dragoste
Tudor Arghezi |
|
Universul operei
Lirica de dragoste Poezia filozofico-religioasă: Psalmii Universului miniatural Testament . Tudor, arghezi, lirica, univerul, operei, dragoste, filozofica, psalmii, universul, miniatural, testament |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sara pe deal |
|
"Seara pe deal a apărut în Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 şi este o idilă cu elemente de pastel, structurată pe două planuri: unul obiectiv (natura) şi altul subiectiv (iubirea). Poezia „Sara pe deal“ este o idilă – pastel, o poezie construită cu elemnte de natură şi sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană.
Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic. Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice. Titlul este specific pastelului şi ilustrează locul şi timpul în care urmează să se manifeste iubirea. Poezia este o idilă cu puternice note de pastel şi ..........". Sara pe deal, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Romanul a apărut în anul 1930. Despre elaborarea romanului, autorul însuşi spune că: “A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”.
Criticul G. Călinescu, înţelegând cel mai profund noutatea romanului îl caracterizează drept “… o proză superioară”. Stări de conştiinţă legate de război şi personaje de front, abia schiţate în......" . Camil, petrescu, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, roman psihologic, ella, gheorghidiu, jurnal, front, iubire, dragoste, gelozie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi |
| "Stefan Gheorghidiu se autoanalizeaza in doua mari ipostaze, iubirea si razboiul. Esenta lui sufleteasca este eminesciana. Intransigenta lui etica, pasiunea lui absoluta si puritatea lui, profunda neadaptare a unei „sensibilitati nazdravane" (cum o numeste una din eroine) la compromisuri, apartin psihologiei eminesciene. „Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt". „Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi", sunt franturi din marturisirile lui Stefan Gheorghidiu adresate lui Orisan. El exclude posibilitatea tradarii, ca si Eminescu care cerea „credinta pe toti vecii". „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma" declara Gheorghidiu, proclamand unicitatea iubirii, forta ei de iluzie care ridica fiinta scumpa pe un piedestal ideal, unic. „In organizarea si ierarhia constiintei mele, femeia mea era mai vie si mai reala decat stelele distrugator de uriase". Cu atat mai grea e caderea de la asemenea inaltimi, a lui Stefan Gheorghidiu, ca si a lui Hyperion. Camil Petrescu este eminescian prin trairea unei iubiri coplesitoare cu gustul amar al mortii. El aplica absolutul la o iubire care se dovedeste fragila. Eroul lui bea „pana la fund voluptatea mortii!". Romanul realizeaza in planul lui specific povestea lui Hyperion si Catalin, ca o variatie moderna a celor doua mari teme ale liricii: iubirea si moartea.". Camil, petres, ultima noapte, de, dragoste, itaia noapte de, razboi, stefan, gheorghidiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Literatura lui Camil Petrescu este o literatură de probleme, intelectualii, protagoniştii pieselor şi romanelor din trecut ale scriitorului sunt stăpâniţi de obsesia căutării absolutului.
Ei luptă pentru „dreptatea absolută“, (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor), năzuiesc la „absolutul iubirii (Ştefan Gheorghiu din Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război) şi neputinţa de a găsi răspuns întrebărilor pe care şi le pun provoacă drame în conştiinţa lor. Romanul „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război“ a apărut în două volume în 1930. Structurat în două părţi ce poartă titluri semnificative, scrise la persoana I alcătuiesc la un loc un univers de viaţă, complex, surprins în două ipostaze existenţiale.........." . Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, gheorghidiu, ella, roman, psihologic, iubire, absluta, dragoste, gelozie, jurnal, front, personaje, nae |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Tudor Vianu, De la sentimentul tragic al vieţii la estetica tragicului |
| "Cine a pierdut, de pildă, o fiinţă de care îl lega o mare iubire, nu poate ajunge uşor la ideea că faptul aparţine structurii totalitare a lumii, unităţii ei de stil. Căci, această din urmă recunoaştere presupune pietate faţă de aşezarea lucrurilor, pe când deocamdată, şi chiar dacă lupta este pierdută, în sufletul nostru stăruie revolta. Nu consimţim să cedăm ordinii universale fiinţa pe care am iubit-o din tot sufletul şi pe care continuăm s-o socotim răpită cu injustiţie şi brutalitate. Căci, dacă am recunoaşte în acest fapt un aspect al ordinii nezdruncinate a lucrurilor, ar trebui să tăiem şi ultimul fir care ne mai ţine de fiinţa iubită şi anume, acela al dragostei noastre în revoltă! Şi multă vreme sufletul nostru nu consimte să reteze acest fir preţios. Abia după revoltă şi luptă, după dispreţ şi deznădejde, intervine ideea destinului, care trebuie acceptat ca singura soluţie într-o luptă în care puterile noastre ameninţă să se zdrobească................" . Tudor, vianu, sentiment, tragic, vieta, estetica, tragicului, acceptarea, destinului, sufletul, revolta, lupta, dispret, deznadejde, nietzsche, iubirea, amor fati, antinomie, destin, vointa, viata omeneasca, durere, umana, metafizica, omul, starea, mistica, stoici, johannes volkelt, cerinta, esentiala, fondul, pesimist, eschil, sofocle, shakespeare, goethe, schiller, vischer, sistem de estetica, stare de spirit, pesimista, forte, salutare, funeste, oportune, inoportune, pozitive, negative, ratiune, nonratiune, rational, irational, hegel, kant |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Drama intelectualului în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
Caracterizarea lui Ştefan Gheorghidiu
Prezentarea războiului . Drama, intelectual, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, stefan gheorghidiu, caracterizare, jurnal, front, razboi |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război – Camil Petrescu |
|
Geneza compoziţia şi structura romanului
Subiectul romanului Concluzii . Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, camil petrescu, roman, psihologic, ella, gheorghidiu, jurnal, front, iubire, absoluta, dragoste, gelozie, geneza, subiect, concluzii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Frunza verde magheran |
|
Poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic si acesta cuprinde:
basme, legende, snoave, doine, etc. Doina este poezia lirica specifica folclorului romanesc prin care sunt exprimate sentimente de dor, de jale, de revolta, de dragoste, etc. De obicei, ea nu se recita, ci se canta pe o melodie trista, domoala, numindu-se si “cantec”, “hora”, etc. In functie de sentimentele pe care le exprima, care sunt deosebit de intense si profunde, doinele se clasifica astfel: doine de dor, doine de jale, doine de instrainare, doine de catanie. Fiind creatii populare, doinele au caracter anonim, oral, sincretic, colectiv si expresiv.. Frunza verde magheran, doina, opera lirica, eul liric, creatie populara, epitet metaforic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Frunza verde magheran |
|
Poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic si acesta cuprinde:
basme, legende, snoave, doine, etc. Doina este poezia lirica specifica folclorului romanesc prin care sunt exprimate sentimente de dor, de jale, de revolta, de dragoste, etc. De obicei, ea nu se recita, ci se canta pe o melodie trista, domoala, numindu-se si “cantec”, “hora”, etc. In functie de sentimentele pe care le exprima, care sunt deosebit de intense si profunde, doinele se clasifica astfel: doine de dor, doine de jale, doine de instrainare, doine de catanie. Fiind creatii populare, doinele au caracter anonim, oral, sincretic, colectiv si expresiv.. Frunza verde magheran, doina, eul liric, opera lirica, creatie populara, epitet mataforic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Creanga de aur |
|
Romanul a fost publicat în anul 1933 şi prezintă întâmplări care au avut loc într-un timp îndepărtat, la origini (mitul originilor l-a preocupat pe Sadoveanu), acţiunea fiind situată la sfârşitul secolului al VIII-lea după Hristos (780, 787, 797). Incipitul în stil realist este înşelător (în primul capitol se fac referiri la anul 1926, atunci cînd profesorul Stamatin a făcut o incursiune în munţii Daciei, în scop arheologic). Prezentul narativ (1926) are funcţia de pretext şi cadru pentru întoarcerea în trecut, ca reflectare a mitului originilor ale cărui repere sunt prezentate detaliat.
Primul capitol introduce o convenţie narativă, cea a manuscrisului găsit de către ,,ucenicul narator”. Manuscrisul descoperit de narator este, în primul rînd, o frumoasă poveste de dragoste, între Kesarion Breb şi Maria din Amnia. . Creanga de aur, mihail, sadoveanu, |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Caracterele prin care atitudinea estetică se distinge de atitudinea în faţa adevărului sunt chiar acelea prin care suntem tentaţi să o apropiem de atitudinea în faţa agreabilului. Între admiraţia estetică şi dragoste există, într-adevăr, trăsături comune. În primul rând, recunoaşterea puterii altuia şi acceptarea drepturilor sale: sunt tot atât de dezarmat în faţa obiectului estetic, cât şi în faţa fiinţei iubite; nu mă gândesc să retuşez acest obiect, nici să transform fiinţa iubită, să uzez de unul şi să abuzez de altul. . Mikel dufrenne, atitudine, agreabil, frumos, estetic, iubire, fenomenologia experien?ei estetice, perceptia estetica |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Luceafarul |
|
"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu. Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul Fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române. Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............." . Luceafarul, mihai eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Poemele luminii |
|
Poezia face parte din volumul de debut al poetului, „Poemele luminii”, apărut în 1919. Este o operă lirică, o poezie de dragoste, concepută ca o adresare directă către fiinţa iubită.
Opera lirică este opera în care poetul, prin intermediul eului liric, îşi transmite în mod direct trăirile, apelând la imagini artistice şi figuri de stil. . Opera, lirica, lucian, blaga, poemele, luminii, izvorul, noptii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Cartea Nuntii - fisa de lectura |
|
1)autor: George Călinescu
1)titlul operei: „Cartea Nunţii” 2)specia literară: roman de dragoste 3)editura: Cartex 2000 4)tema familiei, a iubirii 5)structura: XX capitole 6)subiectul . Cartea nuntii |
|
Romana Numar pagini: 3
|
Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu |
|
"Poezia face parte din ciclul „Uvedenrode“ din volumul „Joc secund“ şi este subintitulată „Baladă“, deoarece este o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel „la spartul nunţii, în cămară“. Formula literară este aceea a unei „poveşti în poveste“ sau a unei „poveşti în ramă“, narată la rugămintea unui nuntaş: „Mult – îndărătnic menestrel, /Un cântec larg tot mai încearcă /Zi-mi pe lapona Enigel /Şi Crypto, regele ciupercă!“.
Povestea o începe menestrul prin prezentarea regelui-ciupercă: „Împărăţea peste bureţi /Crai Crypto, inima ascunsă“, înfăţişat ca un inadaptat, cu o fire ciudată, pe care supuşii îl „bârfeau“ cu dispreţ. În antiteză cu el, lapona este prezentată cu tandreţe, sugerând gingăşie şi fragilitate. Enigel plecase din ţinuturile arctice, geroase, spre sud, în căutare .........". Riga, crypto, si, lapona, enigel, ion barbu, uvedenrode, joc secund, balad?, menestrel, eminescu, luceaf?rul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Baltagul - Vitoria Lipan - Caracterizare |
|
"În tot ce face şi spune este dragoste şi inteligenţă nativă şi o vitalitate care este a naturii însăşi. Vitoria Lipan este exemplară prin tărie şi perseverenţă.
Conform unui calendar natural ea îşi dă seama că întârzierea soţului său are o singură explicaţie: moartea. Ea se adresează preotului, face vrăji, apelează la autorităţi, dar experienţa o învaţă că trebuie să se bazeze pe ea însăşi, pentru că la ea e durerea. În adâncul sufletului ei e convinsă de moartea soţului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisă îi dictează că trebuie să-l caute şi să-i dea ultima cinstire cuvenită. dragostea ei este profundă, păstrată de-a lungul anilor, după propria mărturisire: ca banul cel vechi. Ştie să-şi rânduiască treburile gospodăriei, înainte de........." . Mihail, sadoveanu, baltagul, vitoria, lipan, caracterizare |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Maitreyi - Mircea Eliade |
|
"
Romanul apare în 1923 şi se bucură de cel mai mare succes la public. Urmând după „Isabel şi apele diavolului” cartea păstrează caracterul de jurnal, de experienţă trăită, dar cu o acţiune mai bine închegată epic şi cu personaje animate de o conştiinţă puternică şi o copleşitoare energieinterioară. Călinescu, care-i inputa gide-ismul excesiv, recunoştea, totuşi, în Istoria literaturii române, că romanul „este realizat dintr-o singură ţâşnire epică”. Acţiunea este plasată în India, locul studiilor sale de orientalistică, şi conţine, în esenţă, una din experienţele trăite în casa profesorului Dasgupta. Eliade recunoaşte că cele relatate sunt fapte reale, cuprinse în Memorii, dar a schimbat unele date cum ar fi: profesia lui Dasgupta şi a povestitorului precum şi finalul poveştii de dragoste cu Maitreyi. Maitreyi şi sora sa Chabu au fost personaje reale." . Maitreyi, mircea eliade, andre gide, les faux-monnayeurs, subiectul, romanului, allan, bengal |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Beniuc - Marul de langa drum |
|
"In opera lui Mihai Beniuc, „Marul de langa drum" constituie fara indoiala un text sintetic reprezentativ, adunand in cele cateva strofe ale sale esenta atitudinilor lirice ale creatiei poetului de dupa 1944. Sentimentului dominant al revoltei si al amenintarilor profetice i-a luat locul in anii constructiei socialiste acela al implinirii idealurilor si al daruirii civice. Sunt nenumarate poeziile care pot ilustra acest proces mai general, dar intre ele „Marul de langa drum" reprezinta neaparat o piesa lrica de mare rezistenta, intrata pe drept cuvant in randul operelor emblematice, care identifica fundamental sensul viziunii artistice a unui creator.
Avand origini foarte indepartate, biblice si folclorice, simbolul marului semnifica cel mai adesea dragostea sau, intr-un numar apreciabil de poezii populare, instrainarea si pustiirea sufleteasca. Pastrand si amplificand prin detalii si nuante prima semnificatie, Beniuc o converteste pe a doua in contrariul ei, incat „marul de linga drum si fara gard" sa devina simbolul rodniciei si al comuniunii cu tara si cu poporul. Copacul atinge astfel proportiile grandioase ale unui sentiment social cuprinzator si adanc, sentimentul apartenentei anteice la o anume colectivitate umana ce patroneaza tutelar destinul tuturor membrilor sai. Simplitatea folclorica a motivului esential al poemului asigura o transparenta cristalina a semnificatiilor lirice mai sus indicate si, daca la acestea se pot adauga oricand note suplimentare, sensul ramane esentialmente acelasi in acord deplin cu insesi intentiile poetului. In raport cu evolutia poeziei moderne spre complexitate si bogatie semantica, imprejurarea ar putea angaja o anume insatisfactie estetica. Faptul revelator ca aceasta nu se produce se explica desigur prin perfecta coerenta artistica a textului, care, in limitele lui asumate, isi dezvaluie o ireprosabila functionalitate............." Dupa cum se stie, Mihai Beniuc a fost unul din poetii "iubiti" ai perioadei ceausiste, poezia "Marul de langa drum" este prin urmare una comunista insotita de un referat la fel de comunist. So enjoy! (a se folosi ca studiu de caz in ce priveste literatura comunista, nu luati de buna ce cititi p-aci) . Mihai, beniuc, marul de langa drum |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Imaginea cuplului in romanul Mara |
|
"Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie. Nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau. Nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar. Acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. dragostea nu va pieri niciodata..." (Epistola intaia catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel, XIII, 4-8).
Aceasta ar fi în câteva cuvinte concepţia lui Ioan Slavici despre iubire, aşa cum apare în romanul “Mara”. Scriitorul prezinta evolutia a trei cupluri diferite: unul deja format si consolidat (Hubar-Hubaroaie), unul format dar pe punctul de a se destrama (Bocioaca-Marta) si un cuplu în formare (Natl-Persida) pe care autorul pune foarte mare accent .............................................. . Cuplu, roman, mara, ioan slavici, iubire |
|
Romana Numar pagini: 2
|
Odă (în metru antic) – Mihai Eminescu |
|
Tema poeziei
Strofa I Strofa a II-a Strofa a III-a Strofa a IV-a Ultima strofă Procedee artistice . Oda, metru, antic, mihai, eminescu, iubire, dragoste, conditia, omului, geniu, tema, procedee, artistice |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mihai Eminescu - Sara pe deal |
|
"Publicat abia la 1 iulie 1885, in revista “Convorbiri literare” poemul “Sara pe deal” “nu putea proveni decat din lada de manuscrise a lui Eminescu, aflatoare acum la Maiorescu” (I. Cretu – “Mihai Eminescu” E.P.L. 1968, p. 408); prin urmare, el trebuie sa apartine perioadei de culminatie eminesciana.
Putand fi incadrat de la nivelul binomului tematic (natura – dragoste), capodopera este totodata creatie lirica filosofica pentru ca aplica o conceptie de amplu si indelung flux in opera lui Eminescu: “Caci visul e o viata, cum viata e un vis”. De fapt, “Sara pe deal” este poemul dorului de dragoste intr-un cadru pe masura, este poemul visului pur. Dorul vine din strafundurile umane si poetul isi imagineaza povestea iubirii pe care o traieste ca pe o dorinta superlativa, transformand-o astfel in mit." Un comentariu obisnuit, dar cred ca asta e singurul site pe care il gasiti.. Mihai, eminescu, sara, pe, deal |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|