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos. Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum. ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg. Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun. Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii. Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene. IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”. Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede. Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o: “Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.” Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora. SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator. Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana. Cele trei propozitii de la inceput, si anume: “Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”, “Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”, “Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”, sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie. Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele: “Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.” “Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.” “Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.” Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data. CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon. In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta. LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar. Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva. Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata). Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu Paralelism in spatiu Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una. Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan. Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el). Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a. Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α. Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu). Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele. Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept. Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele. Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele. Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente. Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale. . Euclid |
|
Matematica Numar pagini: 7
|
Speciile de crocodili |
| Crocodili si aligatorii, impreuna cu caimanii si gavialul fac parte din irdinul Crocodyliadin clasa reptilelor. Acestia pot fi recunoscutidupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, avand un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Speciile ordinului crocodililorsunt raspandite fara exceptie numai in regiunile cu clima calda. Ordinul se imparte in trei clase:crocodilii formeaza prima clasa, aligatorii si caimanii a doua clasa iar a treia clasa este formata dintr-o sibgura specie.................... . Crocodyliadin, crocodili, aligatori, caimani, gavialul, speciile |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Evul Mediu |
| "In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
"fara" rezultate au fost gasite 44
