dens
"dens" rezultate au fost gasite 15
Dispozitive electronice si electronica analitica |
|
CUPRINS
DISPOZITIVE ELECTRONICE SI ELECTRONICĂ ANALOGICĂ Cristian Bucur Introducere Cuprins Modulul A 1. Dioda semiconductoare 1.1. Caracteristici statice 1.2. Semiconductori intrinseci 1.3. Semiconductori extrinseci 1.4. densităŃi de curent în semiconductori 1.5. JoncŃiunea p-n la echilibru termodinamic 1.6. Polarizarea joncŃiunii P-N 1.7. Fenomene care modifică caracteristica statică 1.8. Circuite echivalente în regim static 1.9. Circuite echivalente în regim cvasistaŃionar 1.10. Tipuri de diode semiconductoare cu joncŃiune 1.11. Principiul superpoziŃiei 1.12. Circuite de redresare 1.13. Stabilizatorul parametric 2. Tranzistori 2.1. Teoria elementară a TBP 2.2. Modele în regim static 2.3. Caracteristici statice ale TBP 2.4. Polarizarea TBP în zona activă de funcŃionare 2.5. Regimul variabil al TBP 2.6. Caracteristici statice ale TEC 2.7. Polarizarea tranzistorului cu efect de câmp 2.8. Circuite echivalente ale TEC 3. Dispozitive multijoncŃiune 3.1. Dioda PNPN 3.2. Tiristorul convenŃional 3.3. Triacul 3.4. Tranzistorul unijoncŃiune 3.5. Tiristorul MOS 3.6. Tiristorul GTO cu blocare pe poartă 3.7. Tiristorul Darlington 3.8. Tiristorul I.G.B.T. 3.9. Aria de diode controlată Teste de autoevaluare A Modulul B 4. Amplificatoare de semnal mic 4.1. Parametrii amplificatoarelor de semnal mic 4.2. Amplificatorul cu TBP in conexiune EC 4.3. Amplificatorul cu TBP in conexiune CC 4.4. Amplificatorul cu TBP in conexiune BC 4.5. PerformanŃele amplificatoarelor cu TBP 4.6. Etaje cu tranzistori compusi 4.7. Structuri pentru cresterea impedanŃei de iesire 4.8. Structuri pentru cresterea impedanŃei de intrare 5. Amplificatoare cu reacŃie negativă 5.1. ConsideraŃii privind reacŃia negativă (RN) 5.2. Topologii ale amplificatoarelor cu reacŃie 5.3. RN cu esantionare în nod si comparare în nod 5.4. Metodica de rezolvare a amplificatoarelor cu RN 5.5. RN cu comparare buclă si esantionare buclă 5.6. RN cu esantionare pe buclă si comparare în nod 5.7. RN cu esantionare în nod si comparare pe bucla 5.8. PerformanŃe ale topologiilor de reacŃie 6. Amplificatoare de putere 6.1. Amplificatoare de putere în clasă A 6.2. Amplificatoare de putere în clasă B 7. Amplificatoare integrate 7.1. Amplificatoare diferenŃiale 7.2. Amplificatoare operaŃionale 7.3. Amplificatoare de transimpedanŃă (Norton) 7.4. Amplificatoare de putere 7.5. Amplificatoare cu impedanŃă de intrare foarte mare 7.6. Amplificatoare de instrumentaŃie 7.7. Amplificatoare de izolaŃie Teste de autoevaluare B. Electronica, tranzistori, amplificatoare, dispozitive multijonctiune |
|
Electronica digitala Numar pagini: 330
|
A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite |
|
Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea Editura Tehnica Bucuresti - 1969 Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii. Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate. 1. Notiuni introductive 11 1.1. Curentul electric 11 1.2. Circuite electrice 14 1.3. Condensatoare si bobine 20 1.4. Curentul alternativ 26 2. Circuite electrice simple 36 2.1. Circuite sursa-receptor 36 2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39 3. Circuite oscilante 42 3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42 3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42 3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43 3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43 3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45 3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45 3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46 3.2.3. Rezonanta 47 3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49 3.3.1. Circuitul oscilant serie 50 3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52 3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54 3.4. Circuite oscilante cuplate 55 4. Tuburi electronice 57 4.1. Introducere 57 4.2. Emisia electronica 58 4.3. Dioda 59 4.3.1. Functionarea diodei 60 4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62 4.3.3. Puterea consumata in dioda 64 4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65 4.4. Trioda 66 4.4.1. Functionarea triodei 67 4.4.2. Caracteristicile triodei 68 4.4.3. Parametrii triodei 69 4.5. Tetroda si pentoda 73 4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76 4.6.1. Tuburi multigrile 76 4.6.2. Tuburi multiple 77 4.7. Tuburi cu gaz 77 4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78 4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79 4.8. Tuburi catodice 80 5. Dispozitive semiconductoare 82 5.1. Introducere 82 5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82 5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83 5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86 5.3. Dioda semiconductoare 88 5.3.1. Jonctiunea pn 88 5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91 5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93 5.4. Tranzistorul 94 5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95 5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97 5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99 5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103 5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106 5.5.1. Dioda Zener 106 5.5.2. Dioda tunel 107 5.5.3. Dioda varicap 108 5.5.4. Tiristorul 108 5.5.5. Termistorul 110 5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111 5.5.7. Fotorezistentele 113 6. Redresoare 114 6.1. Circuite electronice 114 6.2. Transformatoare de retea 114 6.3. scheme de redresare 116 6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116 6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118 6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120 6.4. Filtre de netezire 121 6.5. stabilizatoare de tensiune 124 6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124 6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126 7. Amplificatoare 128 7.1. Introducere 128 7.2. Trioda ca amplificatoare 131 7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131 7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134 7.3. Tranzistorul ca amplificator 135 7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135 7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138 7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140 7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141 7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142 7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142 7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153 7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159 7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166 7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169 7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181 7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182 7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184 7.6. Amplificatoare de curent continuu 185 8. Oscilatoare 188 8.1. Introducere 188 8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189 8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192 8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194 8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196 8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199 8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201 8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203 8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204 9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207 9.1. Introducere 208 9.2. Modulatoare 208 9.2.1. Tipuri de modulatie 208 9.2.2. Circuite de modulatie 211 9.3. Circuite de detectie 215 9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217 10. Circuite de comutatie 221 10.1. Introducere 221 10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222 10.3. Circuite logice 225 10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225 10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226 10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288 10.3.4. Circuit NICI 229 10.4. Circuite basculante 230 10.4.1. Circuit basculant bistabil 231 10.4.2. Circuit basculant monostabil 233 10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234 Bibliografie 236 . Electronica |
|
Electronica Elementara Numar pagini: 242
|
Hidrogenul |
|
1.Starea naturală
2. Hidrogenul molecular H2 a)proprietăţi fizice - densitatea - căldura specifică - viteza de difuziune - solubilitatea b) proprietăţi chimice - combinarea hidrogenului cu nemetalele 3. Obţinerea hidrogenului molecular - în laborator - în industrie - în reacţii de descompunere termică 4. Utilizări . Hidrogen |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Masele plastice |
|
\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"
POLIETILENA POLIPROPILENA POLISTIRENUL MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE . Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic |
|
Chimie Numar pagini: 9
|
Fibrele sintetice |
| Una dintre necesităţile vitale ale fiinţei umane din toate timpurile a fost ca, pe lângă asigurarea hranei, să-şi procure şi materialele necesare confecţionării îmbrăcămintei. În acest scop, ca şi în alte cazuri, omul s-a adresat naturii. Prin încercări, timp de mii şi mii de ani, el a reuşit să identifice diferite materiale adecvate acestui ţel şi să elaboreze tehnologiile necesesare prelucrării lor.......................... Fibre, sintetice, îmbracaminte, blanurile, lana, inul, canepa, bumbacul, matasei, china, hilaire de chardonet, chimia, polimerilor, filarea, topitura, suspensie, semitopitura, policondensare, polimerizare, radicala, ionica, nylonul, nzion, acrilice, polivinilalcoolice |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Sisteme de aliaje binare |
|
Aliaje
Proprietati fizice ale aliajelor Aliaje cu importanta industriala Bibliografie: Chimie-Manual pentru clasa a IX-a –Luminita Vladescu, Olga Petrescu, Ileana Cosma, Editura Didactica si Pedegogica, Bucuresti 1998 Studiul Metalelor - Maria Radulescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982 . Sisteme, aliaje, binare, proprietati, fizice, importanta, industriala, componenti, solubilitate, total solubili, partial, insolubili, densitate, duritate, temperatura, topire, conductabilitate, electrica, rezistenta, mecanica, coroziune, fonta, oteluri, oteluri-carbon, alame, bronzuri, lipit, tipografice, duraluminiul, amalgame, mercur |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Istoria religiilor |
|
In sistemul stiintelor, Istoria religiilor in dimensiunea sa laica, nepartinitoare, infatiseaza fenomenele si procesele care s-au petrecut si care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii.Din perspectiva teologica, istoria religiilor cerceteaza si descrie credintele oamenilor, manifestarile lor religioase, modurile de receptare si simtire a sfinteniei si de exprimare a ei, institutiile sacre si sperantele de realizare mai directa a legaturii cu divinul.
1.Istoria religiilor ca disciplina teologica si laica 2 Repere axiologice in aparitia si constituirea istoriei religiilor 3 Sistemul conceptual si metodele de cercetare. 4. Principalele sisteme explicative a fiintei si originii religiei. 5 Impactul social al studierii Istoriei religiilor. . Istoria religiilor, mircea, eliade, homo, faber, homo, ludens, homo, sapiens, homo, religiosus, sacru, profan, realitatea, ultima, transcendenta, dumnezeu, paradis, adam, pacat, religie, credinta, dogma, cult, herodot, teologic, laic, repere, axiologice, toma, dí, aquino, etic, morala, a, n, whitehead, s, kirkegaard, mituri, mit, cosmogonie, antropologie, escatologie, max, muller, metoda, filologica, metoda, antropologica-etnologica, e, b, taylor, metoda, comparativa, metoda, istorica, metodele, psihologica, si, sociologica, a, comte, j, lubbok, fetisism, naturism, max, muller, animism, magism, toteism, monoteism, civilizatie, |
|
Religie Numar pagini: 8
|
Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi |
|
"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui Mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei. Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica. Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit. Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Recorduri chimice |
|
Cel mai nou şi greu element
Cea mai puternică solutie acida Cel mai otrăvitor compus chimic artificial Cel mai puternic gaz toxic Cea mai absorbantă substanţă Substanţa cea mai magnetică Cea mai amară substanţă Cele mai dulci substanţe Cel mai dens element Solidul cel mai puţin dens Cea mai înaltă temperatură Cea mai înaltă temperatură superconductoare Cea mai fierbinte flacără Cea mai scăzută temperatură Cea mai "plimbăreţă" proteină Cea mai mică cantitate de substanţă Cel mai lung index ştiinţific Cea mai completă secvenţă de genom al unui multicelular . Record, chimie |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Procese chimice principale |
|
1) Neutralizarea
2) Oxidarea 3) Reducerea 4) Precipitarea 5) Coagularea 6) Condensarea 7) Esterificarea 8) Hidroliza 9) Saponificarea 10) Polimerizarea . Procese, chimice, principale, neutralizarea, oxidarea, reducerea, precipitarea, coagularea, condensarea, esterificarea, hidroliza, saponificarea, polimerizarea |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Polimerizarea stereospecifica |
| În drumul mereu ascendent al materialelor plastice, o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler, în anul 1954, si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. Pâna la acea data, polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (5000-20.000) atmosfere, conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0,92 g/cm3). Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii, ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. Ca urmare, polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale)....................................... Polimerizarea, stereospecifica |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
In maruntaiele parisului |
| Parisul are o legatura mai profunda si mai neobisnuita cu vastel sale subterane decat alte orase. Arterele intestinale ale Parisului, miile de kilometri de tuneluri ce alcatuiesc unele dintre cele mai vechi si mai dense retele de metrou si de canalizare din lume, sunt doar inceputul. Sub Paris exista spatii de tot soiul: canale si rezervoare, cripte si seifuri bancare, crame transformate in cluburi de noapte si galerii de arta. Cele mai surprinzatoare sunt les carrières- vechile cariere de calcar, care formeaza o retea adanca si complicata pe sub mai multe cartiere, mai ales in partea de sud a metropolei.. In maruntaiele parisului, paris |
|
Geografie Numar pagini: 2
|
Solutii apoase |
|
Definitie
Proprietaţile unei soluţii apoase acide Proprietaţile unei soluţii apoase bazice Definiţii operaţionale ale acizilor şi bazelor Comparaţie între acizii tari şi acizii slabi Proprietăţile electrice ale fazelor condensate Căldura de reacţie BIBLIOGRAFIE . Solutii, apoase, proprietatile, acide, bazice, definitii, operationale, acizilor, bazelor, comparatie, acizii, tari, slabi, electrice, condensate, fazelor, caldura, reactie |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Superlative chimice |
|
Cel mai nou şi greu element
Cea mai puternică soluţie acidă Cel mai otrăvitor compus chimic artificial Cel mai puternic gaz toxic Cea mai absorbantă substanţă Substanţa cea mai magnetică Cea mai amară substanţă Cele mai dulci substanţe Cel mai dens element Solidul cel mai puţin dens Cea mai înaltă temperatură Cea mai înaltă temperatură superconductoare Cea mai fierbinte flacără Cea mai scăzută temperatură Cea mai “plimbăreţă” proteină Cea mai mică cantitate de substanţă Cel mai lung index ştiinţific Cea mai completă secvenţă de genom al unui multicelular . Superlative, chimice, greu, element, cel, mai, cea, mai, puternica, solutie, otravitor, compus, chimic, artificial, gaz, toxic, absorbanta, substanta, magnetica, amara, dens, solid, putin, inalta, temperatura, superconductoare, fierbinte, flacara, scazuta, temperatura, plimbareata, proteina, mica, cantitate, lung, index, stiintific, completa, secventa, genom, multicelular |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Calciul |
|
Numele de calciu provine de la latinescul calcis: var(oxid de calciu). Acesta era cunoscut din antichiyaye fiind utilizat in constructie, ca ingrasamant agricol si in medicina prin calcinarea calcarului. Compozitia sa chimica a ramas pana tarziu necunoscuta. De pilda Stahl(1730) considera ca din combinarea varului cu apa rezulta o sare, prin unirea unui element pamantos cu un element apos, separand sarea prin evaporare.El numeste crusta care se formeaza la suprafata apei de calciu ,,crema de calciu" si presupune ca trebuie sa contina acid vitriolic unit cu apa. Lavoisier(1790) stabileste ca varul este un oxid
Iar Davy (1808) il descompune in cele doua elemente(Ca + O), determinandu-I exact compozitia chimica................. . Calciul, simbol, valenta, masa, atomica, densitate, punct, topire, fierbere, stahl, lavoisier, davy, bodart, jobin, tehnica, vidului |
|
Chimie Numar pagini: 1
|
"dens" rezultate au fost gasite 15
