fantastic
"fantastic" rezultate au fost gasite 13
EROS ŞI THANATOS ÎN PROZA fantasticĂ ROMÂNEASCĂ |
| Daca aveti de scos in evidenta EROS ŞI THANATOS in anumite texte aici gasiti.. Eros, thanatos, scoropan, simboluri, prozatori cunoscuti, eminescu, rebreanu, caragiale | |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 42
|
Tragicul |
|
"La o primă vedere tragicul pare a fi o categorie estetică necontroversată. Orice cercetare însă mai amănunţită asupra spiritualităţii greco-latine şi iudeo-creştine va evidenţia faptul că, formula binecunoscută „tragic este, în primul rând «ceea ce este relativ la tragedie»" spune mult dar nu totul despre esenţa acestei categorii estetice. Astfel, observaţia de început este aceea că tragicul se găseşte în formă concentrată şi specializată în tragedie. Aceasta înseamnă că tragicul şi tragedia sunt puternic legate genetic: tragicul se naşte cu adevărat în tragedie, dar el nu se reduce la ea. De aici rezultă câteva sugestii teoretice deloc de neglijat. Astfel, fenomenul tragic este mult mai larg decât ceea ce este conţinut şi reprezentat în tragedia însăşi. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tragicul se găseşte şi în alte genuri literare şi în alte arte decât cele dramatice propriu-zise: pictura şi sculptura, într-o oarecare măsură, sigur însă în dramaturgia muzicală, în operă şi balet, în oratoriu şi cantată, în întreg simfonismul european sau în forma sonatei, construită antitetic şi, desigur, în muzica de cameră. Oricum, teoretizările cu privire la tragedie au fost însoţite de regulă, de evoluţia însăşi a dramaturgiei, şi, în acest sens, nu este dificil să se surprindă legăturile fireşti dintre tragediile lui Eschil, Sofocle şi Euripide şi teoria aristotelică a catharsis-ului dintre Corneille şi Racine şi consideraţiile lui Boilleau asupra „unităţii celor trei reguli", dintre Shakespeare şi revalorizarea teoretică a lui Voltaire asupra ,,noii etape" elisabetane în dezvoltarea tragediei, dintre Ionesco, Brecht sau Becket, şi, de exemplu, evaluările lui Camus asupra ,,viitorului tragediei" ................
. Tragicul, eschil, sofocle, euripide, corneille, racine, boilleau, shakespeare, voltaire, ionesco, brecht, beckett, camus, christophe, cusset, la tragédie grecque, spectacolul nenorocirii, necesitate, libertate, homer, bun, valoros, valori, absolute, viata, demnitatea, egalitatea, dreptatea, transcendenta, metafizic, reusita, omul, karl jaspers, d, d, rosca, kierkegaard, pesimismul, optimismul, atitudinea, spectaculara, eroica, johannes volkelt, paradisiacul, biblicul, nostalgicul, reveria, oniricul, misteriosul, fantasticul, cosmarul, dantescul, demonicul, titanicul, bahicul, prometeicul, eroicul, captivantul, inaltatorul, stimulantul, atragatorul, imbatatorul, violentul, deturnantul, minunatul, zguduitorul, pateticul, eroticul, seriosul, solemnul, pitorescul, exoticul, descriptivul, cosmopolitismul, folcloricul, naivul, arhaicul, avangardismul, clasicul, romanticul, primitivul, manieristul, simbolicul, souriau, nicolai hartmann |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
La Tiganci |
|
"Scrisă la Paris în 1959, nuvela „La ţigănci“ de Mircea Eliade a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin“ de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX“ fiind apoi inclusă în volumul „La ţigănci şi alte povestiri“, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din creaţia literară scrisă după al doilea război mondial."
Subiectul Realizarea fantasticului Secvenţa I Epicul dublu Secvenţele II,III şi IV Semnificaţiile Secevţele V,VI şi VII Ultima secvenţă Semnificaţii „Toţi visăm (…) Aşa începe. Ca într-un vis…“. . Mircea eliade, gavrilescu, la tiganci, nuvela, subiect, fantastic, secvente, epic dublu, semnificatii, toti, visam, asa, incepe, ca, intr-un vis |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Ion Barbu: Isarlik |
|
"Ion Barbu a fost exceptional si ca matematician si ca poet. Profesor universitar, matematicianul Dan Barbilian si-a luat ca scriitor numele bunicului dinspre tata, Ion Barbu (zidar in mahalaua bucuresteana „Omul de piatra"), caruia ii datora atmosfera balcanica din o seama de poezii: „I-am luat numele, deci eram dator sa las ca glasul lui sa se faca auzit".
Interpret subtil al propriei poezii, Ion Barbu a marturisit ca, in cautarea unei Helade vesnice, locas al poeziei elevate, a poposit intr-o a doua faza a activitatii poetice, dupa ciclul parnasian, intr-un univers fabulos, definit prin „pitorescul si umorul balcanic". Cautand o imagine mai directa a vechii Grecii, el creeaza un univers halucinant, imagineaza o cetate alba a Isarlikului, ca un cuib de piatra si leguma, asezata la mijloc Intre rau si bun, intr-o atmosfera fantastica., plina de culoare, invadata de lumina puternica a soarelui, patrunsa de sunete line............." . Ion, barbu, isarlik, natratin, domnisoara hus, matei caragiale, crai, de, curte, veche |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................". Mihai, eminescu, sarmanul, dionis, proza, relativitate, timp, spatiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Sarmanul Dionis |
|
"Opera literara a lui Mihai Eminescu (!850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Ca nuvela exemplara , de un perfect echilibru compoziţional ,”Sărmanul Dionis” isi concentrează toate luminile asupra personajului principal.........". Sarmanul dionis, dionis, comentariu, nuvela, geniu pustiu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
La Tiganci - Mircea Eliade |
|
\\\"Nuvela a fost scrisă în 1959 şi marchează începutul unei noi faze în creaţia literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice româneşti.
Acţiunea nuvelei este plasată în Bucureştiul de altă dată, cadru frecvent în opera lui Eliade, înfăţişat de data aceasta, ca un oraş toropit de caniculă. Într-o zi toridă începe aventura neobişnuită a lui Gavrilescu, modest profesor de pian. Întâmplările acestuia, relatate de-a lungul a cinci episoade, pornesc dintr-un moment banal al existenţei sale. El îşi aduce aminte în tramvai că .............\\\". La tiganci, nuvela, mircea, eliade, gavrilescu, otilia voitinovici, eugen simion, tinere?e f?r? b?trâne?e ?i via?? f?r? de moarte |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Caracterizarea lui Dionis |
|
'Opera literara a lui Mihai Eminescu (1850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Titlul nuvelei are o structura subiectiva , punand in lumina pe Dionis , personajul principal.........." . Caracterizare, dionis, sarmanul, eminescu, mihai, geniu, pustiu, nuvela |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Edgar Allan Poe |
|
Edgar Allan Poe was a bizarre and often scary writer. People throughout
history have often wondered why his writings were so fantastically different and unusual. They were not the result of a diseased mind, as some think. Rather they came from a tense and miserable life. Edgar Allan Poe was not a happy man. He was a victim of fate from the moment he was born to his death only forty years later. He died alone and unappreciated. It is quite obvious that his life affected his writings in a great way. In order to understand why, the historical background of Poe must be known. . Edgar, allan, poe |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm |
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm
Acest material cuprinde demonstratia cum ca aceasta opera este una epica si este un basm, prin evidentierea trasaturilor caracteristice (fiecarei opere epice si fiecarui basm). ex.(extras din doc.): "Basmul este o specie epică, cultivată atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Ca formă, este o creaţie de întindere medie, cu formule iniţiale, mediane şi finale. Conţinutul basmului prezintă conflictul dintre categorii morale opuse: binele şi răul. Biruinţa binelui exprimă aspiraţia omului spre valori morale exemplare, pe care le doreşte tutelare în societatea în care trăieşte. Are un pronunţat caracter alegoric. Punctul de plecare pentru oricare basm este realitatea pe care autorul preferă să o înlocuiască prin elemente fantastice, produse ale ficţiunii sale.Acţiunea de desfăşoară, de obicei, pe două tărâmuri: cel al oamenilor şi cel al zmeilor, al forţelor răului.". Basm, praslea, voinic, merele de aur, petre ispirescu, romana, opera epica, demonstratie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"fantastic" rezultate au fost gasite 13
