eul

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"eul" rezultate au fost gasite 52

1 2 ... 2

Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI

Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 –

C U P R I N S
Cuvânt înainte
CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“
CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman
CAPITOLUL III Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima
afirmare politica a Moldovei medievale
CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare –
apogeul echilibrului din politica externa
CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii
(1504-1526)
CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si
planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a
Habsburgilor
CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între
1541-1562
CAPITOLUL VIII Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii
Habsburgilor în spatiul românesc
CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie
central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si
Imperiul otoman (1564-1573)
CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si
pozitia tarilor române, (1574-1593)
CAPITOLUL XI Mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de
interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc

Istorie

Numar pagini: 283

Algebra liniara

CUPRINS
CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
§1. Modul. Submodul. Calcule într-un modul. Operaţii cu
submodule. Submodul generat de o mulţime. Laticea submodulelor unui
modul. Sistem de generatori. Elemente liniar independente
(dependente). Module libere. Spaţii vectoriale. Submodul maximal.
Modul simplu. Factorizarea unui modul printr-un submodul. Modul
factor. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
§2. Morfisme de module. Endomorfisme. Operaţii cu morfisme
de module. Imaginea, nucleul, coimaginea şi conucleul unui morfism de
module. Categoriile Mods(A) şi Modd(A). Monomorfisme,
epimorfisme, izomorfisme de module. Nucleul şi conucleul unei perechi
de morfisme. Teorema fundamentală de izomorfism pentru module.
Consecinţe. Şiruri exacte de A-module. Functorii hM şi hM de la
Mods(A) la Ab. Bimodule. Dualul şi bidualul unui modul. . . . . . . 14
§3. Produse şi sume directe în Mods(A). Sume directe de
submodule. Produse şi sume directe de morfisme de A-module. Sume şi
produse fibrate în Mods(A). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
§4. Limite inductive şi proiective în Mods(A). Limite inductive
şi proiective de morfisme de A-module . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
§5. Submodule esenţiale şi superflue. Submodule complement.
Submodule închise. Module injective. Grupuri divizibile. Anvelope
injective. Module proiective. Anvelope proiective. Generatori,
cogeneratori pentru Mods(A). Limite inductive şi proiective în
Mods(A). Limite inductive şi proiective de morfisme de A-module. .60
3
§6. Produs tensorial de module. Produs tensorial de morfisme.
Functorii SM şi TN; transportul şirurilor exacte scurte prin aceşti functori.
Comutativitatea produsului tensorial. Permutarea produsului tensorial cu
sumele directe. Produs tensorial de module libere. Asociativitatea
produsului tensorial. Proprietatea de adjuncţie. Module plate. . . . 83
§7. Module libere de rang finit. Matricea de trecere de la o bază
la alta. Formula de schimbare a coordonatelor unui element la
schimbarea bazelor. Lema substituţiei. Matricea ataşată unei aplicaţii
liniare între module libere de rang finit; formula de schimbare a
acesteia la schimbarea bazelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
CAPITOLUL 2: Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare.
§1. Definiţia unui determinant de ordin n. Proprietăţile
determinanţilor. Dezvoltarea unui determinant după elementele unei
linii. Regula lui Laplace. Formula Binet-Cauchy.. . . . . . . . . . . . 113
§2. Matrice inversabilă. Inversa unei matrice. Rangul unui
sistem de vectori. Rangul unei matrice. Rangul unei aplicaţii liniare între
spaţii vectoriale de dimensiuni finite.. . . . . . . . . . . . . . . . . . .132
§3. Sisteme de ecuaţii liniare cu coeficienţi într-un corp
comutativ. Sisteme omogene. Vectori şi valori proprii ai unui operator
liniar. Teorema Cayley-Hamilton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .157. Algebra liniara

Algebra Liniara

Numar pagini: 199

Anatomia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
. Anatomie, fiziologie, aparatului, genital, feminin, reproducerea, vulva, muntele, venus, labiile, mari, mici, clitorisul, himenul, glandele, bertholin, skene, bulbii, vestibulari, glandele, anexe, regionale, perineul, istmul, uterin, colul

Biologie

Numar pagini: 46

Capitolul 1 Notiuni de baza despre calculator/ Capitolul 2 Reprezentarea datelor in calculator

Arhitectura de bazã a unui calculator
Sisteme de operare
1.2.1 Sisteme de operare pentru PC-uri
1.2.1.1 DOS
1.2.2 Sistemul de operare Windows
1.2.3 Nucleul (kernel) unui sistem de operare
1.2.4 Aplicaţii, procese şi task-uri
Realizarea de programe executabile
1.3.1 Ce reprezintã un program executabil
1.3.2 Ce reprezintã un limbaj de programare
1.3.3 Cum se obţine un program executabil
1.4.1 Biblioteci cu legare staticã
1.4.2 Biblioteci cu legare dinamicã
2.1. Reprezentarea internã/externã a numerelor
2.2. Reprezentarea externã a numerelor
1.2.1 Reprezentarea externã a numerelor întregi
1.2.2 Reprezentarea externã a numerelor reale
2.3 Reprezentarea internã a numerelor
2.3.1 Reprezentarea internã a numerelor întregi
2.3.2 Adunarea, scãderea şi înmulţirea numerelor întregi
2.3.3 Reprezentarea internã a numerelor reale
2.3.4 Game de reprezentare pentru numerele reale
2.3.5 Codificare BCD

. Notiuni, baza, calculator, reprezentare, date, arhitectura, sistem, operare, pc, dos, windows, kernel, nucleu, aplicatii, proces, task, program, executabil, limbaj, programare, biblioteci, legare, statica, dinamica, numere, intregi, reale, adunare, scadere, inmultire, codificare, bcd

Software industrial

Numar pagini: 36

Luceafarul

"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu.
Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul Fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române.
Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............."
. Luceafarul, mihai eminescu

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Curs V - Operatiuni de creare, deschidere, salvare si tiparire a documentelor

I.2. FORMATAREA PAGINII DE DOCUMENT
I.2. EDITAREA DOCUMENTELOR
I.2.1. Operaţiuni de selecţie, copiere şi mutare a blocurilor de text
I.2.2. Căutarea şi înlocuirea unui text
I.2.3. Antetul şi subsolul paginii de document
I.3. MODURILE DE VIZUALIZARE A DOCUMENTELOR
I.4. FORMATAREA TEXTULUI
I.4.1. Formatarea la nivel de caracter
I.4.2. Formatarea la nivel de paragraf
I.4.3. Chenare şi umbre
I.4.4. Liste
I.4.5. Scrierea pe coloane
I.4.6. Tabulatori
. Formatare, pagina, document, operatiuni, creare, deschidere, salvare, tiparire, editare, selectie, copiere, mutare, blocuri, text, cautare, inlocuire, anteul, subsolul, moduri, vizualizare, formatare, caracter, paragraf, chenare, umbre, liste, coloane, tabulatori

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 23

Eminescu

Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune.
Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema......... . Iubirea, eminescu, lirica, poezie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 8

ADN-ul

Acidul deoxiribonucleic (ADN pe scurt) este materialul genetic al organismelor celulare si al celor mai multi virusi. ADN-ul poarta informatiile necesare sintetizarii directe a proteinelor si pentru replicare. Sinteza proteinelor este producerea de proteine necesare celulei sau virusilor pentru activitatiile acestora sau pentru dezvoltare.
Replicarea este procesul prin care ADN-ul se copiaza pe sine insusi pentru fiecare celula descendenta sau virus, pasADN informatii despre sinteza proteinelor. In cele mai multe organisme celulare ADN-ul este organizat ca si cromozomi localizati in nucleul celulei.

. Adn, acidul, deoxiribonucleic, materialul, genetic, molecula, nucleotida, watson, sinteza, proteinelor

Biologie

Numar pagini: 3

Papa Bonifaciu al VIII-lea

Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

CAPITOLUL I: Date biografice 4
1. Benedetto Caetani 4
2. Papa Bonifaciu al VIII-lea 5

CAPITOLUL II: Activitatea papei Bonifaciu al VIII-lea 6
1. Bula Clericis Laicos 6
2. Conflictul cu familia Colonna 8

CAPITOLUL III: Anul Sfânt 1300 10
1 Jubileul anului 1300 10
2. Bula Unam Sanctam 11
3. Atacul de la Anagni 12

Concluzie 14

Anexa 1: Bula Clericis Laicos 15
Anexa 2: Bula Antiquorum habet fidem 17
Anexa 3: Bula Unam Sanctam 18

Bibliografie 20

. Benedeto, caetani, bonifaciu al viii-lea

Arheologie

Numar pagini: 19

Capitolul 8 Implementarea unor aplicaţii de timp real

8.1. Introducere în mediul Quanser/WinCon
8.2 Nucleul de timp real (real-time kernel)
8.3 Temporizarea evenimentelor de timp real
8.4 Descrierea WinCon Server şi WinCon Client
8.5 Generarea unor aplicaţii de timp real sub WinCon
8.6 Restricţii impuse asupra codului de timp real
8.7 Aplicaţii de timp real dezvoltate sub WinCon disponibile în laborator
. Implementare, aplicatii, timp, real, introducere, mediu, quanser, wincon, nucleu, kernel, temporizare, evenimente, descriere, server, client, generare, restrictii, cod, aplicatii, laborator

Software industrial

Numar pagini: 18

Despre arta

Eseul consta intr-o paralela dintre El Greco si Michelangelo oferind, totodata si notiuni generale despre Renastere si Manierism.
. Istoria, artei, arta, el, greco, michelangelo, renastere, manierism

Istoria Artei

Numar pagini: 12

Atomi si molecule

Teoria revolutionara a lui Dalton
Modelul Rutherford
Elemente
Legaturi chimice
Masa atomica
Complexitatea atomului
. Atomi, molecule, democrit, atomos, indivizibil, aristotel, alchimiei, alchimisti, teoria, revolutionara, dalton, chimist, hidrogenul, oxigenul, apa, materia, modelul, rutherford, nucleul, atomic, elemente, legaturi, chimice, covalenta, ionica, legatura, protoni, neutroni, masa, atomica, complexitatea, chadwick

Chimie

Numar pagini: 4

6. Executiv in timp real destinat conducerii cu calculator a proceselor industriale

6.1. Prezentare generalá
6.2. Nucleul EXECUTIVULUI de timp real (modulul de gestiune al taskurilor - TKMS)
Directivele nucleului EXECUTIVULUI
Definirea unor macroinstructiuni specifice nucleului executivului
Exemplul1. Activarea unui task din alt task
Exemplul 2. Sincronizarea taskurilor pe un eveniment

. Executiv, timp, real, destinat, conducerii, calculator, proceselor, industriale, prezentare, generala, nucleul, tkms, mod, gestiune, task, directive, definite, macroinstructiuni, activare, exemplu, sincronizare, taskuri, eveniment

SOLTR

Numar pagini: 15

Curs II - Subsistemul software

2.1 CARACTERISTICI GENERALE ALE SOFTWARE-ULUI
2.2 SISTEME DE OPERARE
2.2.1 INTERFAŢA
2.2.2 NUCLeul (KERNELL-UL)
2.3 LIMBAJE DE PROGRAMARE
. Caracteristici, subsitemul, software, generale, sisteme, operare, interfata, nucleu, kernell, limbaje, programare

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 9

Marile feline

Abia tarziu in cursul evolutiei, mult dupa ce a aparut viata pe uscat, mult dupa ce iarba a acoperit campiile si au aparut fiintele care mancau iarba, abia dupa toate acestea si-au facut aparitia niste animale infricosatoare. Erau creaturile care atacau alte animale: carnivorele. Printre cele mai feroce se numara si marile feline.. Marile, feline, serengeti, ghepardul, leul, leopardul, grup, lei, leoaice, masculii, ochiul, dinti, blana

Biologie

Numar pagini: 5

Fenoli monohidroxilici

Fenolii au o grupare hidroxil legată direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiţi după cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiţi crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiţi ca hidroxi-compuşi, de exemplu:...........................

METODE DE OBŢINERE
PROPRIETĂŢI CHIMICE
REACŢII ALE NUCLEULUI AROMATIC
REPREZENTANŢI
. Fenolii, hidroxil, metifenolii, crezoli, dimetifenolii, xilenoli, metode, obtinere, gudroanele, tratarea, sarurilor, sodiu, fenoxidul, substitutia, nucleofila, oxidarea, alchilbenzenilor, tratarea, aminelor, proprietati, chimice, anioni, ionul, fenoxid, ciclohexanoid, nucleului, aromatic, substitutie, electrofila, halogenfenolii, tetraiododifenilenchinona, rosul lui lautemann, mononitrofenoli, polinitrofenoli, reprezentanti, runge, crezolii

Chimie

Numar pagini: 9

Culorile in literatura

Simbolistica culorilor-scurta introducere in universul cromatic
Eseul face referire la semnificatia culorilor in cadrul operelor unor autori precum: Bacovia, Macedonski, Trakl, Baudelaire si Lorca.. Simbolism, culori, culoare, literatura, universala, bacovia, macedonski, trakl, baudelaire, lorca

Literatura universala

Numar pagini: 8

Plantele si oamenii, Ecologia, Regnul vegetal

Regnul vegetal cuprinde aproximativ 260000 de specii cunoscute de plante (muschi,licheni,ferigi,ierbacee,plante lemnoase , tufisuri, copaci ) . Plantele se gasesc atat pe pamant,cat si in apa ,si au diferite dimensiuni(mici-muschi,arbori gigantici-sequoia).
Diferentierea de alte regne
Peretele celular
Protoplastele
Vacuolele
Plastidele
Mitocondria
Ribozomii,aparatul Golgi si Reticolul endoplasmatic
Nucleul
Sistemul tisular
Sistemul dermal
Sistemul vascular
Xilemul
Floemul
Organele plantei
Radacina
Tulpina
Frunzele
Ecologia
Plantele si oamenii
. Plantele, oamenii, ecologia, regnul, vegetal, diferentierea, fungii, algelor, animal, briofitele, traheofitele, peretele, celular, protoplastele, vacuolele, plastidele, mitocondria, ribozomii, aparatul, golgi, reticolul, endoplasmatic, nucleul, sistemul, tisular, dermal, epiderma, vascular, xilemul, floemul, organele, plantei, radacina, tulpina, frunzele, ecologia, oamenii

Biologie

Numar pagini: 9

Iubirea si natura in lirica eminesciana

Descrierea temei

Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune.
Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape inseparabile, fiecare dintre aceste doua teme comporta o suita de motive, semnificatii si ipostaze proprii. Cultivarea cu predilectie a simbolurilor iubirii si naturii este unul dintre elementele decisive in integrarea liricii eminesciene in curentul romantic literar.
. Eminescu, iubirea, natura, lirica, eminesciana

Limba si literatura romana

Numar pagini: 7

Poemele luminii

Poezia face parte din volumul de debut al poetului, „Poemele luminii”, apărut în 1919. Este o operă lirică, o poezie de dragoste, concepută ca o adresare directă către fiinţa iubită.
Opera lirică este opera în care poetul, prin intermediul eului liric, îşi transmite în mod direct trăirile, apelând la imagini artistice şi figuri de stil.
. Opera, lirica, lucian, blaga, poemele, luminii, izvorul, noptii

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Structura nucleului atomic

NEUTRONUL
STRUCTURĂ ŞI CARACTERISTICI
PROTONUL
STRUCTURA SI CARACTERISTICI
QUARCII
. Structura, nucleului, atomic, neutronul, structura, caracteristici, protonul, quarcii | Structura nucleului atomic Nucleul atomic este alc?tuit din trei elemente fundamentale: neutronul, protonul ?i quarcul. NEUTRONUL, particul? elementar? cu polaritate neutr?, care face parte din nucleul atomului, este una din cele mai mici p?r?i de materie pe care oamenii de ?tiin?? o pot izola, numit? ?i particul? elementar?. Neutronul are aproximativ 10-13 cm ?n diametru ?i c?nt?re?te 1.6749 x 10-27 kg. Neutronii si protonii se ?mbin? str?ns pentru a crea nucleul atomic. Num?rul de prot...

Chimie

Numar pagini: 3

Enigma Otilei - Autor si Narator - Ion Balu

Eseul criticului literar Ion Balu uramreste evidentierea diferitelor laturi ale lui George Calinescu in personajele romanului, cat si rolul edificator pe care l-a avut biografia sa in procesul de creatie.. Ion balu, george calinescu, enigma otiliei, autor, narator, felix, otilia, pascalopol, stanica ratiu, psihologie moderna

Limba si literatura romana

Numar pagini: 6

Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei

"Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie

Estetică

Numar pagini: 8

7. Titu Maiorescu (1840-1917)

"
Titu Maiorescu s-a născut la Craiova, ca fiu al profesorului ardelean Ion Maiorescu. Îşi face studiile primare la Braşov, liceul la Viena iar studiile universitare la Berlin şi Giessen, unde-şi ia doctoratul în filosofie (1859). Termină apoi şi Facultatea de Drept din Paris (1861). Va fi profesor la Universitatea din Iaşi (1862), localitate unde va sta până în 1874, întemeind societatea celebră Junimea (1863) şi revista Convorbiri literare (1867). Între anii 1874-1917 stă în Bucuresti ca avocat, profesor universitar, deputat conservator, ministru şi chiar prim-ministru, prezidând Conferinţa de pace de la Bucureşti (1913), în urma războiului balcanic. Sub patronajul său s-au format marii clasici ai literaturii române.
Din punct de vedere filosofic general, Maiorescu a încercat să aşeze filosofia pe un nou fundament, acela al relaţiei. Obiectul de studiu al filosofiei sunt, aşadar, relaţiile pure. Concepţia lui este idealistă, un idealism raţionalist, care contestă existenţa relaţiei la nivelul lumii obiective, plasând-o în sfera inteligibilului şi aprioricului. Considerând sensibilul doar ca individual şi perisabil, iar inteligibilul ca general, idealismul lui Maiorescu este apropiat de platonism şi de idealismul obiectiv al lui Leibniz. Întrucât însă, pe de altă parte, idealis¬mul lucrărilor de tinereţe operează încă nedesluşit cu termeni de apriori şi pur, el este apropiat şi de kantianism................"

BIBLIOGRAFIE

1. Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984

. Titu, maiorescu, relatie, sensibilul, individual, perisabil, herbart, hegel, feuerbach, rationalismul, consideratii filosofice, logica, estetica, analizele, metafizica, platon, aristotel, descartes, spinoza, locke, kant, fichte, schelling, din experienta, cunoasterea de sine, cunoasterea altora, intelesul cuvintelor, limba si inteligenta, originea limbajului, limba romana in jurnalele din austria, psihologia

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 6

Structura Atomului

1.Particulele elementare ale atomului
2.Nucleul atomic
3.Invelisul electronic

. Structura, atom, particulele, elementare, nucleu, invelis, electronic, model, dalton, thomson, rutherford, bohr-sommerfeld, foton, electron, proton, neutron, bozoni, leptoni, nucleoni, nuclid, transformari, nucleale, radioactivitate, strat, nivel, energetic

Chimie

Numar pagini: 2

21.Emil Cioran (1911-1995)

"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani.
Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................."

BIBLIOGRAFIE

1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991
2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991
3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002

. Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

George Bacovia - Plumb

"Substanta poeziei bacoviene se extrage de cele mai multe ori din “banalul metafizic, categorial, inspaimantator pentru imaginatie” (Matei Calinescu). Acestui banal i se elibereaza toata puterea de simbolizare, transmisa apoi ca o forta de sugestie neasteptata, fara cea mai mica intentie retorica: “Poezia bacoviana se interiorizeaza pana la claustrare in cuprinsul eului” (Al. Dima).
Stand sub aureola simbolista, Bacovia aspira tot la principiul sinesteziei, corespondentelor baudelairene, asociindu-li-se transpozitiile de senzatii. Se supune chiar si principiului verlairian: “Car nous voulons la Nuance encore/ Pas la Couleur, rien que la nuance”. “Cand Bacovia isi alegea prin urmare titlul primului sau volum PLUMB, trimiterea era la Verlaine, dar si la corespondentele Baudelairiene. Pentru Rimbaud vocala A este neagra, caci Alpha, inceputul, haosul din care ia nastere pamantul, e intunecat. Insa, pamantul vulgar, e impur, pamantul magic se aflu, operand in plumb, in centrul sau, in mercur care e un aur degradat. Poate de aceea Macedonski, alchimist amator, a ascultat poezia “Plumb”, citita in cenaclul sau in 1903, declarandu-l pe Bacovia, poet care singur pana atunci a facut din plumb aur.” (Al. Piru). Poetul insusi declara: “Fiecarui sentiment, scrie Bacovia, ii corespunde o culoare. Acum, in urma, m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdei. De aceea, ultimul volum poarta titlul “Scantei galbene” (1926)."
. Bacovia, plumb, simbolism

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Le travail en équipe

Les situations rencontrées au quotidien par les collaborateurs de l'entreprise deviennent de plus en plus complexes. Le nombre de paramètres à prendre en compte est toujours plus grand. Le travail en équipe devient de ce fait la seule solution viable pour faire face à cette complexité, le collaborateur seul ne pouvant plus en gérer tous les aspects, faute d'avoir les compétences techniques dans tous les domaines. Le travail en équipe devient la pierre essentielle du fonctionnement de l'entreprise moderne.. Le travail en équipe, l?organisation du travail, la structure de l?équipe, le contexte, la maîtrise partagée des processus, travail en équipe et team-building

Franceza

Numar pagini: 3

Le travail en équipe

Franceza

Numar pagini: 3

Pelicanii din Delta Dunarii

"Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării."

Trecut si prezent
Pelicanul comun si pelcanul cret
Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup
Pelicanii sunt păsări migratoare
Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage.
. Pelicanii, delta dunarii, pelican

Geografie

Numar pagini: 4

Pelicanii din Delta Dunarii

Biologie

Numar pagini: 4

Atomul si Teoria Atomica

"Este studiul naturi atomilor si a fortelor ce ii tin impreuna .In filozofia Greciei Antice cuvantul ATOM era folosit pentru a descrie cea mai mica parte a materiei ce putea fi conceputa. Aceasta fundamentala particula ,sa folosim termenul folosit pentru conceptul de astazi,era indestructibila ; de fapt, cuvantul grecesc pentru atom inseamna “nedivizibil”.Cunostintele despre marimea si natura atomului au crescut incet peste secole cand oamenii erau multumiti pur si simplu sa speculeze despre el."
Teoria lui Dalton
Legea lui Avogadro
Greutatea Atomului
Marimea Atomului
Radioactivitatea
Atomul lui Bohr
Nucleul atomului
Eliberarea energiei atomice
. Atom, teoria, atomica, grecia, antica, indivizibil, etimologie, dalton, legea, avogadro, greutate, marime, radioactivitate, bohr, nucleu, eliberare, energie

Chimie

Numar pagini: 3

25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga

"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............."

"Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............."

BIBLIOGRAFIE

1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967
2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997

. Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Radioactivitatea

Concepte şi mărimi
Surse de poluare radioactivă
Acţiunea fiziologica a radiaţiilor
Bibliografie
. Radioactivitatea, concepte, marimi, materia, atomii, nucleul, nuclizii, radiatiile, energia, surse, poluare, radioactiva, reactoarele, nucleare, arme, radiografii, actiunea, fiziologica, efecte, somatice, genetice

Chimie

Numar pagini: 5

Otilia Marculescu - caracterizare

"Otilia trece astfel printe pagini inchizand in ea o lume, trece subtiratica si delicata, imprevizibila, generoasa, un personaj suav ca un nesters zambet pe buze. Zambet de amaraciune."
Eseul o prezinta pe Otilia ca cel mai complex personaj al romanului, o veritabila "enigma".

. Otilia marculescu, enigma otiliei, caracterizare

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular

"Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră populară reprezintă deci una din premisele fundamentale ale filosofiei româneşti. În cadrul acesteia întâlnim o viziune specifică despre lume şi viaţă, valori etice şi estetice care i-au influenţat mai mult sau mai puţin direct pe filosofii români.
Cultura populară românească are o latură extrem de arhaică, provenită din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, aşa încât, în evidenţierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei româneşti nu putem face abstracţie de spiritualitatea dacă. Informaţii asupra acesteia le avem, începând cu secolul al VI-lea î.Hr. de la diverşi istorici, filosofi şi scriitori antici şi chiar din primele secole creştine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes............."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
2. Vlăduţescu, Gheorghe, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Buc., Ed. Minerva, 1982

. Premise, istorice, culturale, gândire, filosofice, romanesti, geto-daci, cantemir, valente, filosofie, cultura, romana, tip, popular, gandire, arhaica, herodot, hecateu, strabon, pomponius, mela, dio cassius, porphyrius, iamblichos, jordanes, burebista, religie, henoteista, zalmoxis, zeul, suprem, mitul, nemurire, suflet, charmides, platon, crestina, bizantina, civilizatie, mesterul manole, miorita, dumnezeu, diavol, completare, creatie, creatorul, prim, obosit, conflictul, lumea, umana, divina, geneza, pamantul, cosmogonie, apa sambetei, ethos, colectiv, basmul, individualizat, balada, destin, uman, absurd, cathartica

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Pelicanii din Delta Dunarii

Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării.
Trecut si prezent
Pelicanul comun si pelcanul cret
Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup
. Pelicanii, delta, dunarii, pasari, românia, pelicanul, comun, dobrogea, monumente ale naturii, cret, cuibaritul, colonii, pecuitul, grup, ihtiofage, opt, specii, migratoare

Biologie

Numar pagini: 3

11. Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957)

"Născut în 1868 într-un sat din Mehedinţi, Constantin Rădulescu-Motru studiază dreptul şi filosofia la Universitatea din Bucureşti, desăvârşindu-şi studiile în Franţa şi Germania. Deşi a suferit influenţa lui Kant, Wundt şi Ostwald, reuşeşte să-şi păstreze independenţa de gândire, aducând, prin operele sale, o importantă contribuţie la dezvoltarea filosofiei româneşti.
La început a simţit nevoia să mediteze asupra specificului metafizicii, delimitând-o de ştiinţă, artă şi religie. În acest sens, el consideră că fiecare dintre ştiinţele particulare studiază realitatea dintr-un anume punct de vedere dar privirea de ansamblu, unitatea supremă a realităţii, nici una dintre ele, nici toate la un loc nu sunt capabile s-o realizeze; ea cade în sarcina metafizicii. Aceasta din urmă, deşi nu are metode proprii şi le foloseşte pe cele ale ştiinţelor, le utilizează comparativ şi astfel îşi atinge scopul............"

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic şi alte scrieri, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1984
2. Constantin Rădulescu-Motru, Românismul, catehismul unei noi spiritualităţi, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1992
3. Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997

. Constantin, radulescu-motru, specificul, metafizicii, stiinta, arta, religie, logica, gandirii, personalism, energetic, personalitatea, umana, eul, cunoasterea, vocatia, conceptia, dinamica, materia, spiritul, romanismul, catehismul unei noi spiritualitati, materialist, mecanicista, viziunea, nationalism, antisemitism, xenofobism, titu maiorescu, cazan

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

23. I.D. Gherea (1895-1978)

"Cu o largă formaţie intelectuală pe care a dobândit-o mai ales ca autodidact dar şi un pianist de valoare, care o vreme la acompaniat şi pe George Enescu, I. D. Gherea a publicat mai întâi o serie de articole în Revista de filosofie, în Revue de Metaphysique et de Morale, în Revue philosophique, dezvăluindu-şi astfel aplecarea către filosofie, făcându-se cunoscut şi acceptat de profesionişti.
Gherea se remarcă însă cu adevărat în filosofia românească în calitate de autor al unei cărţi de excepţie, eul şi lumea ( Le moi et le monde). Ea a sur¬prins prin puterea şi ştiinţa construcţiei sistematice, prin cunoaşterea desăvîrşită a marilor probleme ale domeniului de exerciţiu, prin dialectica subtilă a discursului, prin originalitate, deci prin valoare............."

BIBLIOGRAFIE

1. I.D. Gherea, eul şi lumea, Bucureşti, Ed. Ştiinşifică şi Enciclopedică, 1984
2. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Fenomenologie, gherea, george enescu, revista de filosofie, revue de metaphysique et de morale, revue philosophique, eul si lumea, le moi et le monde, mircea djuvara, n, bagdasar, essai d\'une cosmogonie, anthropomorphique, curente si tendinte in filosofia romaneasca, lucretiu patrascanu, lumea, exterioara, subiectul, cunoscator, agnostica, cosmogonie, antropomorfica, muzica, nimic, creatie, neokantiana, bergsoniana, fenomenologica, husserliana, sceptic, constantin dobrogeanu-gherea, dogmatism, meditatii carteziene, filosofia, stiinta, arta, iluzia, fiinta, paul valery, psihologie, eul, epifenomenalista

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 6

26. Vasile Pârvan şi Dumitru Drăghicescu

"Vasile Pârvan s-a născut în 1882 în comuna Hurueşu, jud. Tecuci. Şcoala primară o urmează la Bereşti şi în parte la Bârlad. Tot aici urmează liceul, sec¬ţia clasică. Se înscrie apoi la Universi¬tatea din Bucureşti, urmând istoria şi luându-şi licenţa în 1904. Tot în 1904 obţine din partea Academiei Române o bursă de studii pen¬tru străinătate, pleacă în Germania unde stă patru ani, dându-şi doc¬toratul la universitatea din Breslau în 1908. Întors în ţară, este numit profesor suplinitor la Catedra de Istorie veche şi epigrafie de pe lingă Universitatea din Bucureşti pe care o ocupă ca titular în 1913. Ajuns profesor la o vîrsta foarte tînără, Pârvan are timpul să se consacre problemelor ştiinţifice ce-1 preocupă şi să se impună nu numai în ţară, ci şi peste hotare. El este ales, rând pe rând, membru al Academiei Române şi în diferite institute de specialitate româneşti şi străine. El dobândeşte un enorm prestigiu şi, ca profesor, ştie să descopere o întreagă serie de elemente bine dotate şi să le pregătească serios în specialitatea lui. În 1927 se îmbolnăveşte şi, cu toate străduinţele doctorilor din ţară şi din străi¬nătate, după ce este supus unei operaţii chirurgicale, moare în acelaşi an............."

"O preocupare specială pentru filosofia socială găsim la Dumitru Drăghicescu (1870-1945). Acesta s-a născut în comuna Zăvoieni din judeţul Vâlcea; după ce face şcoala primară în satul natal, iar cursul secun¬dar la Liceul Carol din Craiova, se înscrie la Universitatea din Bucureşti, ca student la drept şi filosofie. În ianuarie 1901 pleacă pen¬tru studii la Paris, unde rămâne patru ani. Aici a lucrat la Universi¬tate cu Espinas, H. Michel, Boutroux şi Durkheim, iar la „College de France” a audiat pe Ribot, Tarde şi Bergson. În acest timp a călătorit şi în Germania unde, la Berlin, a audiat cursurile lui Simmel şi Paulsen, Schmoller şi A. Wagner, iar unele din vacante petrecîndu-le în Anglia şi Italia. Întors în ţară, D. Drăghicescu este numit, în 1905, conferen¬ţiar de sociologie la Universitatea din Bucureşti, dar nu deţine această demnitate în învăţămîntul superior decît pînă în 1913, când îşi dă demisia.
De la plecarea din învăţământ, adică aproape trei decenii, D. Drăghi¬cescu a dus o viaţă închinată cercetării ştiinţifice şi filosofice destul de variate, abordând, cu pregătirea şi compe¬tenţa lui de sociolog, atât probleme de filosofia religiei cât şi probleme de filosofia istoriei.................."

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1987
2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
4. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997

. Vasile, parvan, dumitru, draghicescu, xenopol, iorga, logice, epistemologice, cosmos, isiorie, filosofia, plasarea, perspectivica, fenomen, fictiune, spatiala, timp, devenire, infinite, entitatea, metafizica, devenirea, cosmica, cultura, geografie, umana, antropologie, economie, politica, sociologie, suflet, omenesc, omul, pamant, natiune, timpul, biologic, sociologic, individual, material, spiritual, individ, mediul social, libertate, determinism, geniu, epoca, imprejurarile istorice, masa, libertatea, determinism, morala, arta, teorie, tehnica, ratiune, practica, kant, dinamism, molecular, mozaism, civilizatia, omenire

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Radioactivitatea naturala si artificiala

NUCLEUL
SERII RADIOACTIVE. Radioactivitate, naturala, artificiala, nucleu, serii, radioactive |

Chimie

Numar pagini: 2

8. Vasile Conta (1845-1882)

"Vasile Conta a fost primul gânditor român care a elaborat un sistem filosofic materialist. Născut într-o familie modestă, el şi-a făcut studiile elementare la Târgul Neamţ şi liceul la Iaşi, unde are o perioadă boemă, în care colindă ţara într-o trupă ambulantă de teatru ca sufleur şi actor, prilej cu care citeşte foarte multă literatură. Doi ani îşi dă examenele în particular, apoi revine la viaţa de studiu sedentară, terminând liceul cu rezultate foarte bune. Urmează apoi cursurile Institutului de comerţ din Anvers şi obţine tot în străinătate titlul de doctor în ştiinţe juridice. Întors în 1872 în ţară îşi câştigă existenţa ca avocat, profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, publicist şi om politic..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Conta, Teoria fatalismului şi Încercări de metafizică materialistă, în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 188-231
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Vasile, conta, ganditor, filosofic, materialist, anvers, teoria fatalismului, teoria ondulatiunii universale, originea speciilor, incercari de metafizica, bazele metafizicii, intaile principii care alcatuiesc lumea, introducere in metafizica, ipoteza, unitati, relative, alcatuire, materie, geologice, siderale, eterice, miscarea, universala, indeterminism, psihologic, istoric, determinism, universal, statistica, fatalismul, religios, teoria ondulatiei universale, totului, principiul, ipoteticul, existenta, realitatea, relativul, absolutul, cantitatea, numarul infinit, forma, calitatea si substanta, reducerea la unitate, unitatea intelegerii, unitatea lumii, metafizica

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

14. Mihail Ralea (1896-1964)

"Născut la Bucureşti, M. Ralea şi-a petrecut copilăria la Huşi, unde părintele său Dimitrie era magistrat. Studiile secundare le-a făcut la Liceul internat din Iaşi, distingându-se ca premiant al secţiei clasice, cursul superior 1-a aA*ut ca profesor pe G. Ibrâileanu, —fapt crucial : avea să determine adeziunea sa la concepţiile poporaniste şi devotamentul fără margini faţă de destinele „Vieţii româneşti”. Tot în această perioadă, a luat şi un prim contact cu marxismul, datorită împrejurării că în biblioteca liceului se găsea rezumatul francez al Capitalului lui Marx. Ralea a studiat dreptul şi literele la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea României în război a însemnat în viaţa sa un moment de cotitură. Timp de un an, Ralea a urmat întâi la Iaşi, apoi la Botoşani, cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie. La sfîrşitul anului 1917 a fost mobilizat la un regiment de apărare antiaeriană. După demobilizare şi-a reluat studiile întrerupte la Universitatea din Iaşi, dându-şi în toamna anului (1919 licenţa în drept şi cea în litere şi filosofie............."

BIBLIOGRAFIE

1. Mihail Ralea, Scrieri din trecut, Vol. I-II, E.S.P.L.A., f.a.,
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Mihail, ralea, razboi, proudhon, sa conception du progres et son attitude sociale, l\'ide\'e de revolution dans les doctrines socialistes, etude sur l?evolution de la tactique revolutionnaire, osiris, curs de psihologie sociala, obstacol, universal, obstacol si infinit, datului, dialectica, construitul, explicarea omului, natura, materia, factor, prim, materialitatea, numen, infinitul, importan?a sociologica a lui gabriel tarde, istoria sociala, zeletin, hegel, sociologia si teoria cunoasterii, stiinta, credinta, parti pris-uri, istorism, dualismul culturii europene si conceptia omului total, fenomenul romanesc, spirit, tranzactional, compromis, oswald spengler, lucien romier, kierkegaard, heidegger, sein und zeit, apocalipsul, sincronismul, cultural, cultura, civilizatie, durkheim, sacru, profan, eliade radulescu, morala, religioasa, deosebiri, discontinuitati, om, animal, animalista, complet, integral, ion ianosi, cazan, gheorghe vladutescu, bagdasar nicolae

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 14. Existenţialismul religios. Karl Jasppers şi Gabriel Marcel

"Încercarea de a fundamenta o teorie a existenţei şi valorii pe reinterpretarea concep¬tului de transcendenţă este caracteristică pentru o serie de poziţii adoptate în cadrul existenţialismului de factură religioasă. Pentru această direcţie, vom prezenta concepţia lui Karl Jaspers şi cea a lui Gabriel Marcel.
Karl Jaspers este preocupat soarta omului într-un secol în care acumulările tehnico-ştiinţifice, ca şi dramaticele evoluţii social-politice, departe de a fi adus mult sperata reaşezare a comunităţii umane pe axa unor valori neperi¬sabile, au sporit considerabil deruta conştiinţei contemporanilor. Prinsă între luciditatea care o împiedică să mai împărtăşească cuvîntul re¬ligiei şi neliniştea de a nu găsi un alt temei ima¬nent absolut, această conştiinţă cedează frecvent cerinţelor imediatului, se abandonează diver¬tismentului, se pierde în banalitate. Din această perspectivă, reconstrucţia filosofiei într-un chip inedit îşi propune, prin Jaspers, transformarea tămăduitoare a sufletului uman, iar critica filosofiilor premergătoare, eliberarea omului de obsesia posibilităţii de a-şi găsi salvarea într-o realitate sau doctrină dată, în altceva decît în profunzimile sinelui său lăuntric. Pentru a-şi depăşi derizoria fiinţare factică (Dasein) şi a accede la fiinţarea de sine autentică (Selbst-sein) care, potenţial, îi este imanentă fără să-i fie totuşi dată, individul va trebui să pur¬ceadă la filosofare, prin care are loc o a doua naştere spirituală şi morală a sa......................"

BIBLIOGRAFIE

1. D-tru Ghişe, George Purdea, Prefaţă la: Karl Jaspers, Texte filosofice,
Bucureşti, Ed. Politică, 1986
2. Gabriel Marcel, Jurnal metafizic, în: A fi şi a avea, trad. Ciprian Mihali, Cluj,
Ed. Apostrof, 1997
3. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Existentialismul, religios, karl, jaspers, gabriel, marcel, soarta, omului, filosofia, filosofare, filsoful, metafizica, traditionala, kant, proces, cognitiv, cine, eul, constiinta, existenta, transcendenta, journal, mantuire, spirituala, absolut, corpul, tu, dumnezeu, acela, teologia, invizibilul, solistul, veleitarul, ernest stere, george purdea, dumitru ghise

Antropologie

Numar pagini: 5

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 11. Fenomenologia franceză. M. Merleau-Ponty

"Ideea pe care se concentrează concepţia lui M. Merleau-Ponty despre om şi care constiuie premisa sine qua non a conceputului său de libertate defineşte corpul uman ca unitate între aspectul fizic, biologic, obiectiv şi cel psihic, subiectiv. În istoria filosofiei întâlnim ideea amintită într-o primă formă chiar la vechii filosofi greci. Mai mult, prin hilozoismul lor, aceştia susţineau că orice corp este însufleţit.
În perioada modernă s-a impus însă punctul de vedere obiectivist, potrivit căruia corpul ar fi un obiect fizic, situat în spaţiu şi timp. Această viziune şi-a găsit cea mai netă expresie în dualismul cartezian. Gândirea mea, spunea Descartes, nu influenţează întinderea mea şi nici invers, întinderea mea nu-mi influenţează gândirea. Ce-i drept, în Meditaţii despre filosofia primă şi Pasiunile sufletului el vorbea şi despre strânsa legătură dintre corp şi suflet, dar fără a-şi anula ideea separaţiei lor de principiu, substanţiale. Or, dacă se consideră că orice parte a corpului poate fi schimbată artificial, se va nega identitatea corporală, corpul fiind conceput ca obiect care poate lipsi din definiţia omului, cum gândea şi Descartes. Bunăoară, însuşi creierul, ca purtător al sufletului, ar putea fi detaşat dintr-un corp şi ataşat altui corp. În acest caz, afirmaţia „Eu sunt corpul meu” nu ar mai fi îndreptăţită. Concepţia fizicalistă despre corpul uman este prezentă şi la sfârşitul perioadei moderne, de exemplu la Marx, care afirma în lucrarea sa Manuscrise economico-filosofice că natura anorganică reprezintă o prelungire a corpului omenesc..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepţiei, trad. Ilieş Câmpeanu şi Giorgiana Vătăşelu, Buc., Ed. Aion, 1999
2. Ioan N. Roşca, Specificul fenomenologiei franceze. Maurice Merleau-Ponty, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2001. Fenomenologia, francez, m, merleau-ponty, sine qua non, libertate, corpul, uman, unitate, fizic, biologic, obiectiv, psihic, subiectiv, filosofi, greci, dualism, cartezian, descartes, meditatii despre filosofia prima si pasiunile sufletului, eu sunt corpul meu, manuscrise economico-filosofice, marx, celalalt, j, piaget, husserl, libertate, prereflexiv, eul, viata, sens, individ, ioan n, rosca

Antropologie

Numar pagini: 5

HIPOFIZA ŞI HORMONII HIPOFIZARI

Luliberina (LHRH, GnRH)

Controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie de cercetari experimentale. Astfel, distrugerea hipotalamusului bazal si a eminentei mediane provoaca, atât la om, cât si la animal, indiferent de sex, scaderea rapida a concentratiei plasmatice a LH si FSH, iar stimularea electrica a hipotalamusului anterior, a zonei nucleului arcuat si a eminentei mediane, determina descarcari de LH si FSH, care la femeie pot declansa ovulatia. Factorul hipotalamic dotat cu capacitatea de a stimula eliberarea de gonadotrofine hipofizare a fost izolat în stare aproape pura de catre colectivele conduse de Guilleminsi, respectiv, de Schally, i s-a determinat structura biochimica, si apoi a fost sinetizat .
. Referat, biologie, hipofiza, hormonii hipofizari, luliberina (lhrh, gnrh), controlul descarcarilor de lhrh, componenta neurala, axa hipotalamo-hipofizo-gonadala, somatoliberina (grh, ghrh), controlul secretiei de ghrh, axa hipotalamo-hipofizo-somatotropa, somatostatina (srih, srif), controlul secretiei de srih

Biologie

Numar pagini: 7

Plumb - George Bacovia

Cadrul poeziei
conştiinţa eului
Structura poeziei
. Plumb, george, bacovia, simbolism | Plumb George Bacovia Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sf?r?it de lume, al c?ldurilor toride ?n care intr? ?n descompunere, al prim?verilor iritante ?inevrotice (Decembrie, Lacustr?, Cuptor, Nervi de prim?var?). Cadrul poeziei este ora?ul de provincie cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele s?race, cuprinse ?ntr-o realitate demoralizant?. Al?turi de figurile proiectate pe acest fundal: copii ?i fecioare tuberculoase, o palid? muncitoa...

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Frunza verde magheran

Poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic si acesta cuprinde:
basme, legende, snoave, doine, etc.
Doina este poezia lirica specifica folclorului romanesc prin care sunt exprimate sentimente de dor, de jale, de revolta, de dragoste, etc. De obicei, ea nu se recita, ci se canta pe o melodie trista, domoala, numindu-se si “cantec”, “hora”, etc. In functie de sentimentele pe care le exprima, care sunt deosebit de intense si profunde, doinele se clasifica astfel: doine de dor, doine de jale, doine de instrainare, doine de catanie. Fiind creatii populare, doinele au caracter anonim, oral, sincretic, colectiv si expresiv.. Frunza verde magheran, doina, opera lirica, eul liric, creatie populara, epitet metaforic

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Frunza verde magheran

Poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic si acesta cuprinde:
basme, legende, snoave, doine, etc.
Doina este poezia lirica specifica folclorului romanesc prin care sunt exprimate sentimente de dor, de jale, de revolta, de dragoste, etc. De obicei, ea nu se recita, ci se canta pe o melodie trista, domoala, numindu-se si “cantec”, “hora”, etc. In functie de sentimentele pe care le exprima, care sunt deosebit de intense si profunde, doinele se clasifica astfel: doine de dor, doine de jale, doine de instrainare, doine de catanie. Fiind creatii populare, doinele au caracter anonim, oral, sincretic, colectiv si expresiv.. Frunza verde magheran, doina, eul liric, opera lirica, creatie populara, epitet mataforic

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

13. D.D. Roşca (1895-1981)

"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........."

BIBLIOGRAFIE

1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995
2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981
3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985
4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979
. Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

1 2 ... 2

"eul" rezultate au fost gasite 52

eul

Alege conditiile

"eul" rezultate au fost gasite 52

"eul" rezultate au fost gasite 52

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate