Inregistreaza | Ai uitat parola?

evenimente

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"evenimente" rezultate au fost gasite 13


Java

1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1
1.2. Limbajul de programare Java 1
1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3
1.4. Istoria limbajului Java 3
1.5. Mediul Java 4
1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4
1.7. Crearea unui applet 5
2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7
2.1. Obiecte şi clase 7
2.2. Atribute şi comportamente 8
2.2.1. Atribute 8
2.2.2. Comportament 9
2.3. Principiile OOP 9
3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11
3.1. Structura lexicală a limbajului 11
3.1.1. Setul de caractere 11
3.1.2. Cuvinte cheie 11
3.1.3. Identificatori 11
3.1.4. Constante 11
3.1.5. Separatori 13
3.1.6. Operatori 13
3.1.7. Comentarii 17
3.2. Tipuri de date 17
3.3. Variabile 18
3.4. Instrucţiuni 20
3.4.1. Instrucţiunea vidă 20
3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20
3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24
3.5. Tablouri (vectori) 28
3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28
3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30
3.5.3. Dimensiunea unui vector 30
3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32
3.6. Şiruri de caractere 32
4. Clase şi obiecte în Java 34
4.1. Referinţe 34
4.2. Obiecte 35
4.2.1. Noţiuni generale 35
4.2.2. Operatorul de atribuire = 36
4.2.3. Operatorul de egalitate == 37
4.3. Clase 38
4.3.1. Definirea claselor 38
4.3.2. Variabile membru 40
4.3.3. Metode 42
4.3.3.1 Definirea metodelor 42
4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42
4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43
4.3.3.4 Parametrii unei metode 44
4.3.4. Constructorii unei clase 45
4.3.5. Obiectul this 47
4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49
4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50
4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51
4.3.9. Argumente în linia de comandă 53
4.4. Moştenirea 56
4.4.1. Principiul moştenirii 56
4.4.2. Interfeţe 60
4.5. Probleme 63
5. Pachete 70
5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71
5.2. Crearea unui pachet 72
6. Excepţii 77
6.1. Aspecte generale 77
6.2. Instrucţiunea try 78
6.3. Crearea unei excepţii 80
7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83
7.1. Clasificarea fluxurilor 84
7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85
7.2.1. Fluxuri de caractere 85
7.2.2. Fluxuri de octeţi 86
7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87
7.4. Crearea unui flux 87
7.5. Citirea datelor de la tastatură 88
7.5.1. Obiectul System.in 88
7.5.2. Clasa InputStreamReader 89
7.5.3. Clasa BufferedReader 90
7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91
7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91
8. APPLET-URI 92
8.1. Ce este un applet? 92
8.2. Funcţiile unui applet 94
8.3. Structura generală a unui applet 94
8.4. HTML 95
8.5. Exemple 97
9. Interfeţe grafice 103
9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103
9.2. Primele aplicaţii Swing 105
9.2.1. Exemple 105
9.2.2. Comentarea exemplelor 106
9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106
9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107
9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107
9.3. Containere principale 107
9.3.1. Clasa JFrame 108
9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110
9.3.3. Clasa JWindow 113
9.3.4. Clasa JApplet 114
9.4. Containere intermediare 115
9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118
9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119
9.5.1.1 BorderLayout 119
9.5.1.2 BoxLayout 120
9.5.1.3 CardLayout 121
9.5.1.4 FlowLayout 123
9.5.1.5 GridLayout 124
9.5.1.6 GridBagLayout 125
9.6. Tratarea evenimentelor 128
9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130
9.7. Folosirea componentelor 132
9.7.1. Clasa JLabel 132
9.7.2. Clasa JButton 133
9.7.3. Clasa JTextField 133
9.7.4. Clasa JTextArea 133
9.7.5. Clasa JCheckBox 133
9.7.6. Clasa JRadioButton 133
9.7.7. Clasa JComboBox 134
9.7.8. Clasa JList 134
9.7.9. Clasa JScrollBar 134

. Java limbajul de programare java
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 139

Delphi

Curs 2

Frameworks
Biblioteca de componente Visuale
Proprietăţile componentelor
Metodele componentelor
Evenimentele componentelor
EXPLORAREA VCL
Clasele forme şi aplicaţii
Clasele de componente
Sumar
Întrebări & Răspunsuri
Chestionar
Exerciţii
. Vcl
Informatica
Numar pagini: 18

Capitolul 8 Implementarea unor aplicaţii de timp real

8.1. Introducere în mediul Quanser/WinCon
8.2 Nucleul de timp real (real-time kernel)
8.3 Temporizarea evenimentelor de timp real
8.4 Descrierea WinCon Server şi WinCon Client
8.5 Generarea unor aplicaţii de timp real sub WinCon
8.6 Restricţii impuse asupra codului de timp real
8.7 Aplicaţii de timp real dezvoltate sub WinCon disponibile în laborator
. Implementare, aplicatii, timp, real, introducere, mediu, quanser, wincon, nucleu, kernel, temporizare, evenimente, descriere, server, client, generare, restrictii, cod, aplicatii, laborator
Software industrial
Numar pagini: 18

Lucrare de laborator

. Petri net toolbox for matlab |
Sisteme cu evenimente discrete
Numar pagini: 15

Lucrare de laborator

. Petri net toolbox for matlab |
Sisteme cu evenimente discrete
Numar pagini: 12

Amintiri din copilarie - Ion Creanga

"După apariţia poveştilor, Creangă a publicat în „Convorbiri literare“ în 1881-1882 trei părţi din Amintiri din copilărie. Partea a patra a văzut lumina tiparului, postum, în 1892.
În Amintiri din copilărie „vârsta cea fericită“ este rechemată şi retrăită în amintire de scriitor pentru a alunga tristeţea şi grijile: „Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată“.
Tema ilustrează evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi anume a satului Humuleşti cu oamenii lui: „Gospodari tot unul şi unul“, întâmplările şi evenimentele nu sunt relatete într-o ordine cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a copilăriei copilului universal (George Călinescu).
Cartea este povestea copilăriei sau, mai degrabă, spectacolul vârstei fericite. Dacă prin unele amănunte, copilăria reconstituită a aparţinut biografic lui Creangă, prin semnificaţie este universală, aparţine tuturor: „aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copii de când i lumea asta şi pământul, măcar să zică cine-ce a zice“..........."

Cap I
CapII
Cap III
Cap IV
Sursele umorului în opera lui Creangă
Trăsături noi care completează portretul
lui Nică în acest capitol
Caracterizarea lui Nică
Caracterizarea Smarandei


. Amintiri, din, copilarie, ion creanga, nica, smaranda, capitol, i, ii, iii, iv, povestiri, caracterizare, surse, umor, oralitate
Limba si literatura romana
Numar pagini: 11

Lucrare de laborator

. Petri net toolbox for matlab |
Sisteme cu evenimente discrete
Numar pagini: 6

Aporia tristetii

Atât în calitatea de sentiment “empiric” al vieţii, cât şi în calitatea de sentiment metafizic al acesteia, tristeţea are o configuraţie aporetică, ceea ce înseamnă că în ambele ipostaze ea coincide cu o situaţie afectivă conflictuală. Tristeţea este o formă specifică a luptelor dintre contrarii. Fără îndoială, individul care se instalează în tristeţe ca într-un fel de concluzie afectivă a unei serii de evenimente cu un caracter strict personal nu va resimţi niciodată nevoia de a teoretiza pe marginea ei şi de a-i atribui prin urmare, un sens mai profund şi mai general. El nu va defini niciodată tristeţea în termeni aporetici. Dar el o va percepe ca o tonalitate aporetică, o va percepe, deci, ca o contradicţie afectivă.... . Aporia, tristetii sentiment, empiric, metafizic, tristetea, filozofica, empirica
Filozofie
Numar pagini: 4

Opoziţia dintre determinismul dialectic şi cel mecanicist în înţelegerea libertăţii

"Orice cercetare a determinismului în fizică porneşte de la caracterizarea determinismului mecanic laplacean ca teorie a necesităţii absolute, a legilor de fier, a identităţii desăvârşite dintre efect şi cauză, a explicării relaţiilor dintre obiecte şi a succesiunii stărilor printr-o liniaritate perfectă sub acţiunea unor cauze exclusiv exterioare. În evoluţia gândirii fizice, teoria electromagnetismului a întărit ideea materialităţii relaţiei cauzale prin reliefarea acţiunii din aproape în aproape, iar teoria restrânsă a relativităţii a reliefat dependenţa efectului de cauză. Ambele teorii rămân compatibile, cu tezele cauzalităţii liniare, a necesităţii în succesiune şi în repetarea fenomenelor, teze susţinute de determinismul mecanic. Ideea necesităţii absolute în desfăşurarea evenimentelor fizice a fost zdruncinată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea de studiul fenomenelor calorice, studiu care evidenţia natura statistică a celui de-al doilea principiu al termodinamicii. Este adevărat că sub influenţa gândirii predominant metafizice, din care fizica nu se smulsese încă, staticitatea fenomenelor termodinamice a fost multă vreme interpretată ca rezultat al ignoranţei umane, deci în spiritul materialismul metafizic, continuând să domine speranţa unei reductibilităţi a comportamentului statistic la cel dinamic...........". Determinism
Fizica
Numar pagini: 4

6. Filosofia paşoptiştilor

"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."


BIBLIOGRAFIE

1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984


. Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 6

Baltagul

Mihail Sadoveanu
Subiectul
Titlu
Naraţiunea
Partea I
Partea a II-a
Partea a III-a
Modul de viaţă
Evenimentele fundamentale
Caracterizarea personajelor
Vitoria Lipan
Manifestările exterioare
Elementele şi fenomenele naturii
Nechifor Lipan
. Baltagul, mihail, sadoveanu, subiect, titlu, naratiune, partea, i, ii, iii, modul de viata, evenimente, fundamentale, caracterizare, personaje, vitoria lipan, manifestari, exterioare, elemente, fenomene, natura, nechifor lipan
Limba si literatura romana
Numar pagini: 4

Platforma laborator nr.1

Conceptele Visual Basic
Ferestre, evenimente şi Mesaje
Înţelegerea modelului de lucru bazat pe evenimente
Elementele mediului integrat de programare
Menu Bar (Bara de meniuri)
Context Menus (Meniurile Contextuale)
Toolbars (Barele de Instrumente)
Toolbox (Caseta de Instrumente)
Project Explorer Window (Fereastra de explorare Proiect)
Properties Window (Fereastra de proprietăţi)
Form Designer (Proiectantul de formulare)
Code Editor Window (Fereastra de editare a codului)
Prezentarea controalelor din Visual Basic
Exemplu de creare a unui formular “Salut, Visual Basic!”
Redimensionarea, Mutarea şi Blocarea Controalelor
Setarea Proprietăţilor
Scrierea Codului
Crearea procedurilor asociate evenimentelor
Rularea Aplicaţiei
Salvarea Proiectului
Probleme propuse. Platforma, laborator, concepte, visual, basic, ferestre, evenimente, mesaje, intelegere, mod, lucru, elemente, mediu, integrat, programare, menu, bar, meniuri, contextuale, toolbars, baze, instrumente, toolbox, caseta, instrumente, bare, project, explorer, window, ferestra, explorare, proiect, properties, editare, cod, form, disigner, proiectant, formulare, code, editor, prezentare, controale, exemplu, redimensionare, mutare, blocare, setare, scriere, proceduri, asociate, rulare, aplicatie, salvare, probleme
Informatica economica
Numar pagini: 7

Petrolul - sursa naturala de hidrocarburi

Planul referatului:
1. Compoziţia petrolului. Clasificări. Proprietăţi.
2. Formarea petrolului. Teoria organică şi anorganică.
3. Petrolul şi utilizările acestuia paralel cu evoluţia evenimentelor istorice (secolele industriale) şi necesităţile omenirii.
• Cărbunele raportat la petrol;
• Ţiţeiul. Date statisticereferitoare la acest combustibil.
4. Importanţa şi utilizările petrolului.
. Petrolul, sursa, naturala, hidrocarburi, compozitia, clasificari, proprietati, formarea, teoria, organica, anorganica, utilizarile, carbunele, titeiul, importanta
Chimie
Numar pagini: 3


"evenimente" rezultate au fost gasite 13