direct

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"direct" rezultate au fost gasite 56

1 2 ... 2

Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici

Electronica digitala

Numar pagini: 384

INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie,
stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată
numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci
pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori
exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului,
adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un
raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric
şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional,
aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă
ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în
Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu
este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi
pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul
« multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am
avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care
le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai
recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două
caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea
acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României,
reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei
termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între
grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are
avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în
dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii,
termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din
urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul
socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este
el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ
treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele
de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel
de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil
pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre
confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite
« multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în
plus pentru respingerea termenului.
Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi,
exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între
comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar
prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între
entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai
aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din
România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite
3
A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994
6
simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de
analiză, cât şi de practici.
Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între
partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la
cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac
referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la
naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a
proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare.
. Interculturalitate cercetari si perspective romanesti, - multiculturalismul normativ, relatii interetnice, etnicitate, minoritate etnic?, valori identitare

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 204

Rolul impozitelor directe in formarea resurselor principale de stat

Teza de an. Impozite, impozite directe, resurse de stat | Ministerul Educa?iei ?i Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Financiar-Bancar A. Diordi?a, or. Chi?in?u Catedra Economie ?i Finan?e PROIECT LA SPECIALITATE Tema: Rolul impozitelor directe ?n formarea resurselor financiare publice A elaborat: Eleva anul 2 (liceu), ?nv???m?nt cu frecven?? la zi, grupa FP 0602 L Bondari Victoria Conduc?tor: Profesor magistru ?n economie Timotin Dorina Chi?in?u 2007 Planul: ?ntroducere...

Finante Publice

Numar pagini: 30

Discretizarea sistemelor continue

1. Sisteme de reglare continuale
2. Sisteme de reglare hibride
1. Discretizarea semnalelor continuale
2. Discretizarea sistemelor continue
A. Dicretizarea sistemelor prin identitatea răspunsului continuu şi discret la semnale de intrare tip (impuls sau treaptă)
B. Dicretizarea sistemelor prin substituţii directe (transformări biliniare)
3. Simularea sistemelor hibride
. Discretizare, sisteme, continue, reglare, continuale, hibride, semnal, raspuns, intrare, tip, impuls, treapta, substiturii, directe, transformari, biliniare, simulare

Software industrial

Numar pagini: 14

Definirea si utilizarea segmentelor logice

Combinarea segmentelor
Utilizarea grupurilor de segmente. directiva GROUP
Accesul la numele externe
Comunicarea parametrilor procedurilor
Transferul parametrilor prin registru
Transferul parametrilor prin locatii cunoscute de memorie
Transferul parametrilor prin stiva
Utilizarea blocurilor (tabelelor) de parametri
. Definire, utilizare, segmente, logice, combinare, utilizare, grupuri, directiva group, acces, nume, externe, comunicare, parametri, procedurilor, transfer, registru, locatii, cunoscute, memorie, stiva, blocuri, tabele

SOLTR

Numar pagini: 16

Drogurile

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.......
. Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament

Biologie

Numar pagini: 4

Ilie moromete

Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română, concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.

După aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă", spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă... Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse."

Trăsăturile morale ale personajului reies indirect, din faptele, gândurile şi atitudinile Iui, precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. încă de la începutul romanului, la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu, Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [...], fata văduvei lui Maxim Oprea." Deşi îi era dragă Florica, Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe."
. Ilie, moromete, marin, preda, caracterizare, morometii

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Anglicismele

ANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

Împrumutul masiv de termeni anglo-americani reprezintă un fenomen socio- cultural care s-a manifestat în majoritatea limbilor europene. Influenţa engleză asupra limbii române s-a exercitat, cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atât indirect, prin intermediul limbilor franceză, germană sau rusă, cât şi direct, mai ales la sfârşitul secolului al XX-lea.
Destul de puternică în anumite limbaje funcţionale precum: economie, sport, cinematografie, viaţă mondenă, influenţa engleză este un fenomen lingvistic internaţional cu multiple explicaţii.
. Anglicisme, limba, romana, actuala

Limba si literatura romana

Numar pagini: 10

6. Executiv in timp real destinat conducerii cu calculator a proceselor industriale

6.1. Prezentare generalá
6.2. Nucleul EXECUTIVULUI de timp real (modulul de gestiune al taskurilor - TKMS)
Directivele nucleului EXECUTIVULUI
Definirea unor macroinstructiuni specifice nucleului executivului
Exemplul1. Activarea unui task din alt task
Exemplul 2. Sincronizarea taskurilor pe un eveniment

. Executiv, timp, real, destinat, conducerii, calculator, proceselor, industriale, prezentare, generala, nucleul, tkms, mod, gestiune, task, directive, definite, macroinstructiuni, activare, exemplu, sincronizare, taskuri, eveniment

SOLTR

Numar pagini: 15

Istoria religiilor

In sistemul stiintelor, Istoria religiilor in dimensiunea sa laica, nepartinitoare, infatiseaza fenomenele si procesele care s-au petrecut si care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii.Din perspectiva teologica, istoria religiilor cerceteaza si descrie credintele oamenilor, manifestarile lor religioase, modurile de receptare si simtire a sfinteniei si de exprimare a ei, institutiile sacre si sperantele de realizare mai directa a legaturii cu divinul.
1.Istoria religiilor ca disciplina teologica si laica
2 Repere axiologice in aparitia si constituirea istoriei religiilor
3 Sistemul conceptual si metodele de cercetare.
4. Principalele sisteme explicative a fiintei si originii religiei.
5 Impactul social al studierii Istoriei religiilor.

. Istoria religiilor, mircea, eliade, homo, faber, homo, ludens, homo, sapiens, homo, religiosus, sacru, profan, realitatea, ultima, transcendenta, dumnezeu, paradis, adam, pacat, religie, credinta, dogma, cult, herodot, teologic, laic, repere, axiologice, toma, dí, aquino, etic, morala, a, n, whitehead, s, kirkegaard, mituri, mit, cosmogonie, antropologie, escatologie, max, muller, metoda, filologica, metoda, antropologica-etnologica, e, b, taylor, metoda, comparativa, metoda, istorica, metodele, psihologica, si, sociologica, a, comte, j, lubbok, fetisism, naturism, max, muller, animism, magism, toteism, monoteism, civilizatie,

Religie

Numar pagini: 8

Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple

5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2
2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale
3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã
4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului
5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet
5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet
5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet
. Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire

Software industrial

Numar pagini: 10

Fenoli monohidroxilici

Fenolii au o grupare hidroxil legată direct de un inel aromatic. Ei sunt denumiţi după cel mai simplu reprezentant al clasei fenolul. Metifenolii sunt denumiţi crezoli iar dimetifenolii xilenoli. Uneori, fenolii sunt denumiţi ca hidroxi-compuşi, de exemplu:...........................

METODE DE OBŢINERE
PROPRIETĂŢI CHIMICE
REACŢII ALE NUCLEULUI AROMATIC
REPREZENTANŢI
. Fenolii, hidroxil, metifenolii, crezoli, dimetifenolii, xilenoli, metode, obtinere, gudroanele, tratarea, sarurilor, sodiu, fenoxidul, substitutia, nucleofila, oxidarea, alchilbenzenilor, tratarea, aminelor, proprietati, chimice, anioni, ionul, fenoxid, ciclohexanoid, nucleului, aromatic, substitutie, electrofila, halogenfenolii, tetraiododifenilenchinona, rosul lui lautemann, mononitrofenoli, polinitrofenoli, reprezentanti, runge, crezolii

Chimie

Numar pagini: 9

Curs II - Structuri de date

TIPURI ŞI STRUCTURI DE DATE
FIŞIERE
FIŞIERE SECVENŢIALE
FIŞIERE CU ACCES SELECTIV (RELATIV, direct )
FIŞIERE INDEXATE
. Structuri, date, tipuri, fisiere, secventiale, acces, selectiv, relativ, direct, indexate

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 5

Arta de a vinde

În opinia lui Zig Ziglar “TOATĂ LUMEA LUCREAZĂ ÎN VÂNZĂRI; TOŢI LUCRĂM ÎN DOMENIUL VÂNZĂRILOR; trebuie să înţelegem că toţi, indiferent de profesie suntem agenţi de vânzări.” Deoarece în final ne vindem forţa de muncă şi suntem direct interesaţi să o vindem cât mai convenabil atât pentru noi cât şi pentru cumpărător...................... Arta, de, a vinde, zig, ziglar, domeniul, vanzarilor, consumatorul, consum, marketing, agent, vanzari

Economie

Numar pagini: 3

Radioastronomia

" Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . În secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul . Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod direct .
Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită.........." . Radioastronomie, isaac newton, energia, radia?iei, electromagnetice, atmosfer?, p?mânt, planete, spectroscop, obiectivul, imaginea, lup?, ocularul, undele, radio, sincrotron, electronii

Fizica

Numar pagini: 2

Winston Churchill

Sir Winston Leonard Spencer Churchill was born at Blenheim Palace on Nov. 30, 1874. His father was Lord Randolph Churchill, who descended directly from the 1st duke of Marlborough, of whom Winston was to write a biography. His mother was Jennie Jerosme, an American.
Churchill's childhood was unhappy. He spent most of his time at school, something he didn't really love. His teachers caracterized him as bright, but stubborn and obstinate. He loved to read history and poetry, however, and was fascinated by soldiers and battles. From childhood he had an extraordinary memory.
Winston Churchhill didn't want to go to university. Instead, he enrolled in the Royal Military College at Sandhurst. He graduated in 1894.
After service in Cuba and India, he worked as a war-correspondent in Northern India, Sudan and in South Africa, where he was captured by the Boers. His daring escape made him an overnight celebrity.
. Winston, churchill

Engleza

Numar pagini: 3

Clasificare a drogurilor

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
. Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative

Biologie

Numar pagini: 6

Cap.5. Interactiunea taskurilor concurente

5.1. Consideratii generale
5.2. Utilizarea semafoarelor pentru excluderea mutuala a taskurilor si pentru sincronizarea lor indirecta
5.3. Utilizarea variabilelor eveniment pentru sincronizarea indirecta si excluderea mutuala a taskurilor

. Interactiune, task, concurente, consideratii, generale, utilizare, semafoare, excludere, mutuala, sicronizare, indirecta, variabile, eveniment, sincronizare, indirecta

SOLTR

Numar pagini: 7

Ion Barbu: Isarlik

"Ion Barbu a fost exceptional si ca matematician si ca poet. Profesor universitar, matematicianul Dan Barbilian si-a luat ca scriitor numele bunicului dinspre tata, Ion Barbu (zidar in mahalaua bucuresteana „Omul de piatra"), caruia ii datora atmosfera balcanica din o seama de poezii: „I-am luat numele, deci eram dator sa las ca glasul lui sa se faca auzit".
Interpret subtil al propriei poezii, Ion Barbu a marturisit ca, in cautarea unei Helade vesnice, locas al poeziei elevate, a poposit intr-o a doua faza a activitatii poetice, dupa ciclul parnasian, intr-un univers fabulos, definit prin „pitorescul si umorul balcanic". Cautand o imagine mai directa a vechii Grecii, el creeaza un univers halucinant, imagineaza o cetate alba a Isarlikului, ca un cuib de piatra si leguma, asezata la mijloc Intre rau si bun, intr-o atmosfera fantastica., plina de culoare, invadata de lumina puternica a soarelui, patrunsa de sunete line............."
. Ion, barbu, isarlik, natratin, domnisoara hus, matei caragiale, crai, de, curte, veche

Limba si literatura romana

Numar pagini: 7

Popa Tanda - Caracterizare

Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, ioan slavici, caracterizarea directa, insusiri si defecte, gandire practica, saraceni

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Popa Tanda - Caracterizare

Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei Popa Tanda, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (“ In vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani “), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar a ramas sufleteste mereu tanar, “precum a fost: verde, vesel si harnic. Daca parul carunt si barba carunta ar vesti vremea lui, am crede ca copilasii cu care joaca inspre seara sunt copilasii lui.”. Parintele trandafir, popa tanda, caracterizare directa, insusiri si defecte, saraceni, ioan slavici

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

13. D.D. Roşca (1895-1981)

"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........."

BIBLIOGRAFIE

1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995
2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981
3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985
4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979
. Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Sublimul - Generalitati

"În mod tradiţional sublimul, drept categorie estetică este tratat imediat după frumos. Există, desigur, motive adânci, atât de ordin teoretic cât şi istoric pentru această anume consecuţie. În fapt, chiar analiza dihotomică a celor două categorii, atât la începuturile teoretizării cât şi, mai ales, în perioada modernă, prin Edmund Nurke, Immanuel Kant sau Schiller, spune de la sine, foarte mult despre puternica apropiere a frumosului de sublim şi a sublimului de frumos.
Într-o oarecare măsură şi apelul la etimologie este lămuritor atât pentru apropierile cât şi pentru diferenţierile (până la apoziţie) ale semnificaţiilor categoriilor amintite. Se ştie, astfel că, în Grecia antică, într-o fază târzie a acesteia, adjectivul megaloprepes a ajuns să desemneze un fel de a fi înalt, mai ales în ceea ce priveşte stilul. Forma substantivată era megaloprepeia. Termenul însă care va face carieră va fi hypsos şi el se va impune oricum prin chiar titlul faimosului tratat anonim Peri hypsous (sec. I d.chr.). Substantivul hypsos indică, mai direct, depărtarea sau înălţimea, iar prin extensie, sugera, un mod de fiinţare elevată, fie a lumii, fie a omului. Aceste semnificaţii sunt prezente şi în latină unde avem grupul înrudit de termenii: sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimus, ş.a.m.d. Pentru semnificaţia strict estetică o formă adverbială, sublimen, se va dovedi a fi extrem de importantă. Prin cei doi compuşi, sub şi limen, se sugerează, alăturarea, oarecum paradoxală, a două lucruri contradictorii; ceva aflat dedesubt (sub) cu ceva aflat deasupra (limen). Sublimen indică un efort ajuns ,,până sub pragul (de sus)" al unei uşi, iar prin extensie, a ajuns să semnifice un efort care năzuieşte să atingă pragul de sus al oricărei situaţii. Prin urmare se trece de la ceea ce este înalt, la modul propriu, la ceea ce este elevatul, măreţul, grandiosul, în sens figurat.................."
. Sublimul, frumos, edmund nurke, immanuel kant, schiller, megaloprepes, stilul, megaloprepeia, hypsos, sublimus, sub, limen, sublimus, sublimitas, sublime, sublimo, sublimen, elevatul, maretul, grandiosul, lysis, platon, tatarkiewicz, menon, simposion, fedon, legile, aristotel, catharsis, cicero, de oratore si orator, quintilian, arta oratorica, atic, asianic, gust, rené hocke, manierismul in literatura, manierism si asianism, tipologic, tratat despre sublim, longinus, peri hypsous, cartea facerii, iliada, odiseea, hartmann, boileau, kant, critica facultatii de judecare, critica facultatii de judecare estetice, analitica sublimului, matematic, dinamic, critica hartmanniana, uriasul, enormul, gravul, grandiosul, zguduitorul, infricosatorul, emotionantul, tragicul

Estetică

Numar pagini: 4

Acceleratoare de particule

Realizarea si studiul reactiilor nucleare nu pot fi facute decat daca particula-proiectil va primi o energie cinetica suficienta pentru a initia reactia. Ca urmare, se construiesc acceleratoare de particule capabile sa furnizeze energia necesara. Pot fi accelerate in mod direct doar particule cu sarcina, in acest scop utilizandu-se diverse combinatii de campuri electrice si magnetice, statice sau variabile, omogene sau neomogene. Dezvoltarea acceleratoarelor incepe dupa 1962, ca urmare directa a descoperirii reactiilor nucleare. In tab.1 sunt cuprinse principalele date privind acceleratoarele de particule. ............................... Acceleratoare, particule, reactiilor, nucleare, studiul, electrostatic, direct, generatorul, van, graaff, generatorul, cascada, transformator, masina, electrostatica, tub, accelerare, liniari, rezonanta, acceleratori, inductie, tip cockroft-walton, ciclotronul, betatronul, fazatron, sincrofazotron, sincrociclotron

Chimie

Numar pagini: 5

Descompunerea termica a hidrocarburilor

Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la tem¬peraturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Se ştie demult că această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar¬buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste această temperatură).............................. Descompunere, termica, hidrocarburi

Chimie

Numar pagini: 5

I. 1. Concepţii antice despre natura umană

"Toate marile teme ale filosofiei se leagă, în mod mai mult sau mai puţin direct, de om. Filosofii, chiar dacă n-au avut mereu conştiinţa clară a acestui lucru, şi-au abordat întotdeauna problematica în vederea omului, ţinând invariabil cont de el – ţinta, mai mult sau mai puţin îndepărtată a oricărei concepţii.
În ceea ce priveşte filosofia greacă, aceasta, încă din prima ei fază, intens cosmologică, în care urmărea să găsească temeiul lumii şi să construiască un scenariu raţional de apariţie a ei din Principiu, ne oferă în acelaşi timp şi un model de înţelegere a omului (άνθρωπος). Vechii filosofi au pus constant în evidenţă, fiecare în modalitate proprie, natura lui duală: faptul că, pe de o parte, prin corpul său, este asemenea tuturor lucrurilor din univers, iar pe de altă parte, prin suflet este ceva distinct. În acelaşi timp, ei s-au străduit să conceapă principiul tuturor lucrurilor luând drept model raţionalitatea umană, ceea ce însemna deopotrivă efort de integrare a cosmică a omului şi recunoaştere a unui loc privilegiat pentru el în univers............"
. Conceptie, antice, natura, umana, filosofia, greaca, heraclit, focul, socrate, amintirile despre socrate, xenofon, platon, sofisti, protagoras, despre starea originara a omului, prometeu, aristotel, protagoras, de rerum natura, lucretiu, gheorghe vladutescu, w, k, guthrie

Antropologie

Numar pagini: 5

Al. Macedonski - Noaptea de decemvrie

“Noaptea de decemvrie” apare in felul acesta ca tragedia unei ratari exprimate prin intermediul unei parabole lirice cu sensuri etico-sociale mai mult decat transparente. Nu treapta inalta a conditiei umane o vizeaza poemul de vreme ce Meka nu e inaccesibila oricui, si treapta imediata a existentei umane in lupta ei pentru afirmare si implinire. Selectia indivizilor vrea sa sugereze Macedonski, nu se face totdeauna conform cu propria lor inzestrare si mijloacele nu au decat valoarea de a inlesni atingerea scopului, indiferent de calitatea si indreptatirea lor. “Noaptea de decemvrie” este asadar poemul revoltei sociale din perspectiva antiburgheza a artistului condamnat la o existenta precara in mijlocul unei societati in care scopul scuza mijloacele. Felul invaluit, parabolic in care procedeaza insa Macedonski aici, spre deosebire de pilda de “Noaptea de ianuarie” sau “Noaptea de februarie” sau “Noaptea de noiemvrie”, ridica poezia la conditia pamfletului si a satirei directe la inaltimea simbolului universal al esecului social.. Macedonski, noaptea, de, decemvrie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

Mircea Eliade - Spirit universal

"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."

Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu
istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Rene Antoine Ferchault de Reamur

Viata si opera
"Rene Antoine Ferchault de Reaumur s-a nascut la 28 februarie 1683, în localitatea La Rochelle. La început a studiat dreptul la Bourges, apoi, in 1703 s-a mutat la Paris, unde a studiat stiintele naturii, matematica şi fizica. La varsta de 25 de ani a devenit membru al Academiei de Stiinte din Paris si in cei aproape 50 de ani cat a fost membru activ al acesteia a fost de 12 ori director. La sesiunile Academiei a prezentat 75 de lucrari originale.
Dupa ce a publicat cateva lucrari de matematica, Reaumur........" . Rene, antoine, ferchault, de, reaumur

Fizica

Numar pagini: 2

Life Of Rodin

Auguste Rodin was born November 12, 1840 in Paris and attended the Ecole des Arts Decoratifs in Paris at age 14. Rodin had a special gift for modeling human figures and faces; therefore sculpting humans is all he did. Decorators and commercial sculptors exploited Rodin at a very young age. It was some 20 years before he could sculpt for himself, under the commercial sculptor Albert Carrier-Belleuse. (Auguste, 19)
Rodin sculpted ornamental figures for several major buildings in Brussels, such as the Bourse and the Palais des Academies. He then worked on the monument to Jean-Francois Loos, the former mayor of Antwerp. Rodin did not start this monument, but he work on it. Rodin acquired a sufficient amount of money to travel to Italy, which was an important step in his career. In 1877 he returned to Paris with his first major sculpture, The Age of Bronze. This piece of work showed a young man coming out of misery and depression to a state of heightened awareness. Critics and fellow artists thought and also accused Rodin of making this piece from a plaster cast taken directly from a living person. This deeply hurt Rodin. (Auguste, 19) In 1880, Rodin was contracted by the French government to make a door for the projected Musee des Arts Decortifs. Rodin worked endlessly on the sketches for the bronze door, now titled The Gates of Hell. In 1883 Rodin met Camille, this is when he had reached his “decisive stage” in preparations for The Gates of Hell. This aspect of Rodin’s work and ideas has to be borne in mind considering the beginning of his relationship with Camille Claude. (Auguste, 21-22)
. Rodin

Engleza

Numar pagini: 2

Zaharia Stancu sau poezia prozei

"Formula realismului liric sub care a fost inregistrata contributia lui Zaharia Stancu la dezvoltarea prozei noastre contemporane se dovedeste in cazul lui extrem de aproximativa, printr-o cuprindere prea larga pentru particularitatile artistice pe care are pretentia de a le identifica. Orice formula se cuvine dealtfel concretizata si detaliata printr-o analiza la obiect. Nu e cu putinta sa ne multumim a-1 asocia pe Zaharia Stancu unor scriitori ca Mihail Sadoveanu, George Mihail Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu. Gestul firesc pe care trebuie sa-1 adaugam este disocierea.
Sa amintim intai de toate ca infuzia lirismului in proza era considerata de Lovinescu drept un fenomen de imaturitate, sensul evolutiei moderne reprezentindu-1 dimpotriva obiectivarea. Ceea ce criticului i se paruse a fi un anacronism avea sa devina insa, dincolo de orice previziune nascuta din considerente de sistem, o realitate constrangatoare a prozei romanesti (si nu numai!) de dupa ultimul razboi. Ceea ce Lovinescu se complacuse sa ignore era faptul ca genurile literare evolueaza si se revitalizeaza nu numai prin purificarea esentei lor, dar si prin hibridare. In conditiile date, departe de a fi un element de disolutie, lirismul poate contribui din plin la amplificarea efectelor naratiunii. Chiar daca, principial, ideea puritatii genurilor nu poate fi infirmata, rezultatele efortului artistic se apreciaza dupa calitatea operei concrete si nu dupa corespondenta ei cu normele preexistente.
Implicatiile lirismului in proza obliga insa la o clarificare teoretica si mai importanta. Ca domeniu al subiectivitatii umane, aplicate fireste la obiect, adica, in termeni lukácsieni, al autoconstiintei umane, arta este in intregimea ei lirism si nu poate fi altfel. Trebuie prevenit impotriva confuziei destul de raspandite intre lirism si poezie sau, cum zice Croce, liricitate. Deosebirea, in literatura artistica, dintre poezie si proza nu e de substanta, ci de modalitati, lirismului direct opunandu-i-se, desigur conventional, lirismul indirect, intermediat."
. Zaharia, stancu, lirism, proza, satra, descult, darie, zile, de, lagar, padurea, nebuna

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Activitati ale creierului

Creierul uman ,asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer.Cu ajutorul milioanelor de celule , acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre–chiar si atunci cand dormim.

Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii.
In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei.

. Creier, memorie

Biologie

Numar pagini: 3

D-l Goe - demonstratie

Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”.
Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.. D-l goe, domnul goe, i, l, caragiale, momente si schite, cadrul desfasurarii actiunii, atitudine ironica, narator, discursul naratorului, naratiunea

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

D-l Goe - demonstratie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Postulatele lui Einstein

FENOMENELE FIZICE SE DESFASOARA IDENTIC IN TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INERTIALE IN CONDITII INITIALE IDENTICE.

VITEZA LUMINI IN VID ARE ACEEASI VALOARE IN TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INITIALE SI IN TOATE directIILE, ADICA NU DEPINDE DE MISCAREA SURSEI DE LUMINA SAU A OBSERVATORULUI.
. Postulate, albert, einstein, fenomene fizice, sisteme referinta, inertiale, viteza lumina

Fizica

Numar pagini: 2

Greek Gods in the Iliad.

With our view of God, it can sometimes be difficult to comprehend the actions and thinking of the Greek deities. The Christian God does not tend to take such an active role in the affairs of people's lives, where, on the other hand, the Greeks regarded direct involvement by the gods as a daily, uncontrollable part of life. Needless to say, divine intervention was a major variable in the equation of Homer's Iliad.
The gods picked who they would favour for different reasons. Except Zeus: As the symbol of supreme authority and justice, he makes judgement calls as to the other gods' involvement in the war, remains impartial, and doesn't seem to get caught up in picking favourites. Even when his own son, Sarpedon, was about to die, Zeus chose to let the outcome go unaltered.
. Greek, gods, iliad, homer

Engleza

Numar pagini: 2

Poluarea solului

Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul,............................. . Poloare, sol

Chimie

Numar pagini: 3

Mutatii

Genele, ca si cromozomii, sunt de obicei constante; totusi de mult s-a constatat ca apar, din cand in cand, la diferitele organisme, variatii bruste, mai mult sau mai putin evidente. Aceste variatii, denumite mutatii, se datoreaza fie schimbarii unei singure gene, fie schimbarii cromozomilor intregi sau a unor segmente ale acestora. Unele dintre aceste schimbari bruste, devenite imediat ereditare la urmasii directi, s-au observat inca de multa vreme. Din exemplele mai vechi de mutatii merita a fi citate urmatoarele:. Mutatii, genele, cromozomii, organisme, variatii, gene, oile pitice de ancona, chelidonium laciniatum, graul squarehead, datura inermis, darwin, cauzele, stadler, roentgen, gager, blakeslee, razelor

Biologie

Numar pagini: 4

ADN-ul

Acidul deoxiribonucleic (ADN pe scurt) este materialul genetic al organismelor celulare si al celor mai multi virusi. ADN-ul poarta informatiile necesare sintetizarii directe a proteinelor si pentru replicare. Sinteza proteinelor este producerea de proteine necesare celulei sau virusilor pentru activitatiile acestora sau pentru dezvoltare.
Replicarea este procesul prin care ADN-ul se copiaza pe sine insusi pentru fiecare celula descendenta sau virus, pasADN informatii despre sinteza proteinelor. In cele mai multe organisme celulare ADN-ul este organizat ca si cromozomi localizati in nucleul celulei.

. Adn, acidul, deoxiribonucleic, materialul, genetic, molecula, nucleotida, watson, sinteza, proteinelor

Biologie

Numar pagini: 3

Nae Catavencu - caracterizare

Nae Catavencu este un personaj memorabil al comediei “O scrisoare pierduta” ilustrand tipul demagogului si al parvenitului. El este “avocat”, “director-proprietar” al ziarului “Racnetul Carpatilor”, prezident-fondator al Societatii Enciclopedice Cooperative “Aurora Economica Romana”.
Schema personajului se sprijina pe grotesc si ofera publicului un personaj complex ale carui masti tradeaza esenta si aparenta. Folosind caracterizarea directa si indirecta, Caragiale creeaza nenumarate situatii pentru ca personajul sa se demaste, sa se defineasca prin limbaj, fapte, gesturi sau prin relatia cu alte personaje.. Nae catavencu, caracterizare, i, l, caragiale, o scrisoare pierduta, racnetul carpatilor, ipocrit, palavragiu, zgomotos, escroc, demagogie

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Nae Catavencu - caracterizare

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

De la monarhia constitutionala la dictatura iacobina

DECLARATIA DREPURILOR OMULUI SI CETATEANULUI
CONSTITUTIA DIN 1791
GUVERNAREA GIRONDINA
GRUPAREA IACOBINA
DIRECTORATUL
. Monarhie, constitutionala, dictatura iacobina, declaratia, drepturilor, omului, si, cetateanului, constitutia, din, 1791, guvernarea, girodina, gruparea, iacobina, directoratul, 26, august, 1789, adunarea, constituanta, libertatea, proprietatea, rezistenta, presiune, legea, egali, suveranitatea, natiune, proprietatea, sacra, inviolabila, desfintarea, cenzurii, libertatea, presei, refuzul, regelui, sanctiona, decretele, august, miscare, mase, versailles, ludovic, xvi, paris, clerul, episcopii, alesi, franta, principiului, separarii, puterilor, in, stat, puterea, executiva, puterea, legislativa, 83, departamente, comune, cantoane, cluburi, revolutionare, 1791, austria, prusia, 11 august, 1792, comuna, insurectionala, din, paris, 21, septembrie, 1792, republica, 20 sept, 1792, valmy, tarile de jos, belgia, brissot, calendarul republican, ghilotinat, vendeea, danton, robespierre, just, saint, comitetul, salvarii, publice, guvern, comitetul sigurantei generale, politie, tribunalele, revolutionare, reprezentantii, in, misiune, psihoza, tradarii, revolutiei, instaurarea, terorii, sept, 1793, condamnat, moarte, plan, extern, iunie, 1794, coalitia, straina, moderatilor, radicalilor, fericirea, generala, votul, thermidoriana, guvernarea, universal

Istorie

Numar pagini: 3

Simbolismul – Estetica – Teme şi motive poetice

"Simbolismul este un curent literar de circulaţie universală care a apărut în a doua jumătate a secolului al- XIX-lea ca reacţie împotriva parnasianismului (curent literar, apărut în Franţa împotriva sentimentalismului, abuzurilor fanteziei). Numele curentului l-a dat poetul francez Jean Moreas (de la grecescul symbolon=semn). Arta poetică simbolistă promovează conceptul modern de poezie, caracterizându-se prin următoarele trăsături mai importante:...........". Simbolismul, curent, literar, franta, sentimentalismul, jean moreas, symbolon, semn, arta, poetica, poezie, respingerea, prozaismului, cultivarea, simbolului, folosirea, sugestiei, muzicalitate, iubire, nevroza, natura macedonski, mircea demetriad, ion theo, tudor arghezi, traian demetrescu, iuliu savescu, stefan petica, dimitrie anghel, directia, pseudosimbolista, poezie, citadina, ion minulescu, depresiv, george bacovia

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular

"Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră populară reprezintă deci una din premisele fundamentale ale filosofiei româneşti. În cadrul acesteia întâlnim o viziune specifică despre lume şi viaţă, valori etice şi estetice care i-au influenţat mai mult sau mai puţin direct pe filosofii români.
Cultura populară românească are o latură extrem de arhaică, provenită din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, aşa încât, în evidenţierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei româneşti nu putem face abstracţie de spiritualitatea dacă. Informaţii asupra acesteia le avem, începând cu secolul al VI-lea î.Hr. de la diverşi istorici, filosofi şi scriitori antici şi chiar din primele secole creştine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes............."

BIBLIOGRAFIE

1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
2. Vlăduţescu, Gheorghe, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Buc., Ed. Minerva, 1982

. Premise, istorice, culturale, gândire, filosofice, romanesti, geto-daci, cantemir, valente, filosofie, cultura, romana, tip, popular, gandire, arhaica, herodot, hecateu, strabon, pomponius, mela, dio cassius, porphyrius, iamblichos, jordanes, burebista, religie, henoteista, zalmoxis, zeul, suprem, mitul, nemurire, suflet, charmides, platon, crestina, bizantina, civilizatie, mesterul manole, miorita, dumnezeu, diavol, completare, creatie, creatorul, prim, obosit, conflictul, lumea, umana, divina, geneza, pamantul, cosmogonie, apa sambetei, ethos, colectiv, basmul, individualizat, balada, destin, uman, absurd, cathartica

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Generalitati. Clasificarea fisierelor

Fisierul
Înregistrarea
Accesul
Modul de acces
Variabilelor fisier
Clasificarea fisierelor
Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere
. Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read

Informatica

Numar pagini: 2

N. Hartmann, Unitatea şi convergenţa întregii arte mari

"Straturile ontic superioare se află ascunse mai adânc în interiorul operei de artă şi apar numai în transparenţa straturilor exterioare. Lucrul acesta îşi are temeiul lui ontic: artele se îndreaptă spre simţuri, simţurile sunt însă legate de lucrul fizic, şi numai prin mijlocirea acestuia pot face sesizabil un conţinut ulterior. Punctul acesta de inserţie nu poate fi dat la o parte sau schimbat. Simţurile, în adevăr, nu mijlocesc direct nici elementul sufletesc, nici viaţa, ci cu desăvârşire numai ceea ce ţine de lucruri - ceea ce aparţine domeniilor largi ale fizicului. De aceea, straturile ontic mai înalte trebuie să fie cele estetic ,,mai adânci". Nici din acest raport nu se poate elimina nimic. El este valabil, numai cu puţine schimbări, pentru toate domeniile artei. Şi pentru frumosul uman şi pentru frumosul naturii.
Rezultă de aici ceva remarcabil. Diferite sunt pretutindeni............". Hartmann, unitatea, convergenta, arte, mari, creatie, artistice, diversitate, simturi, henric al iv-lea, shakespeare, partenonul, arta fugii, falstaff, rembrandt, apollo, simfonia a cincea, simfonia a saptea, beethoven, bach, michelangelo

Estetică

Numar pagini: 3

Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor. Boli cauzate de carenta unor vitamine.

In ultima vreme auzim tot timpul de vitamine si de felul cum acestea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol absolut necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proporţii de câteva miligrame pe zi. Diferenţa intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul preparării mâncării.. Valoarea, nutritiva, terapeutica, boli, carenta, vitamine, nutritionisti, lunin, hopkins, vitamina, a, b1, b2, beriberi, b6, scorbutul, d, rahitismul, e

Biologie

Numar pagini: 5

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 6. Rousseau şi ideea reîntoarcerii omului la starea sa naturală

"Dacă Pascal încă mai credea cu ardoare în ajutorul divin pentru salvarea genului uman, secolul al XVIII-lea, intens raţionalist, dă naştere concepţiei rousseauiste a omului lipsit de orice raport esenţial cu absolutul, liber şi bun de la natură, care printr-un mecanism firesc al evoluţiei şi-a creat pretutindeni lanţuri înrobitoare, de care nu va putea scăpa decât prin întoarcerea, în condiţiile ireversibile ale societăţii, la valorile originare.
Printr-o anumită înclinaţie proprie naturii sale, Rousseau e un contemplativ, o fire visătoare, puţin predispusă la efort metodic şi acţiune efectivă. Dar inerţia, voluptatea sentimentului cultivată în izolare, acel individualism orgolios care se traduce în dispreţul tuturor regulilor şi convenţiilor pe care înţelpciunea umană le consideră indispensabile vieţii sociale, nu a reprezentat de fapt decât forma indirectă, deghizată, mai mult sau mai puţin conştientă, a unui protest........"

BIBLIOGRAFIE

1. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998

. Rousseau, ideea, reintoarcerii, om, starea, naturala, pasca, l rationalist, rousseauiste, conceptie, liber, bun, contemplativ, revolutia, 1789, teza, raul, discursul, stiinte, arte, discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni, montaigne, locke, contractul social, dumnezeu, libertatea, onoarea, viata, bunurile, vointa generala, hobbes, ernest stere

Antropologie

Numar pagini: 5

Echilibrul acido-bazic in organismul uman

Majoritatea proceselor metabolice din organism generează direct sau indirect cantităţi apreciabile de ioni H+, ceea ce face ca ele să fie considerate – în ansamblu – drept procese producătoare de acizi. Dintre acestea fac parte, în primul rând, căile catabolice fundamentale ale principiilor imediate (glucide, lipide, proteine). Astfel: ........................... Echilibrul, acido-bazic, organismul, uman, procese, metabolice, glicoliza, proteic, lipidelor, ureei, formarea

Chimie

Numar pagini: 3

Poemele luminii

Poezia face parte din volumul de debut al poetului, „Poemele luminii”, apărut în 1919. Este o operă lirică, o poezie de dragoste, concepută ca o adresare directă către fiinţa iubită.
Opera lirică este opera în care poetul, prin intermediul eului liric, îşi transmite în mod direct trăirile, apelând la imagini artistice şi figuri de stil.
. Opera, lirica, lucian, blaga, poemele, luminii, izvorul, noptii

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

1 2 ... 2

"direct" rezultate au fost gasite 56

direct

Alege conditiile

"direct" rezultate au fost gasite 56

"direct" rezultate au fost gasite 56

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate