elev
"elev" rezultate au fost gasite 32
A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite |
|
Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea Editura Tehnica Bucuresti - 1969 Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii. Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate. 1. Notiuni introductive 11 1.1. Curentul electric 11 1.2. Circuite electrice 14 1.3. Condensatoare si bobine 20 1.4. Curentul alternativ 26 2. Circuite electrice simple 36 2.1. Circuite sursa-receptor 36 2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39 3. Circuite oscilante 42 3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42 3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42 3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43 3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43 3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45 3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45 3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46 3.2.3. Rezonanta 47 3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49 3.3.1. Circuitul oscilant serie 50 3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52 3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54 3.4. Circuite oscilante cuplate 55 4. Tuburi electronice 57 4.1. Introducere 57 4.2. Emisia electronica 58 4.3. Dioda 59 4.3.1. Functionarea diodei 60 4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62 4.3.3. Puterea consumata in dioda 64 4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65 4.4. Trioda 66 4.4.1. Functionarea triodei 67 4.4.2. Caracteristicile triodei 68 4.4.3. Parametrii triodei 69 4.5. Tetroda si pentoda 73 4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76 4.6.1. Tuburi multigrile 76 4.6.2. Tuburi multiple 77 4.7. Tuburi cu gaz 77 4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78 4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79 4.8. Tuburi catodice 80 5. Dispozitive semiconductoare 82 5.1. Introducere 82 5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82 5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83 5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86 5.3. Dioda semiconductoare 88 5.3.1. Jonctiunea pn 88 5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91 5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93 5.4. Tranzistorul 94 5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95 5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97 5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99 5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103 5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106 5.5.1. Dioda Zener 106 5.5.2. Dioda tunel 107 5.5.3. Dioda varicap 108 5.5.4. Tiristorul 108 5.5.5. Termistorul 110 5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111 5.5.7. Fotorezistentele 113 6. Redresoare 114 6.1. Circuite electronice 114 6.2. Transformatoare de retea 114 6.3. scheme de redresare 116 6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116 6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118 6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120 6.4. Filtre de netezire 121 6.5. stabilizatoare de tensiune 124 6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124 6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126 7. Amplificatoare 128 7.1. Introducere 128 7.2. Trioda ca amplificatoare 131 7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131 7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134 7.3. Tranzistorul ca amplificator 135 7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135 7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138 7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140 7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141 7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142 7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142 7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153 7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159 7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166 7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169 7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181 7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182 7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184 7.6. Amplificatoare de curent continuu 185 8. Oscilatoare 188 8.1. Introducere 188 8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189 8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192 8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194 8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196 8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199 8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201 8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203 8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204 9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207 9.1. Introducere 208 9.2. Modulatoare 208 9.2.1. Tipuri de modulatie 208 9.2.2. Circuite de modulatie 211 9.3. Circuite de detectie 215 9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217 10. Circuite de comutatie 221 10.1. Introducere 221 10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222 10.3. Circuite logice 225 10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225 10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226 10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288 10.3.4. Circuit NICI 229 10.4. Circuite basculante 230 10.4.1. Circuit basculant bistabil 231 10.4.2. Circuit basculant monostabil 233 10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234 Bibliografie 236 . Electronica |
|
Electronica Elementara Numar pagini: 242
|
POP |
|
CUPRINS I.INTRODUCERE……………………………………………………………………….4 II. COMPETENŢE SPECIFICE. OBIECTIVE………………………………………..6 III. FIŞA DESCRIERE ACTIVITĂŢII...................................................................7 IV. FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR........................................................................8 V. GLOSAR DE TERMENI....................................................................................9 VI. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI.................................10 VII. MATERIALE DE REFERINTA PENTRU elevI………………………………52 VII. SUGESTII METODOLOGICE…………………………………………………...81 IX. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................89 . Planificare, organizare |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 87
|
Utilizarea aplicatiilor CAD |
|
CUPRINS
1. Introducere 4 2. Competenţe specifice. Obiective 6 3. Fişa de descriere a activităţii 7 4. Fişa de progres 8 5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10 6. Materiale de referinţă pentru profesor 11 Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12 Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16 Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17 Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20 Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21 Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26 Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27 Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32 7. Materiale de referinţă pentru elevi 34 Exerciţii 35 Test de verificare 40 8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41 9. Bibliografie 43 . Cad |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 43
|
Activitati extracurriculare la chimie |
| Conform cerinţelor noi ce se pun pe seama şcolii , rolul lucrului în afară de clasă a crescut mult. Lucrul în afară de clasă la chimie poate fi organizat sub diferite forme . Cele mai fregvente sunt : Cercurile de chimie , seratele chimice , lecturile extracurriculare , excursiile chimice sau mixte , gazetele de perete . Pe lîngă suma de cunoştinţe , pe care o dă elevilor conform programei , învăâătorul de chimie este dator să formeze la ei deprinderi de muncă şi să le dezvolte gîndirea creatoare .Această problemă poate fi soluţionată cu mai mult succes în cadrul lucrului în afară de clasă .. Lucrul in afara de clasa, lucrul extracurricular, metode didactice, jocuri, jocuri distractive, decada chimiei, chimie distractiva, rebusuri, versuri in chimie |
|
Pedagogie Numar pagini: 28
|
Training - Managementul lectiei |
| Acest material pune accentul pe metode active de prezentare a noilor cunoştinţe elevilor. Alte materiale tratează metode potrivite fazelor de aplicare şi analiză. Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/dictarea (discursul neîntrerupt al profesorului), îi pot plictisi pe elevi dacă durează prea mult ; strategiile active actuale sînt cu atît mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activă să includă o activitate de ‘’aplicare’’ care să fie urmată de o strategie de recapitulare activă scurtă. Astfel, toate nevoile elevilor sînt atinse într-un mod activ.. Predare-invatare, managementul invatamintului, metode, strategii, evaluare, brainstorming, roata, jocul comparatiilor, experimentul gindului |
|
Chimie Numar pagini: 25
|
Intretinerea calculatorului |
|
INTRODUCERE
Calculatorul este un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la indoiala si a carui prezenta in casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult in ultimii ani, pentru multi romani cumpararea unui calculator este o investitie pe termen lung, durata de de exploatare a unui calculator nou fiind estimata la 5 ani sau mai mult pentru ca investitia sa devina profitabila. In aceste conditii devine esentiala pastrarea in stare buna de functionare a calculatorului pe toata aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai faca investitii suplimentare legate de reparatii. La fel ca si in cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex. masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta in cazul folosirii unor masuri de intretinere aplicate la intervale periodice de timp. Din aceasta cauza proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un calculator bine intretinut este un calculator care va functiona optim fara a necesita reparatii si care va putea fi folosit intensiv fara teama ca s-ar putea defecta. Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de intretinere care se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere usor de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei masini de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective. Intretinerea corecta unui calculator este un pic mai complicata pentru ca necesita demontarea lui in scopul curatarii adecvate a pieselor componente. Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o executam prima data si in plus nu este necesara decit la intervale mari de timp, de exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit. Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare cu succes a unui calculator ii revine in intregime aceluia (sau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de baza despre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfel de initiativa este increderea in fortele proprii. Familiarizarea cu procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va permite ulterior sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese in asa fel incit sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui calculator este descrisa in Manualul de Asamblare a unui PC. Metodele de intretinere a unui calculator se impart in doua categorii mari : metode de intretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si metode de intretinere a componentelor software (sistemul de operare si softurile instalate, protectia anti-virus, etc.). . Calculatoare, intretinere, depanare |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 19
|
Poluarea cu petrol |
|
"De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale"
I.DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR Metode de analiza 1. Metode gravimetrice 2. Metode instrumentale Caracterizarea probelor Punctul I de prelevare II CONCLUZII SI RECOMANDARI A. Rezumatul neconformarii cuantificate B. Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un viitor incert C.Recomandari pentru elementele programului de conformare . Poluare, petrol, descriere, rezultate, investigatii, metode, analiza, gravimetrice, instrumentale, caracterizare, probe, punct, prelevare, concluzii, recomandari, rezumat, neconformare, cuantificata, necuantificata, obligatii, conditionate, viitor, incert, recoomandari, elemente |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficien?a, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficienta, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
Factorii reusitei/esecului in invatarea scolara |
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR
De cine şi de ce depind succesele la învăţătură ? Factorii care influenţează reuşita şcolară Motivaţia pentru a învăţa Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa Curiozitatea Autoeficienţa Atitudinile Necesităţile Competenţa Motivaţia extrinsecă Modelul ARCS Atenţia Relevanţa Încrederea Satisfacţia Contribuţia emiţătorului la modificările atitudinale Contribuţia mesajului la modificările atitudinale Contribuţia canalului la modificările atitudinale Contribuţia receptorului la modificările atitudinale Bibliografie. Succes, esec, scolar, factori, influntare, reusita, motivatie, invata, componente, interne, curiozitate, autoeficienta, cometenta, extrinseca, model, arcs, atentie, relevanta, incredere, satisfactie, contributie, emitator, modificari, atitudinale, atitudine, canal, receptor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 12
|
Aristotel |
|
Două din cele mai cunoscute tratate ale sale, “Politica” şi “Etica Nicomahică”, aparţin domeniului practic al filozofiei. Lucrările nu sunt “practice”, în sensul că nu sunt manuale didactice. Din contră, ele abundă în analize şi în argumente, bazându-se mai mult pe cercetări istorice şi ştiinţifice. Ele sunt lucrări de filozofie practică; “practică”, deoarece scopul sau ţelul lor nu este de a oferi adevărul, ci de a schimba faptele.
Oamenii se disting de alte animale prin faptul că posedă raţiune şi putere de gândire. Oamenii “conţin ceva divin - ceea ce numim intelect este divin”, iar intelectul nostru este “divinul înăuntrul nostru”. Într-adevăr fiecare dintre noi este un adevărat intelect, “căci el [intelectul] reprezintă ceea ce natura umană are mai nobil şi mai elevat”........... . Aristotel, politica, etica nicomahica?, oamenii, animale, ratiune, putere, gândire, activitatea, intelectuala, indivizi, izolati, aforism, teorie, stat, libertate, restrictie, totalitarism, jonathan barnes |
|
Filozofie Numar pagini: 1
|
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
|
Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia. . Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 7
|
Dezvoltarea personalitatii (ereditatea) |
|
Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia. . Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 7
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul |
|
"Gustul şi publicul
Opera formează, în primul rând, gustul. Mai înainte însă de a dezvolta această idee, trebuie să distingem două concepţii asupra gustului. În general, gustul exprimă subiectivitatea în ceea ce acesta are mai arbitrar şi mai imperios: în înclinaţiile şi preferinţele sale. E un fapt că muzicii romantice îi prefer muzica clasică, după cum tot aşa, e un fapt că prefer carnea bine friptă şi vinul sec: non disputandum. O psihanaliză existenţială ar putea arăta, probabil, că fiecare alegere exprimă şi confirmă o manieră unică de a fi în lume, alegere atemporală care îmi pecetluieşte destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru că ele participă la însuşi ireductibilul care este, în fond, natura mea şi mărturia finitudinii mele. Dar, astfel înţeleasă, şi chiar dacă încă se defineşte ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoaşte în conţinuturile sau în reacţiile sale: ea se referă la sine mai curând decât la lume. În acest fel, gusturile estetice exprimă reacţia naturii mele în raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul că trebuie să fiu mai atent la mine, decât la obiect - mai atent, în primul rând, la plăcerea mea - căci ele se măsoară prin plăcerea pe care o găsesc în experienţa estetică, plăcere care nu-şi are obârşia, ca atare, în obiect cât în mine sau, mai degrabă, în acordul meu cu obiectul, în sentimentul pe care îl încerc, şi anume acela de a fi confirmat în fiinţa mea sau de a fi relevat mie însumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, în virtutea a ceea ce sunt..............." . Mikel dufrenne, gustul si publicul, gustul, publicul, subiectivitatea, înclinatiile, preferintele, muzica, clasica, carnea, fripta, vinul, sec, non disputandum, psihanaliza, existentiala, sentimentul, înstrainarii, obiectul, estetic, kant, arta, autentica, opera, martorul, lectura, relatii, interumane, comte, marx, scheler, a iubi, sociabilitatea, umanitate, planul, statut |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Protectia mediului |
|
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. . Protectia, mediului, exploziei demografice, materie prima, energie, productia, industrializare, cresterea productiei, mediul ambiant, aer, apa, sol, ploile acide, dioxid de sulf, oxizi de azot, carbon, negru de fum, saruri, oxizi, mediul inconjurator, resurse naturale, neregenerabile, regenerabile, permanente, energie solara, eoliana, geotermala, terra, alvin toffler, natura, poluarea |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
|
Rolul si factorii creativităţii
Procesul creativ Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Criterii de apreciere a creativităţii elevilor Metode de cultivare a creativităţii Dezvoltarea creativităţii în învăţământ . Creativitate, formatiune, complexa, personalitate, rol, factori, proces, creativ, blocare, blocheaza, manifestare, creativa, elev, criteii, apreciere, metode, cultivare, dezvoltare, invatamant |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 6
|
Sublimul - Generalitati |
|
"În mod tradiţional sublimul, drept categorie estetică este tratat imediat după frumos. Există, desigur, motive adânci, atât de ordin teoretic cât şi istoric pentru această anume consecuţie. În fapt, chiar analiza dihotomică a celor două categorii, atât la începuturile teoretizării cât şi, mai ales, în perioada modernă, prin Edmund Nurke, Immanuel Kant sau Schiller, spune de la sine, foarte mult despre puternica apropiere a frumosului de sublim şi a sublimului de frumos.
Într-o oarecare măsură şi apelul la etimologie este lămuritor atât pentru apropierile cât şi pentru diferenţierile (până la apoziţie) ale semnificaţiilor categoriilor amintite. Se ştie, astfel că, în Grecia antică, într-o fază târzie a acesteia, adjectivul megaloprepes a ajuns să desemneze un fel de a fi înalt, mai ales în ceea ce priveşte stilul. Forma substantivată era megaloprepeia. Termenul însă care va face carieră va fi hypsos şi el se va impune oricum prin chiar titlul faimosului tratat anonim Peri hypsous (sec. I d.chr.). Substantivul hypsos indică, mai direct, depărtarea sau înălţimea, iar prin extensie, sugera, un mod de fiinţare elevată, fie a lumii, fie a omului. Aceste semnificaţii sunt prezente şi în latină unde avem grupul înrudit de termenii: sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimus, ş.a.m.d. Pentru semnificaţia strict estetică o formă adverbială, sublimen, se va dovedi a fi extrem de importantă. Prin cei doi compuşi, sub şi limen, se sugerează, alăturarea, oarecum paradoxală, a două lucruri contradictorii; ceva aflat dedesubt (sub) cu ceva aflat deasupra (limen). Sublimen indică un efort ajuns ,,până sub pragul (de sus)" al unei uşi, iar prin extensie, a ajuns să semnifice un efort care năzuieşte să atingă pragul de sus al oricărei situaţii. Prin urmare se trece de la ceea ce este înalt, la modul propriu, la ceea ce este elevatul, măreţul, grandiosul, în sens figurat.................." . Sublimul, frumos, edmund nurke, immanuel kant, schiller, megaloprepes, stilul, megaloprepeia, hypsos, sublimus, sub, limen, sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimen, elevatul, maretul, grandiosul, lysis, platon, tatarkiewicz, menon, simposion, fedon, legile, aristotel, catharsis, cicero, de oratore si orator, quintilian, arta oratorica, atic, asianic, gust, rené hocke, manierismul in literatura, manierism si asianism, tipologic, tratat despre sublim, longinus, peri hypsous, cartea facerii, iliada, odiseea, hartmann, boileau, kant, critica facultatii de judecare, critica facultatii de judecare estetice, analitica sublimului, matematic, dinamic, critica hartmanniana, uriasul, enormul, gravul, grandiosul, zguduitorul, infricosatorul, emotionantul, tragicul |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Ion Barbu: Isarlik |
|
"Ion Barbu a fost exceptional si ca matematician si ca poet. Profesor universitar, matematicianul Dan Barbilian si-a luat ca scriitor numele bunicului dinspre tata, Ion Barbu (zidar in mahalaua bucuresteana „Omul de piatra"), caruia ii datora atmosfera balcanica din o seama de poezii: „I-am luat numele, deci eram dator sa las ca glasul lui sa se faca auzit".
Interpret subtil al propriei poezii, Ion Barbu a marturisit ca, in cautarea unei Helade vesnice, locas al poeziei elevate, a poposit intr-o a doua faza a activitatii poetice, dupa ciclul parnasian, intr-un univers fabulos, definit prin „pitorescul si umorul balcanic". Cautand o imagine mai directa a vechii Grecii, el creeaza un univers halucinant, imagineaza o cetate alba a Isarlikului, ca un cuib de piatra si leguma, asezata la mijloc Intre rau si bun, intr-o atmosfera fantastica., plina de culoare, invadata de lumina puternica a soarelui, patrunsa de sunete line............." . Ion, barbu, isarlik, natratin, domnisoara hus, matei caragiale, crai, de, curte, veche |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Sarmanul Dionis - Mihai Eminescu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G. Panu, absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872, impresie altfel fireasca data ne gandim la caracterul de pionierat al operei eminesciene, ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui continand cel putin o obiectie fundamentala: „Necontestat ca Sarmanul Dionis are o con¬ceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai conceptiune. Ca nuvela, ca descriere adica, ca intrare in detalii, ca punere in relief de caractere, ca viata traitoare, ea este slaba de tot". H. Sanielevici a replicat la acestea ca „Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist". Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoarea prozei lui Eminescu si din punctul de vedere al mo¬dalitatilor artei fantastice, caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus: ,,Se vede de departe ca Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice ..."
Primul lucru care trebuie asadar demonstrat, daca fireste textul o permite................". Mihai, eminescu, sarmanul, dionis, proza, relativitate, timp, spatiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Invatarea scolara |
|
Invatarea scolara e un proces dirijat de cadre special
pregatite. Invatarea scolara are caracter educativ, formativ si dezvolta morala si intelectul persoanei. . Invatare cognitiva, sistem cognitiv al elevului, priceperi, deprinderi, atitudini |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Teenage Years Are Depressing |
| Teenage years are depressing because they are going through some of the biggest changes in their life. Teens start high school and have to deal with being little in a school again. They go through major hormonal changes. Their bodies develop and grow. They have to decide whether or not they are going to college or not. If they choose college, then what college will meet their needs the best? Will they even be accepted to the college they want to go to? These are major decisions and changes they have never experienced before. Then there is the daily life. They wake up in the morning dreading school, they know they have to go. They just don't want to go. Then they get ready and go to school. They are depressed about school. They go to all their classes. The end of the day is nearing and they may be depressed about having to go home. Their family life might be bad. They go home and what do you do? Sit down, watch television, play a video game, lock themselves in their room, or just going around being mad at everyone and their life. This really is the pits. They need to change their life whether it be changing ............. Teenage, depression, depressing |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Proiect didactic |
|
PROIECT DIDACTIC
COLEGIUL NATIONAL „ANASTASESCU”, Rosiorii de Vede, jud. Teleorman Disciplina: INFORMATICA Clasa: a-XII-a C Profesor: Popescu Floarea Unitatea de invatare: Limbaj de marcare a hipertextului. Tema: Formatare text, introducere culori si imagini, legaturi. Tipul lectiei- recapitulare si sistematizarea cunostintelor. Locul de desfasurare: Laboratorul de informatica. Nivelul initial al clasei: -elevii si-au insusit toate notiunile teoretice legate de proiectarea unei pagini WEB . -elevii utilizeaza corect notiunile invatate in realizarea paginilor WEB....................... Obiective Strategii Fise . Proiect, metode d predare |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 4
|
Este sau nu posibila o teorie cuantica a mentalului |
|
În ultimii ani, în ştiinţa cognitivă s-a manifestat o controversă importantă asupra ideii de a se apela la fizica cuantică pentru explicarea fenomenelor mentale. Promotorii principali ai unui curent de gândire pro-cuantic sunt Roger Penrose (1989, 1994), Henry P. Stapp (1993), Stuart R. Hameroff (1994), M. Jibu si K. Yasue (1996)[1].
Au apărut însă si reacţii prin care se neagă natura cuantică sau rolul fizicii cuantice în manifestarea si explicarea fenomenelor mentale si ale conştiinţei. Spre exemplu, Gregory R. Mulhauser, de la Departamentul de filosofie al Universităţii Glasgow din Scoţia, în urma analizei sale[2], consideră că trăsăturile mecanicii cuantice sunt extrem de nerelevante pentru producerea şi explicarea fenomenelor mentale. El îşi intitulează studiul său, la care am făcut referinţă, “On the End of a Quantum Mechanical Romance”[2]. De asemenea, afirmă că nu se poate acorda nici un rol conştiinţei în influenţarea rezultatului unui eveniment cuantic......................... . Fizica, cuantica, mental, minte, non-mental, psihologia, gand, roger, penrose, henry, stapp, stuart, hameroff, jibu, yasue, mulhauser, chalmers |
|
Psihologie Numar pagini: 4
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
|
" Format în mediul fenomenologiei husserliene, Max Scheler a elaborat o concepţie specifică, determinând veritabile mutaţii în elaborarea eticii, axiologiei, antropologiei filosofice, sociologiei culturii etc, exercitând, la rândul său, o netăgăduită influenţă asupra cercetărilor de etică ale lui Husserl.
În procesul elaborării unei antropologii filosofice, autorul se preocupă de poziţia omului în cosmos, pe fondul clarificării raporturilor dintre metafizică şi teologie, fenome¬nologie şi axiologie. Metafizica modernă - preciza Scheler - nu mai este astfel o cosmologie şi o metafizică a obiectului, ci o metaantropologie şi o metafizică a actului. Punctul de vedere călăuzitor aici constă în a releva că temeiul suprem a tot ceea ce este apt de obiectualitate nu este el însuşi obiectual, ci numai o actualitate pură, de efectuat numai ca atribut al fiinţei care se dă la iveală ea însăşi fără încetare. Unicul acces la Dumnezeu nu este, astfel, teoretic, adică, o examinare obiectualizată, ci o angajare personală, activă a omu¬lui pentru Dumnezeu şi pentru Devenirea autorealizării sale, o realizare - împreună a unui act etern - atât al acti¬vităţii spirituale făuritoare de idei, cât şi al forţei sale de impulsiune sesizabilă în viaţa noastră instinctivă..........." BIBLIOGRAFIE 1. Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 2. Alexandru Boboc, „Max Scheler în gândirea contemporană”, în: Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 . Antropologia, filosofica, max, scheler, fenomenologie, husserliana, axiologie, etica, sociologie, cultura, antropologie, metafizica, moderna, ideea, om, dumnezeu, viata, problematica, kant, husserl, consubstantialitate, a priori, agreabilulul, emotionalul, valorile, ordinea, etica, pozitia omului in cosmos, reductia, alexandru boboc |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Roman Ingarden, Structura internă a operei de artă |
|
A. Momente estetic relevante
I. Momente materiale a) emoţionale b),,intelectuale c) de substanţă II. Momente formale a) pur obiectuale b) derivate III. Variante de calităţi ,,alese" sau ,,vulgare" IV. Moduri de manifestare ale calităţilor V. Variante ale ,,noutăţii" VI. Variante ale ,,naturaleţii" VII. Variante ale ,,veridicităţii" VIII. Variante ale ,,realităţii" IX. Moduri de ,,a acţiona" asupra privitorului B. Determinări ale valorilor estetice . Roman, ingarden, structura, interna, opera, arta, momente, estetic, relevanta, materiale, emotionale, intelectuale, substanta, formale, obiectuale, deriva, calitate, manifeste, noutate, naturalete, veridicitate, realitate, actiona, privitor, valori, estetice |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
|
Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Biography on Guy de Maupassant |
|
Guy de Maupassant was born on August 5, 1850 at Chateau de Miromesnil in
France. He was a descendent of a very old French family. As a boy, Maupassant went to school at Yvetot in Normandy, and then attended Lycee at Rouen. During his childhood and youth in Normandy, he picked up a great deal of experiences that he later put to use in many of his writings. When Maupassant was eleven years old, his parents got separated. This was probably the most significant events in his life in that his mother retained custody of him. His mother was the sister of a close friend of Flaubert, one of the most famous nineteenth- century writers. She turned to Flaubert for advice on him. Flaubert began tutoring him on various subjects, mainly writing. Maupassant's association with Flaubert brought him into the French literary circles. Even though Maupassant was often a member of gatherings which included such famous writers such as Flaubert, Turgenev, Zola, and Daudet, he had little interest at the time for a career of writing for himself. As an adolescent he was much more interested in sports than writing, especially rowing. . Guy, de, maupassant |
|
Engleza Numar pagini: 1
|
"elev" rezultate au fost gasite 32
