de carbon
"de carbon" rezultate au fost gasite 37
Apele minerale din Romania |
|
1.Surse de ape minerale şi importanţa lor
2. Originea apelor minerale. 3. Tipuri de ape minerale . Apele, minerale, surse, importanta, govora, borsa, borsec, bailetusnad, zacamantul, casin, covasna, slanic-moldova, calimanesti, caciulata, herculane, moneasa, lacu sarat, amara, sangeorz-bai, statiunea, zizin, dorna, izvorul minunilor, originea, vadoase, magmatice, juvenile, tipuri, carbogazoase, sarate, sulfuroase, sulfatate, bicarbonatate, consum, alimentar, plate, magneziene |
|
Chimie Numar pagini: 11
|
Alcani |
|
Alcani
Hidrocarburile saturate aciclice, numite si alcani, denumire care tinde sa inlocuiasca denumirea uzuala de parafine, sunt formate din catene de atomi de carbon uniti intre ei prin legaturi simple, prin celelalte valente atomii de carbon fiind legati cu atomi de hidrogen. Prin urmare, in moleculele alcanilor apar numai legaturi sigma. . Alcani, chimie, cuvinte cheie |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Amidonul |
|
Amidonul
Izolare. Aspect Amiloza si amilopectina Structura amidonului Structura amilopectinei Structura amilozei Structura glicogenului Hidroliza enzimatica a polizaharidelor de tipul amidonului Concluzii privind structura amidonului Bibliografie . Amidonul, hidratii de carbon, grupa, polizaharidelor, hidroliza, monozaharide, hexose, pentoze, celuloza, soliditate mecanica, glicogenul, claude bernard, izolare, aspect, aspectul amidonului, amiloza, amilopectina, structura, amidonului, hidroliza, amilopectinei, amilozei, glicogenului, hidroliza, enzimatica, polizaharidelor, tipul, concluzii |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Descompunerea termica a hidrocarburilor |
| Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la tem¬peraturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Se ştie demult că această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar¬buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste această temperatură).............................. Descompunere, termica, hidrocarburi |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Poluarea |
|
Poluarea atmosferică
Cauzele poluării atmosferice şi principalii poluanţi Consecintele poluării atmosferice • Distrugerea stratului de ozon • Ploaia acidă Smogul • Efectul de seră Ce am putea face? 1. Poluarea apei Cauzele Ce am putea face? 2. Poluarea solului Cauze şi poluanţi Ce am putea face? 3. Poluarea fonica Impactul poluării fonice asupra mediului şi a oamenilor . Poluarea, atmosferica, cauzele, principalii, poluanti, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, clorofluorocarbonatii, plumbul, fluorurile, consecintele, distrugerea, stratului, ozon, ploaia, acida, smogul, efectul, sera, apei, poduse, petroliere, pesticide, ierbicide, metalele, deseurile, cantitatile, excesive, materie, organica, sedimentele, organismele, infectioase, termala, solului, fonica |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
Reactia de Oxidare |
|
Reactiile de oxidare sunt transformarile suferite de alcani sub actiunea oxigenului. Acestea pot fi : oxidari incomplete sau oxidari si oxidari totale sau arderi.
a) Oxidarile sunt transformarile care conduc la produsi ce apartin altor clase de substante, ca alcoli, aldehide, acizi etc, in functie de conditile de lucru. Importanta practica prezinta oxidarile metanului. b) Arderi. Oxidarea totala a alcanilor, numita si ardere conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei. Astfel, arderea metanului, butanului etc se poate exprima prin urmatoarele ecuatii chimice: ........................................... Reactie, oxidare, coroziune |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Dinozaurii |
|
Primii locuitari ai planetei noastre.
Începutul vietii pe Pãmânt. PERIOADA PRECAMBRIANÃ PERIOADA PALEOZOICÃ CÂND DINOZAURII DOMINAU PÃMÂNTUL 1.PERIOADA TRIASICA 2.PERIOADA JURASICÃ . Pamant, perioada, precambriana, paleozoica, cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer, permian, dinozaurii, triasica, jurasica |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Sisteme de aliaje binare |
|
Aliaje
Proprietati fizice ale aliajelor Aliaje cu importanta industriala Bibliografie: Chimie-Manual pentru clasa a IX-a –Luminita Vladescu, Olga Petrescu, Ileana Cosma, Editura Didactica si Pedegogica, Bucuresti 1998 Studiul Metalelor - Maria Radulescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982 . Sisteme, aliaje, binare, proprietati, fizice, importanta, industriala, componenti, solubilitate, total solubili, partial, insolubili, densitate, duritate, temperatura, topire, conductabilitate, electrica, rezistenta, mecanica, coroziune, fonta, oteluri, oteluri-carbon, alame, bronzuri, lipit, tipografice, duraluminiul, amalgame, mercur |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Poloarea atmosferica |
| Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.)........................................ Poloare, atmosfera, atmosferica, substante, poluante, gazoase, lichide, solide, gazele, ceata, fumul, praful, emisiile, uzine, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, ozonul, smogul |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. Oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Izomeria geometrica |
|
Modelul tetraedic al atomului de carbon.
Principiul rotatiei libere Izomeria cis-trans . Izomeria, geometrica, modelul, tetraedic, atomului, carbon, principiul, rotatiei, libere, cis-trans |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Etena (Etilena) |
|
"Etena este prima hidrocarbură din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.
În molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt uniţi între ei prin două legături, care au însă energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai uşor decât cealaltă. Una din legăturile dintre atomii de carbon este o legătură covalentă obişnuită, iar cealaltă, o legătură mai puţin puternică." Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. Întrebuinţări. Bibliografie 1. Neniţescu, C.D.: ”Chimie Organică”, vol.1, ediţia a VII-a, EDP, Bucureşti, 1973. 2. Rişavi, I., Ionescu, I.: „Chimie şi Probleme Chimie”, ET, Bucureşti, 1971. . Etena, etilena, hidrocarbura, aciclice, nesaturate, molecula, atomi, carbon, legatura, covalenta, proprietati, fizice, chimice, intrebuintari, chimie organica, nenitescu, risavi, ionescu, chimie si probleme chimie |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Celula |
| Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Cum a aparut viata |
|
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie.............. . Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Reptile fosile |
|
Clasa reptilelor este foarte heterogenă, având importanţă evolutivă deosebită, căci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea păsărilor şi mamiferelor. În clasificarea nenumăratelor tipuri de reptile, paleontologii iau în considerare caracterele scheletului, mai ales conformaţia craniului.
Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului şi a scheletului în general, denotă asemănări cu stegocefalii de tipul Seymuria. Alte reptile, din grupul Theriodontia, în decursul permo-triasicului, dobândeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind dentiţia, conformaţia craniului etc. . Reptile, fosile, heterogena, paleontologii, conformatia craniului, carbonifer-permiene, cotylosauria, stegocefalii, seymuria, primitive, theriodontia, uscat, brontosasurus, diplodocus, jurasicul, brontozaurul, superior, cretacic, dinozaurii cu coarne, tyranosaurus, reptilele zburatoare, ihtiozaurii, marine, mezozoice, pleziozaurii |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Forme alotropice ale carbonului - Diamantul si grafitul - |
| Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice....................... Forme, alotropice, carbonului, diamantul, grafitul, alotropia, carbonul, covalenta, proprietatiile, fizice, masa, sintetic, diamant |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Zaharide |
|
Oxidarea glucozei
Oxidarea glucozei cu reactiv Tollens Oxiadarea cu reactiv Fehling Mod de lucru Oxidare cu reactiv Tollens Oxidarea cu reactiv Fehling Zaharoza Proprietăţi Activitate experimentală Carbonizarea zaharozei Amidonul Hidroliza totală a amidonului Reacţia amidonului cu iodul Celuloza Proprietăţi Activitate experimentală Dizolvarea celulozei Nitrarea celulozei . Zaharide, oxidarea, glucozei, reactiv, tollens, fehling, zaharoza, carbonizarea, zaharozei, amidonul, hidroliza, iodul, reactia, celuloza, dizolvarea, nitrarea |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Zaharide |
|
Oxidarea glucozei
Oxidarea glucozei cu reactiv Tollens Oxiadarea cu reactiv Fehling Mod de lucru Oxidare cu reactiv Tollens Oxidarea cu reactiv Fehling Zaharoza Proprietăţi Activitate experimentală Carbonizarea zaharozei Amidonul Hidroliza totală a amidonului Reacţia amidonului cu iodul Celuloza Proprietăţi Activitate experimentală Dizolvarea celulozei Nitrarea celulozei . Zaharide, oxidarea, glucozei, reactiv, tollens, fehling, zaharoza, proprietati, carbonizarea, amidonul, hidroliza, totala, reactia amidonului cu iodul, celuloza, dizolvarea, nitrarea |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Alcanii -izomerie si structura- |
|
Izomerie
Exemplu Exemplu Structura Figura 1. Modelele spaţiale ale moleculelor de metan şi de etan Figura 2. Forma de zigzag a lantului de atomi de carboni intr-un alcan-normal. Alcanii, izomerie, structura, metan, etan, atomi |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Viitorul Pamantului |
|
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta.
Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelerat si, ingrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului........................ . Pamantul, protejarea, aerului, atmosfera, efectul de sera, apa, metan, gaz, carbonic, stratul, ozon, ultraviolete, clorofluorocarburile, apei, ploile, acide, rolul, ecologiei, ecologia, reciclarea |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Evolutia animalelor pe Terra |
| În decursul erelor geologice, a trăit alte vieţuitoare decât cele pe care le vedem astăzi, care sunt urmaşi ai acestor animale străvechi. Evoluţia animalelor în acest imens timp geologic a fost puternic influenţată de procesele geologice ce au avut loc în scoarţa Pământului. Datorită acestora, înfăţişarea uscatului, ca şi a mărilor şi oceanelor, n-a fost din totdeauna aşa cum se prezintă astăzi. Odată cu evoluţia scoarţei Pământului, s-a produs şi evoluţia vieţuitoarelor, de la forme inferioare, la forme din ce în ce mai evoluate, până la om.. Evolutia, terra, erelor, geologice, timp, geologic, animalele, fossa, groapa, fosilele, aparitia, perioada, precambriana, paleozoica, cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer, triasica, jurasica |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
INIMA |
|
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii |
|
Biologie Numar pagini: 5
|
Importanta proteinelor |
|
Proteinele reprezinta un numar mare de compusi organici constituiti din aminoacizi uniti prin legaturi peptidice, ce formeaza organisme vi si sunt esentiale pentru functionarea lor. descoperite in 1838, proteinele sunt acum recunoscute ca fiind principala componenta a celulelor vii, insemnand mai mult de 50 la suta din greutatea “uscata” a animalelor. Cuvantul proteina vine din grecescul proteinos care inseamna principal..........................
Nutritia Interactiunea cu alte proteine Proteinele Fibroase Proteine globulare . Importanta, proteinelor, proteinele, nutritia, hidrocarbonati, interactiunea, fibroase, colagenul, keratina, fibriogenul, musculare, actina, globulare, hormoni, anticorpi, microtuburi, arn, adn, acizii, nucleici, enzimele, pepsina, tripepsia |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
MONOZAHARIDELE |
|
MONOZAHARIde MAI IMPORTANTE
PENTOZE XILOZA ARABINOZA RIBOZA HEXOZE MANOZA GALACTOZA SEPARAREA CANTITATIVA A AMINO-ACIZILOR METODA CROMATOGRAFICA . Monozaharidele, compusi, hidroxi, carbonilici, molecula, pentoze, xiloza, arabinoza, riboza, hexoze, manoza, galactoza, separarea, cantitativa, amino, acizilor, metoda, cromatografica |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Alchine |
|
Def
Caracteristici Nomenclatura. Serie Omoloaga Radicalii alchinici: Izomeria la alchine. Structura alchinelor Proprietati fizice Proprietati chimice . Alchine, hidrocarburi, aciclice, nesaturate, caracteristici, nomenclatura, serie, omoloaga, radicalii, alchinici, izomeria, structura, acetilena, obtinerea, metan, carbon, ca, proprietati, fizice, chimice, hidrogenare |
|
Chimie Numar pagini: 5
|
Poloarea mediului |
|
"Poluarea atmosferica – dupa definitia Comisiei Europene din 1967 – corespunde prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, variatie care este susceptibila, tinand cont de cunostintele stiintifice in etapa respectiva, sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire."
Bibliografie : “Pamantenii – dusmanii Terrei ?” Autori : Cristina Mandravel, Melania Gutul – Valuta Editura : Albatros, 1987, Bucuresti . Poloarea, mediului, atmosferica, comisia europeana, aer, efect, nociv, imbatranire, dioxid de carbon, co2, oxid, de carbon, gaze, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor, aerosoli, metale, oxizi, particule, lichide, solide, fumuri, ardere, prafuri, industriale, vulcanice, explozii, atomice, izotopi, radioactiv, industriala, casnica, mijloace, transport, clima, pozitia, geografica, natura, extinderea, activitatii, industriale |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Efectele fumatului asupra sanatatii omului |
|
Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani dar a inceput sa se raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial in toate tarile lumii. S-a stabilit ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 1 milion de decese anual.
In ultimii 40-50 de ani a fost dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante nocive (canceroase si iritante) . . Fumatul, tigara, tutunul, celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale, hidrocarburi, isoprenoizii, nicotina, gaze, aerosol, temperatura, oxidul, carbon, hemoglobina, cancerigene, cocangerigene, gudroane |
|
Biologie Numar pagini: 1
|
Istoria chimiei |
|
Chimia este ştiinţa care are ca obiect studierea substanţelor şi a transformărilor lor. Este definită şi ca ştiinţă despre atomi (elemente chimice) şi combinaţiile lor, deoarece studiază procesele de transformare a substanţelor dintr-una în alta prin regruparea atomilor şi modificarea legăturilor dintre atomi. Chimia are strânse legături cu alte ştiinţe, dintre care în primul rând cu fizica (limita dintre ele fiind relativă şi făcând obiectul a două discipline, chimie fizică şi fizică chimică), precum şi cu biologia (biochimia) şi cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se împarete în: chimia anorganică, chimia organică şi chimia fizică. Chimia anorganică studiază proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi combinaţiilor lor (în afară de compuşii carbonului, studiaţi de chimia organică),precum şi legile generale ale combinării chimice. Chimia organică studiază combinaţiile carbonului cu câteva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.). ...................................... Istoria, chimie, boyle, wohler, lomonosov, avogadro, dalton, mendeleev, butlerov, frankland, meyer, mosely, kossel, lewis, bohr, heitler, london, bernath, salygni, edeleanu, istrati, zaharia, munteanu, spacu, gheorghiu, minovici, maxim, longinescu, bogdan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\" . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii." . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Colesterolul si tulburarile inimii |
| Una dintre problemele cele mai controversate din medicina actuala se refera la colesterol: este sau nu acesta raspunzator pentru tulburarile cardiace? Si, in aceasta controversa, este vorba despre colesterol in hrana, in sange, in artere?................ . Colesterol, hrana, sange, artere, medicina, sanatatea, hidrat, carbon, ficat, fiziologic, grasimi, uleiuri, inima |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Acizii si Bazele |
|
Cataliza omogena prin acizi si baze
Teoria transferului de protoni PH . Acizii, bazele, substante, solutie, apoasa, protoni, ioni, hidroxil, cataliza, omogena, teoria, transferului, percloric, sulfuric, iodhidric, bromhidric, acid, baza, ion, perclorat, sulfat, iodura, bromura, clorhidric, azotic, hidroniu, fosforic, fluorhidric, azotos, acetic, carbonic, hidrogen, sulfurat, amoniu, cianhidric, carbonat, sulfura, acida, apa, etanol, amoniac, clorura, azotat, fosfat, fluorura, azotit, acetat, cianura, carbonat, entoit, amidura, hidrura, ph |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Plumbul |
|
În natură, plumbul se găseşte răspândit sub formă de compuşi: galena, sulfura de plumb, din care se prepară plumbul; ceruzita, carbonatul de plumb; crocoita, cromatul de plumb şi anglezitul, sulfatul de plumb.
Plumbul este un metal care în tăietură proaspătă are luciul cenuşiu-albastrui, care dispare în aer curat când metalul se acoperă cu un strat subţire cenuşiu de oxid de plumb şi în aer umed când se acoperă cu un strat alb de carbonat bazic de plumb.................................... . Plumb |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Biogazul |
| Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adâncul pamântului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.. Biogazul, gaze, combustibile, descompunerea, organice, terra, metanul, geneza, volta, söhngen, omelanski, hidrogenul, bioxidul, carbon |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Protectia mediului |
|
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. . Protectia, mediului, exploziei demografice, materie prima, energie, productia, industrializare, cresterea productiei, mediul ambiant, aer, apa, sol, ploile acide, dioxid de sulf, oxizi de azot, carbon, negru de fum, saruri, oxizi, mediul inconjurator, resurse naturale, neregenerabile, regenerabile, permanente, energie solara, eoliana, geotermala, terra, alvin toffler, natura, poluarea |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
Tabelul periodic al elementelor |
|
\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"
Notatia atomica 1. Scurt istoric 2. Gruparea elementelor in tabelul periodic 2.1 Perioade 2.2 Grupe 2.3 Legaturi pe diagonala 3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f 3.1 Elemente de tip bloc s 3.2 Elementele de tip bloc p 3.3 Elemente de tip bloc d 3.4 Elemente de tip bloc f . Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
"de carbon" rezultate au fost gasite 37
