date

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"date" rezultate au fost gasite 71

1 2 ... 2

Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA dateLOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici

Electronica digitala

Numar pagini: 384

Cursuri

Cursurile sunt in format ppt. Sql, baze de date | 1

Baze de date

Numar pagini: 300

Baze de date 1

. Suport de curs baze de date 1 |

Informatica economica

Numar pagini: 175

Java

1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1
1.2. Limbajul de programare Java 1
1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3
1.4. Istoria limbajului Java 3
1.5. Mediul Java 4
1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4
1.7. Crearea unui applet 5
2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7
2.1. Obiecte şi clase 7
2.2. Atribute şi comportamente 8
2.2.1. Atribute 8
2.2.2. Comportament 9
2.3. Principiile OOP 9
3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11
3.1. Structura lexicală a limbajului 11
3.1.1. Setul de caractere 11
3.1.2. Cuvinte cheie 11
3.1.3. Identificatori 11
3.1.4. Constante 11
3.1.5. Separatori 13
3.1.6. Operatori 13
3.1.7. Comentarii 17
3.2. Tipuri de date 17
3.3. Variabile 18
3.4. Instrucţiuni 20
3.4.1. Instrucţiunea vidă 20
3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20
3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24
3.5. Tablouri (vectori) 28
3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28
3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30
3.5.3. Dimensiunea unui vector 30
3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32
3.6. Şiruri de caractere 32
4. Clase şi obiecte în Java 34
4.1. Referinţe 34
4.2. Obiecte 35
4.2.1. Noţiuni generale 35
4.2.2. Operatorul de atribuire = 36
4.2.3. Operatorul de egalitate == 37
4.3. Clase 38
4.3.1. Definirea claselor 38
4.3.2. Variabile membru 40
4.3.3. Metode 42
4.3.3.1 Definirea metodelor 42
4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42
4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43
4.3.3.4 Parametrii unei metode 44
4.3.4. Constructorii unei clase 45
4.3.5. Obiectul this 47
4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49
4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50
4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51
4.3.9. Argumente în linia de comandă 53
4.4. Moştenirea 56
4.4.1. Principiul moştenirii 56
4.4.2. Interfeţe 60
4.5. Probleme 63
5. Pachete 70
5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71
5.2. Crearea unui pachet 72
6. Excepţii 77
6.1. Aspecte generale 77
6.2. Instrucţiunea try 78
6.3. Crearea unei excepţii 80
7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83
7.1. Clasificarea fluxurilor 84
7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85
7.2.1. Fluxuri de caractere 85
7.2.2. Fluxuri de octeţi 86
7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87
7.4. Crearea unui flux 87
7.5. Citirea datelor de la tastatură 88
7.5.1. Obiectul System.in 88
7.5.2. Clasa InputStreamReader 89
7.5.3. Clasa BufferedReader 90
7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91
7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91
8. APPLET-URI 92
8.1. Ce este un applet? 92
8.2. Funcţiile unui applet 94
8.3. Structura generală a unui applet 94
8.4. HTML 95
8.5. Exemple 97
9. Interfeţe grafice 103
9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103
9.2. Primele aplicaţii Swing 105
9.2.1. Exemple 105
9.2.2. Comentarea exemplelor 106
9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106
9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107
9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107
9.3. Containere principale 107
9.3.1. Clasa JFrame 108
9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110
9.3.3. Clasa JWindow 113
9.3.4. Clasa JApplet 114
9.4. Containere intermediare 115
9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118
9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119
9.5.1.1 BorderLayout 119
9.5.1.2 BoxLayout 120
9.5.1.3 CardLayout 121
9.5.1.4 FlowLayout 123
9.5.1.5 GridLayout 124
9.5.1.6 GridBagLayout 125
9.6. Tratarea evenimentelor 128
9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130
9.7. Folosirea componentelor 132
9.7.1. Clasa JLabel 132
9.7.2. Clasa JButton 133
9.7.3. Clasa JTextField 133
9.7.4. Clasa JTextArea 133
9.7.5. Clasa JCheckBox 133
9.7.6. Clasa JRadioButton 133
9.7.7. Clasa JComboBox 134
9.7.8. Clasa JList 134
9.7.9. Clasa JScrollBar 134

. Java limbajul de programare java

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 139

Metoda BACKTRACKING

"Este o tehnica de programare aplicabila algoritmilor care oferă mai multe soluţii şi are ca rezultat obţinerea tuturor soluţiilor problemei. Fiecare soluţie se memorează într-o structura de date de tip stivă implementată cu ajutorul unui vector. Deci fiecare soluţie poate fi pusă sub forma unui vector......"

Rutina Backtracking
Probleme rezolvate
Backtracking iterativ
1. Generarea permutărilor.
2. Generarea aranjamentelor.
3. Generarea combinărilor
4. Numerele care îi plac lui Gigel
5. Problema celor n dame.
6. Problema Comis-voiajor
7. Turnuri de cuburi
8. Generarea partiţiilor unui nr.
9. Drapele
Backtracking recursiv(după schemă)
10. Generarea permutărilor.
11. Generarea aranjamentelor.
12. Generarea combinărilor.
Backtracking recursiv(fără schemă)
13. Generarea permutărilor.
14. Generarea aranjamentelor.
15. Generarea combinărilor.
. Metoda, backtracking, tehnica, programare, algoritmi, rutina, probleme, iterativ, generare, permutari, aranjamente, combinari, recursiv, schema

Informatica

Numar pagini: 33

SGBDR ORACLE

6.1. Universul ORACLE
6.1.1. Oracle Company
6.1.2. Scurt Istoric ORACLE
6.1.3. Oracle Romania
6.2. Relatia ORACLE – Banci
6.3. Sarcinile unui administrator al BD Oracle
6.4. Produsele si serviciile Oracle
6.5. Conceptul de Grid Computing
6.6. Arhitectura bazei de date Oracle. Structuri intalnite.
6.7. Structura memoriei Oracle
6. 8. Structura proceselor bazei de date Oracle
6.9. Administrarea unei instante Oracle
6.10. Pornirea unei baze de date Oracle
6.11. Oprirea unei baze de date Oracle
. Sgbdr, oracle, univers, company, scurt, istoric, romania, relatie, banci, sarcini, administrator, bd, produse, servicii, concept, grid computing, arhitectura, procese, instante, administrare, pornire, oprire

Baze de date

Numar pagini: 26

SQL

5.1. Comanda SELECT
5.1.1. Atributele comenzii SELECT
5.1.2. Operatori aritmetici
5.1.3. Aliasuri de coloane
5.1.4. Operatorul de concatenare
5.1.5. Convertirea valorilor Null cu ajutorul funcţiei NVL
5.1.6. Prevenirea selectării înregistrărilor duplicate
5.1.7. Clauza ORDER BY
5.1.8. Clauza WHERE
5.1.9. Operatori relaţionali
5.1.10. Operatori SQL
5.1.11. Operatorii logici
5.1.12. Funcţii
5.1.13. Funcţii referitoare la o singură înregistrare
5.1.14. Functii referitoare la mai multe înregistrari
5.1.15 Pseudo-coloana ROWNUM
5.1.16. Clauza GROUP BY
5.1.17. Clauza HAVING
5.1.18. Regasirea datelor din doua sau mai multe tabele
5.1.19. Operatorii pentru mulţimi
5.1.20. Subinterogări şi operatorii ANY, ALL, EXISTS
5.1.21. Operaţii pe tabele ce conţin informaţii do structură arborescentă
5.2 Comanda INSERT
5.3. Comanda UPDATE
5.4. Comanda DELETE
5.5. Comanda TRUNCATE

. Sql, comanda, select, aperatori, aritmetici, aliasuri, coloane, concatenare, convertire, valori, null, nvl, prevenire, inregistrari, duplicate, order by, where, clauza, relationali, logici, functii, rownum, group by, having, regasire, date, tabele, multimi, subinterogari, any, all, exists, structura, arborescenta, insert, update, delete, truncate

Baze de date

Numar pagini: 42

Capitolul 1 Notiuni de baza despre calculator/ Capitolul 2 Reprezentarea datelor in calculator

Arhitectura de bazã a unui calculator
Sisteme de operare
1.2.1 Sisteme de operare pentru PC-uri
1.2.1.1 DOS
1.2.2 Sistemul de operare Windows
1.2.3 Nucleul (kernel) unui sistem de operare
1.2.4 Aplicaţii, procese şi task-uri
Realizarea de programe executabile
1.3.1 Ce reprezintã un program executabil
1.3.2 Ce reprezintã un limbaj de programare
1.3.3 Cum se obţine un program executabil
1.4.1 Biblioteci cu legare staticã
1.4.2 Biblioteci cu legare dinamicã
2.1. Reprezentarea internã/externã a numerelor
2.2. Reprezentarea externã a numerelor
1.2.1 Reprezentarea externã a numerelor întregi
1.2.2 Reprezentarea externã a numerelor reale
2.3 Reprezentarea internã a numerelor
2.3.1 Reprezentarea internã a numerelor întregi
2.3.2 Adunarea, scãderea şi înmulţirea numerelor întregi
2.3.3 Reprezentarea internã a numerelor reale
2.3.4 Game de reprezentare pentru numerele reale
2.3.5 Codificare BCD

. Notiuni, baza, calculator, reprezentare, date, arhitectura, sistem, operare, pc, dos, windows, kernel, nucleu, aplicatii, proces, task, program, executabil, limbaj, programare, biblioteci, legare, statica, dinamica, numere, intregi, reale, adunare, scadere, inmultire, codificare, bcd

Software industrial

Numar pagini: 36

Curs VI - Bazele Tehnologiei Informatiei

I.1.1. Lucrul cu stiluri
I.2. OBIECTE INSERABILE ÎN DOCUMENT
I.2.1. Inserarea întreruperilor şi lucrul cu secţiuni
I.2.2. Inserarea numărului de pagină
I.2.3. Inserarea de referinţe în document
I.2.4. Simboluri şi ecuaţii
I.2.5. Desene şi casete de text
I.3. LUCRUL CU TABELE
I.4. TEHNICI AVANSATE DE PROCESARE A DOCUMENTELOR: LUCRU CU MASTER DOCUMENTE
I.5. ÎMBINAREA dateLOR ŞI A DOCUMENTELOR
. Bazele, tehnologiei, informatiei, lucrul, stiluri, obiecte, inserabile, document, intreruperi, sectiuni, inserare, numar, pagina, referinte, document, simboluri, ecuatii, desene, casete, tabele, tehnici, avansate, procesare, documente, master, imbinare, date

Informatica economica

Numar pagini: 26

Normalizarea bazelor de date

4.1. Noţiuni introductive
4.2. Prima forma normala (1NF - First Normal Form)
4.3. A doua forma normala (2NF - Second Normal Form)
4.4. A treia forma normala (3NF - Third Normal Form)
4.5. Forma normală Boyce-Codd (BCNF – Boyce-Codd Normal Form)
4.6. A 4-a formă normală (4NF – Fourth Normal Form)
4.7. A 5-a formă normală (5NF – Fifth Normal Form)
4.8. Denormalizarea BD
. Normalizare, baza, date, notiuni, introductive, prima, forma, normala 1nf, first, normal, form, a doua, 2nf, second, a treia, 3nf, third, boyce-codd, bcnf, a patra, 4nf, fourth, a cincea, 5nf, denormalizare

Baze de date

Numar pagini: 14

Papa Bonifaciu al VIII-lea

Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

CAPITOLUL I: date biografice 4
1. Benedetto Caetani 4
2. Papa Bonifaciu al VIII-lea 5

CAPITOLUL II: Activitatea papei Bonifaciu al VIII-lea 6
1. Bula Clericis Laicos 6
2. Conflictul cu familia Colonna 8

CAPITOLUL III: Anul Sfânt 1300 10
1 Jubileul anului 1300 10
2. Bula Unam Sanctam 11
3. Atacul de la Anagni 12

Concluzie 14

Anexa 1: Bula Clericis Laicos 15
Anexa 2: Bula Antiquorum habet fidem 17
Anexa 3: Bula Unam Sanctam 18

Bibliografie 20

. Benedeto, caetani, bonifaciu al viii-lea

Arheologie

Numar pagini: 19

Lucrare de laborator II

A. Reprezentarea datelor
A.1. Reprezentarea datelor în sistemul de numeraţie binar
A.2. Reprezentarea numerelor în sistemul de numeraţie hexazecimal
B. Operaţii cu numere în reprezentare binară
B.1. Operaţii logice cu numerele în repezentare binară
B.2. Adunarea în binar
B.3. Scăderea în binar
B.4. Înmulţirea în binar
Exercitii si probleme. Reprezentarea, datelor, sistemul, numeratie, binar, hexazecimal, operatii, numere, reprezentare, binara, adunarea, scaderea, inmultirea, exercitii, probleme

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 14

Modelul relational

2.1. Conceptele de bază ale modelului relaţional
2.1.1. Structurile de date folosite
2.1.2. Constrângeri de integritate
2.1.3. Operatorii sistemului relaţional
. Modelul, relational, concepte, baza, structuri, date, folosite, constrangeri, integritate, operatori, sistem

Baze de date

Numar pagini: 11

Formatul general (extern) al instructiunilor

Descrierea setului de instructiuni ale microprocesoarelor I8086/I8088
1. Instructiuni pentru transferul datelor
2. Instructiuni pentru pozitionarea indicatorilor de conditie
3. Grupul instructiunilor aritmetice
3.1. Aritmetica binara
3.2. Aritmetica BCD

. Format, general, extern, instructiuni, descriere, set, microprocesoare, i8086/i8088, transfer, date, pozitionare, indicatori, conditie, grup, instructie, aritmice, aritmetica, binara, bcd

SOLTR

Numar pagini: 18

Proiectarea bazelor de date relationale

3.1. Realizarea schemei conceptuale a BD (modelul entitate - legătură)
3.1.1. Entitatea
3.1.2. Relaţia (legătura)
3.1.3. Atributul
3.1.4. Chei primare, naturale, artificiale
3.1.5. Cazuri speciale de entităţi, relaţii, atribute
3.1.6. Diagrama entitate – legătură
3.1.7. Probleme în identificarea entităţilor, relaţiilor şi atributelor
3.1.8. Algoritm pentru obţinerea modelului entitate – legătură
3.2. Realizarea schemei (proiectului, diagramei) logice a unei baze de date
3.2.1. Transformarea entităţilor
3.2.2. Transformarea relatiilor (legaturilor)
3.2.3. Transformarea atributelor
3.2.4. Diagrama logica a BD si tabelele asociate

. Proiectare, baze, date, relationale, realizarea, schemei, conceptuale, bd, entitate, relatie, legatura, atribut, chei, primare, naturale, artificiale, cazuri, speciale, probleme, identificare, algiritm, diagrama, transformare

Baze de date

Numar pagini: 13

Curs 22 Filosofia teoretică a lui Kant

1. date biografice şi bibliografice
2. Între empirism şi raţionalism
3. Sensibilitate şi intelect
4. Judecăţile sintetice a priori
5. Posibilitatea matematicii şi fizicii
6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă
7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere
8. Distincţia fenomen – lucru în sine
9. Realitatea lucrului în sine
. Filosofia, teoretica, kant, antiteza, locke, hume, immanuel kant, date, biografice, bibliografice, despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile, critica ratiunii pure, prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfatisa drept stiinta, intemeierea metafizicii moravurilor, primele principii metafizice ale stiintelor naturii, critica ratiunii practice, ; critica facultatii de judecare, religia în limitele simplei ratiuni, spre pacea eterna, metafizica moravurilor, antropologia din perspectiva pragmatica, empirism, rationalism, sensibilitate, intelect, forma, judecatile, sintetice, a priori, analitice, cunoasterea, a posteriori, matematica, timpul, aritmetica, geometria, fizica, newtoniana, experienta, contingenta, particulara, universala, metoda, transcendentala, regulativ, constitutiv, metafizica, psihologia, cosmologia, teologia, libertatea, ideal, argumentul, ontologic, distinctia, fenomen, lucru, phaenomena, prolegomene, disertatia, lumea, substante, principiu, realitatea, quaestiones, diputates, alois riehl, h, cohen, moralistul, h, vaihinger, e, boutroux, platon, constantin noica, dasein, wirklichkeit, sensibil, inteligibil, quantum, existent, fenomen

Istoria filosofiei moderne

Numar pagini: 15

Introducere

1.1 Definitii
1.2 Arhitectura unui sistem de baze de date
1.2.1.Nivelul conceptual
1.2.2.Nivelul extern
1.2.3.Nivelul logic
1.2.4.Nivelul intern
1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)
1.3.1.Noţiuni despre SGBD
1.3.2.Modele de date (moduri de organizare a datelor)
1.3.3.Comunicarea cu baza de date
1.3.4.Accesul concurent (simultan) la date
1.3.5.Tranzacţii
1.3.6.Baze de date distribuite
1.3.7.Tipuri de utilizatori ai bazei de date
1.4. Sisteme de Gestiune a Bazelor de date Relaţionale (SGBDR)
1.4.1. Noţiuni generale
1.4.2. Regulile lui Codd

. Baze de date, introducere, difinitii, arhitectura, siste, nivel, conceptual, extern, logic, intern, gestiune, sgbd, notiuni, modele, date, organizare, comunicarea, acces, concurent, simultan, tranzactii, distribuite, tipuri, utilizatori, sgbdr, codd

Baze de date

Numar pagini: 8

Introducere

Sistemele cu microprocesoare vor fi abordate ín acest curs, ín principal, din punctul de
vedere al inginerului automatist; astfel, sistemele cu microprocesoare stau la baza sistemelor
moderne de conducere.

Conducerea
METODOLOGII DE CONDUCERE
A. Conducerea cu mijloace tradiþionale
B. Conducerea cu ajutorul calculatoarelor de proces
Limitárile structurilor clasice de calculatoare de proces
Structuri moderne de sisteme de conducere
. Smp, sisteme, microprocesoare, introducere, conducere, metodologii, mijloace, traditionale, calculatoare, proces, structuri, moderne

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Firma si contul

3.3. FIRMA
3.3.1. Introducere
3.3.2. Factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii
3.3.3. Relaţiile externe ale întreprinderii
3.4. CONTUL
Operaţiile economice
Necesităţile de conducere
Unităţile patrimoniale productive
Contabilitatea
Bilanţul
Contul
Clasificare conturi
. Firma, cont, introducere, factori, externi, interprindere, relatii, externe, operetii, economice, necesitati, conducere, unitati, patrimoniale, contabilitate, bilant, clasificare

Baze de date

Numar pagini: 7

Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple

5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2
2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale
3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã
4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului
5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet
5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet
5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet
. Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire

Software industrial

Numar pagini: 10

Curs II - Structuri de date

TIPURI ŞI STRUCTURI DE date
FIŞIERE
FIŞIERE SECVENŢIALE
FIŞIERE CU ACCES SELECTIV (RELATIV, DIRECT )
FIŞIERE INDEXATE
. Structuri, date, tipuri, fisiere, secventiale, acces, selectiv, relativ, direct, indexate

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 5

Curs III - Retele de calculatoare

Definirea şi rolul reţelelor de calculatoare. Tipuri de reţele
Protocoale de reţea
Topologii şi arhitecturi de reţea
Conectarea reţelelor
. Definire, rol, retele, calculatoare, tipuri, protocoale, topologii, arhitecturi, retea, conectare, sharing, file, workstations, server, terminale, neinteligente, terminal, inteligent, lan, wan, gan, internetul, teleworking, servere, clienti, mediul, datele, imprimante, peer-to-peer, aplicatii, posta, electronica, fax, emitator, receptor, ibm, apple talk, novell netware, sna, aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura, date, fizic, magistrala, stea, inel, repetorul, concentratorul, hub, puntea, routerul, b-routerul, gateways

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 7

Procesorul de calcul tabelar Microsoft Excel

6.7 Formule şi grafice în Excel
6.8. Baze de date în Excel
. Procesor, calcul, tabelar, microsoft, excel, formule, grafice, baze, date | PROCESORUL DE CALCUL TABELAR MICROSOFT EXCEL 6.7 Formule ?i grafice ?n Excel Formulele sunt ecua?ii care permit efectuarea de calcule folosind valorile existente ?n foaia de calcul. O formul? ?ncepe cu semnul =(egal) ?i poate con?ine: Func?ii - formule predefinite care realizeaz? calcule folosind valori specifice (argumente) ?ntr-o ordine sau cu o structur? particular?. Referin?e (nume) - localizeaz? celulele sau blocurile de celule (domeniile) din foaia de calcul ?n care XL va c?uta valo...

Informatica economica

Numar pagini: 7

Reflectii Pedagogie

„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993

Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 2

Reflectii Pedagogie

„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în „demersuri de instruire”, adică „într-o serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă”
Philippe Meirieu, 1993
Educatia reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor pozitive, pe termen lung, care implică fiinţa umană ca factor al propriei sale deveniri; proiectează dezvoltarea psihică şi asigură condiţiile realizării acestei proiectări;este cea care asigură legătura între potenţialităţile de dezvoltare (date de ereditate) şi oferta de condiţii şi oportunităţi a mediului, selectând atât însuşirile determinate genetic, cât şi componentele de mediu care corespund obiectivelor educaţionale. Reflectii pedagogie, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow, educatia, cadrelor didactice, profesorul, didactica, didactica moderna

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 2

Acceleratoare de particule

Realizarea si studiul reactiilor nucleare nu pot fi facute decat daca particula-proiectil va primi o energie cinetica suficienta pentru a initia reactia. Ca urmare, se construiesc acceleratoare de particule capabile sa furnizeze energia necesara. Pot fi accelerate in mod direct doar particule cu sarcina, in acest scop utilizandu-se diverse combinatii de campuri electrice si magnetice, statice sau variabile, omogene sau neomogene. Dezvoltarea acceleratoarelor incepe dupa 1962, ca urmare directa a descoperirii reactiilor nucleare. In tab.1 sunt cuprinse principalele date privind acceleratoarele de particule. ............................... Acceleratoare, particule, reactiilor, nucleare, studiul, electrostatic, direct, generatorul, van, graaff, generatorul, cascada, transformator, masina, electrostatica, tub, accelerare, liniari, rezonanta, acceleratori, inductie, tip cockroft-walton, ciclotronul, betatronul, fazatron, sincrofazotron, sincrociclotron

Chimie

Numar pagini: 5

Cursul V

Cuprinde continuarea cursului IV:
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor
2.1 Unitatea centrală de prelucrare
2.1.1 Regiştri
2.1.2 Interfaţa CPU/Memorie
2.1.3 Instrucţiuni în cod maşină
2.2 Stocarea programelor
2.2.1 Instrucţiunile ca şiruri de biţi
2.2.2 Un limbaj maşină tipic
2.3 Execuţia programelor

. Manipulare, date, unitate, centrala, prelucrare, registrii, interfata, cpu, memorie, instructiuni, cod, masina, stocarea, programelor, siruri, biti, limbaj, masina, tipic, executia

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 13

Interfata microprocesorului 8086 cu memoria

Organizarea hardware (fizicá) a spatiului de adrese al memoriei
Demultiplexarea magistralelor de adrese/date
Amplificarea magistralelor de date
Exemple de conectare a circuitelor de memorie la magistrala microprocesorului I8086

. Interfata, microprocesor, 8086, memorie, organizare, hardware, spatiu, adrese, demultiplexare, magistrale, amplificare, exemple, conectare, circuite

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Curs III - Algoritmi

CONCEPTUL DE ALGORITM
algoritm + structuri de date = program
2.2 CALITĂŢILE UNUI ALGORITM
2.3 DEZVOLTAREA ALGORITMILOR
1. Enunţul problemei, identificarea datelor de intrare şi a ieşirilor solicitate
2. Elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei
3. Reprezentarea algoritmului
. Algoritmi, concept, algoritm, structuri, date, program, calitati, dezvoltare

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 5

Procesorul de calcul tabelar Microsoft Excel

6.4 Lucrul cu foile de calcul şi cu elementelor acestora
6.5 Serii de date
6.6 Elementele formatării unei foi de calcul
. Procesor, calcul, tabelar, microsoft, excel, lucu, foi, calcul, elemente, serii, date, formatare, foaie

Informatica economica

Numar pagini: 5

Zaharia Stancu sau poezia prozei

"Formula realismului liric sub care a fost inregistrata contributia lui Zaharia Stancu la dezvoltarea prozei noastre contemporane se dovedeste in cazul lui extrem de aproximativa, printr-o cuprindere prea larga pentru particularitatile artistice pe care are pretentia de a le identifica. Orice formula se cuvine dealtfel concretizata si detaliata printr-o analiza la obiect. Nu e cu putinta sa ne multumim a-1 asocia pe Zaharia Stancu unor scriitori ca Mihail Sadoveanu, George Mihail Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu. Gestul firesc pe care trebuie sa-1 adaugam este disocierea.
Sa amintim intai de toate ca infuzia lirismului in proza era considerata de Lovinescu drept un fenomen de imaturitate, sensul evolutiei moderne reprezentindu-1 dimpotriva obiectivarea. Ceea ce criticului i se paruse a fi un anacronism avea sa devina insa, dincolo de orice previziune nascuta din considerente de sistem, o realitate constrangatoare a prozei romanesti (si nu numai!) de dupa ultimul razboi. Ceea ce Lovinescu se complacuse sa ignore era faptul ca genurile literare evolueaza si se revitalizeaza nu numai prin purificarea esentei lor, dar si prin hibridare. In conditiile date, departe de a fi un element de disolutie, lirismul poate contribui din plin la amplificarea efectelor naratiunii. Chiar daca, principial, ideea puritatii genurilor nu poate fi infirmata, rezultatele efortului artistic se apreciaza dupa calitatea operei concrete si nu dupa corespondenta ei cu normele preexistente.
Implicatiile lirismului in proza obliga insa la o clarificare teoretica si mai importanta. Ca domeniu al subiectivitatii umane, aplicate fireste la obiect, adica, in termeni lukácsieni, al autoconstiintei umane, arta este in intregimea ei lirism si nu poate fi altfel. Trebuie prevenit impotriva confuziei destul de raspandite intre lirism si poezie sau, cum zice Croce, liricitate. Deosebirea, in literatura artistica, dintre poezie si proza nu e de substanta, ci de modalitati, lirismului direct opunandu-i-se, desigur conventional, lirismul indirect, intermediat."
. Zaharia, stancu, lirism, proza, satra, descult, darie, zile, de, lagar, padurea, nebuna

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Activitati ale creierului

Creierul uman ,asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer.Cu ajutorul milioanelor de celule , acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre–chiar si atunci cand dormim.

Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande. Creierul functioneaza ca si un computer, procesand si inmagazinand informatii.
In interiorul sau se afla un sistem postal care timite mesaje spre acea regiune a creierului, unde aceasta trebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia puteam invata si crea ganduri si idei.

. Creier, memorie

Biologie

Numar pagini: 3

Arhitectura microcontrolerelor din familia 8051

Microcontrolerul 8051
Microcontrolerul 8052AH
Organizarea memoriei în dispozitivele din familia 8051
Memoria pentru programe
Memoria de date
Setul de instrucþiuni al familiei 8051
Moduri de adresare
Cuväntul de stare al programului - PSW
Ceasul sistemului
. Arhitectura, microcontrolerelor, familia, 8051, 8052ah, organizare, memorie, dispozitive, programare, date, set, instructiuni, moduri, adresare, cuvantul, stare, program, psw, ceas, sistem

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Algoritmizarea functiilor de conducere

Functiile organizationale
Functiile aplicative
1. Culegerea si prelucrarea primara a datelor
Filtrarea
Conversia în unitati ingineresti
Testarea încadrárii între limite
Validarea datelor
Liniarizarea
Corectia erorilor sistematice
Evaluarea tendintelor
2. Controlul procesului
Controlul stárii de functionare
Compresia datelor
Protocolarea

. Algoritmizarea, functiilor, conducere, functii, organizatoriale, aplicative, culegere, prelucrare, primara, date, filtrare, conversie, unitati, ingineresti, testare, incadrare limite, validarea, liniarizarea, corecta erorilor, sistematice, evaluarea, tendintelor, control, proces, stare, cunctionare, compresie, protocolare

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 8

Curs VIII - Dezvoltarea sistemelor informatice economice

Sisteme specializate
Sisteme de uz general
Sisteme locale
Sisteme pe reţea
Cu date centralizate
Cu date distribuite
Cu prelucrări centralizate
Cu prelucrări distribuite

După domeniul în care funcţionează
După nivelul ierarhic
După activitatea ce o automatizează
Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic

. Dezvoltare, sisteme, informatice, economice, specializate, uz, general, locale, retea, centralizate, distribuite, prelucrari, centralizate, domeniu, functioneaza, nivel, ierarhic, activitate, automatizeaza, pricipale, etape, realizare, sistem, informatic

Informatica economica

Numar pagini: 6

Analiza si conceperea sistemelor informatice

\\\"...........Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii.
Rolul sistemului informational este de a transmite informatia între diferite elemente . De exemplu, în cadrul unei unitati economice, roulul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta natura..
În cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata, documentele purtatoare de informatii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei, etc...........\\\"

Sistemele informatice
Siteme specializate
Sisteme de uz general
Sisteme locale
Sisteme pe retea
Cu date centralizate
Cu date distribuite
Cu prelucrari centralizate
Cu prelucrari distribuite
Pentru conducerea proceselor tehnologice
Pentru prelucrari stiintifice
De baze de date
............

Asigurarea unicitatii introducerii datelor
Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului
Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.
Strategia ascendenta
Strategia descendenta
Analiza sistemului existent
Proiectarea sistemului informatic
Proiectarea de ansamblu
Proiectarea de detaliu
Elaborarea programelor
Implementarea sistemului
Exploatarea si întretinerea sistemului
. Analiza, concepere, sisteme informatice

Informatica

Numar pagini: 6

Circuitul I 8259A (Unitate programabilá pentru controlul întreruperilor)

Tamponul magistralei de date
Functionarea circuitului
Programarea circuitului I 8259A
Cuvinte de initializare
Cuvinte de operare

. Circuit, i 8259a, unitate, programabilá, control, întreruperi, tamponul, magistralei, date, functonare, prgramare, cuvinte, initializare, operare

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 8

Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa

"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."

"4.1. Artele în care executantul este autorul
Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........."
. Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea

Estetică

Numar pagini: 4

Curs II

Cuprinde continuarea cursului I:
1.2.2 Organizarea memoriei principale (continuare)
1.2.3 Octet ordonat
1.3 Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor
1.3.1 Reprezentarea simbolurilor
1.3.2 Reprezentarea valorilor numerice
1.3.3 Reprezentarea altor tipuri de date
1.4 Sistemul binar de numeraţie
1.4.1 Adunarea în binar
Anexa A, codul ASCII. Organizare, memorie, principala, octet, ordonat, dodificare, stocare, informatii, reprezentare, simboluri, valori, numerice, alte, tipuri, date, sistem, binar, numeratie, adunare, binar, anexa, codul ascii

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 11

CAP.2. Programarea in limbaj de asamblare a microprocesorului I8086

Arhitectura interna a microprocesorului I8086
Segmentarea memoriei
Registrele interne ale μp I8086
Tipurile de date elementare
Moduri de adresare
Moduri de adresare a datelor
Moduri de adresare a instructiunilor

. Programare, limbaj, aansamblare, microprocesor, i8086, arhitectura, interna, segmentarea, memoriei, registre, interne, ?p i8086, tipuri, date, elementare, moduri, adresare, instructiuni

SOLTR

Numar pagini: 7

13. D.D. Roşca (1895-1981)

"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........."

BIBLIOGRAFIE

1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995
2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981
3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985
4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979
. Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Conexiunile externe ale microprocesorului I 8086

Microprocesorul I 8086 este realizat în tehnologie HMOS (High-Performance Metal-Oxid
-Semiconductor), fiind echivalent cu aproximativ 29.000 tranzistori.
Avãnd doar 40 de pini, mulþi dintre aceßtia au funcþii multiple. Astfel, liniile de date sunt
multiplexate în timp cu cele de adrese, o parte din semnalele.......
Configuraþia multiprocesor/coprocesor
Semnale de pe magistrala Multibus
Semnale de comandá generate de controllerul 8288
. Conexiuni, externe, microprocesor, i 8086, tehnologie, hmos, conficuratie, multiprocesor, coprocesor, semnale, magistrala, multibus, comanda, controller, 8288

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Curs I

Cuprinde o parte din capitolul I: Stocarea datelor
1.1 Stocarea biţilor
1.1.1 Porţi logice şi circuite basculante bistabile
1.1.2 Alte tehnici de stocare
1.1.3 Sistemul de notaţie hexazecimal
1.2 Memoria principală
1.2.1 Biţi
1.2.2 Organizarea memoriei principale
. Arhitectura, calculatoarelor, automatica, stocarea, datelor, bitilor, parti, logice, circuite, basculante, bistabile, alte, tehnici, stocare, sistem, notatie, hexazecimal, memoria principala, organizare

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 10

Alcoolul

Prin unele date stintifice ; literale sau artistice la alcoolism , acesta a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti. Consumul de alcool este pastrat sub forma “laica” chiar si in zilele noastre in timpul unor mese festive ; petreceri; e.t.c.
Paracelsus este socotit primul care a dat numerele de Alckhol substantei volatile obtinute la distilarea vinului.Cel mai vechi document scris care contine referiri la vin si la bere este considerat a fi papirusul lui Eber scris in anul 1500 i.e.n. si care contine si prescripti medicale.Consumul..... . Platon, consumul, alcoolism, paracelsus, alckhol, homer, herodot, aristotel, alcoolul

Biologie

Numar pagini: 2

Alcoolul

Chimie

Numar pagini: 2

Răzvan şi Vidra – Bogdan Petriceicu Haşdeu

"Răzvan şi Vidra este prima piesă de valoare a teatrului istoric românesc. A fost publicată în 1867 sub titlul „Răzvan-Vodă” şi se intitulează „Răzvan şi Vidra” începând cu ediţia din 1869. pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu, Haşdeu reînvie, în cele cinci cânturi care amintesc structura unei opere epice, ascensiunea excepţională a unui erou deosebit, născut rob şi aparţinând unui neam urgisit, dar care reuşeşte, datorită calităţilor sale şi impulsurilor date de Vidra, să devină domnitor.
Conflictul principal al piesei se desfăşoară între calităţile remarcabile ale lui Răzvan şi prejudecata generală, obtuză, întruchipată de Tănase, care în ciuda evidenţei, nu acceptă că un ţigan poate fi un om superior. Recunoscând meritele........" . Razvan, si, vidra, bogdan, petriceiu, hasdeu, r?zvan-vod?, cronica, miron costin, nicolae b?lcescu, t?nase, r?zvan, mo?oc, alexandru l?pu?neanul, c, negruzzi, sbierea, teatru, istoric, piesa

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Curs XI

Cuprinde continuarea cursului X:
4.2.3 Operaţiuni pe magistrală
Capitolul 5: Nivelul microarhitecturii
5.1 Un exemplu de microarhitectură
5.1.1 Calea de date
5.1.2 Secvenţierea în timp (timing) a căii de date
5.1.3 Operaţii cu memoria
. Operatiuni, magistrala, nivelul, microarhitectura, calea de dae, secventiere, timp, timing, operatii, memoria

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 9

Maitreyi - Mircea Eliade

"
Romanul apare în 1923 şi se bucură de cel mai mare succes la public. Urmând după „Isabel şi apele diavolului” cartea păstrează caracterul de jurnal, de experienţă trăită, dar cu o acţiune mai bine închegată epic şi cu personaje animate de o conştiinţă puternică şi o copleşitoare energieinterioară. Călinescu, care-i inputa gide-ismul excesiv, recunoştea, totuşi, în Istoria literaturii române, că romanul „este realizat dintr-o singură ţâşnire epică”.
Acţiunea este plasată în India, locul studiilor sale de orientalistică, şi conţine, în esenţă, una din experienţele trăite în casa profesorului Dasgupta. Eliade recunoaşte că cele relatate sunt fapte reale, cuprinse în Memorii, dar a schimbat unele date cum ar fi: profesia lui Dasgupta şi a povestitorului precum şi finalul poveştii de dragoste cu Maitreyi. Maitreyi şi sora sa Chabu au fost personaje reale."

. Maitreyi, mircea eliade, andre gide, les faux-monnayeurs, subiectul, romanului, allan, bengal

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Generalitati. Clasificarea fisierelor

Fisierul
Înregistrarea
Accesul
Modul de acces
Variabilelor fisier
Clasificarea fisierelor
Diagrama de sintaxa a tipurilor de fisiere
. Generalitati, clasificarea, fisierelor, fisierul, colectie, organizata, informatii, înregistrari, end of file, caracterul, Înregistrarea, câmpuri, date, înregistrari, lungime, fixa, variabila, accesul, indicator, modul de acces, secvential, direct, aleator, variabila, tampon, variabilelor fisier, clasificare, text, carriage return, line feed, binare, cu tip, fara tip, diagrama, sintaxa, deschiderea, proceduri, functii, specifice, închiderea, identificatorul, intern, assign, reset, rewrite, append, close, readln, blockread, write, writeln, blockwrite, seek, read

Informatica

Numar pagini: 2

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 9. „Umanismului integral” al lui Jacques Maritain

"Promovând o filosofie de inspiraţie tomistă, Jacques Maritain consideră că omul este făcut să fie o fiinţă totodată naturală şi suprana¬turală; una care, pe de o parte, moşteneşte urmările păcatului originar şi de aceea se naşte despuiată de datele graţiei, iar pe de alta este făcută pentru un scop supranatural, pentru a parveni la însăşi viaţa lui Dumnezeu.
Dezbaterea care împarte contemporanii noştri şi care ne obligă pe toţi la un act de alegere este — opinează Maritain — între două concepţii ale umanismului: una, concepţia teocentrică, sau creştină, şi alta antropocentrică, de al cărui spirit Renaşterea este cea dintîi responsabilă. Primul fel de umanism poate fi numit uma¬nism integral, al doilea umanism inuman. Cel din urmă, născut în Grecia, dar crescut în epoca modernă, punând în circulaţie antropocentrismul prin însuşi acest fapt: nefe¬ricirea umanismului clasic, s-ar fi denunţat singur şi, punând omul doar în relaţie cu sine, ar fi născut marea tragedie a umanismului şi a omului..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Vlăduţescu, „Jacques Maritain - eşecul umanismului teocentrist”,
în: *** Confruntări despre om şi cultură, Bucureşti, Editura Academiei, 1972

. Umanismul, integral, jacques, maritain, inspiratie, tomista, antropocentrica, teocentrica, umana, renasterea, ontologic, darwin, rousseau, kant, descartes, rationalismul, freudismul, umanismul integral, centrul, universului, geneza, dumnezeu, ateismul, pur, marx, sufletul, act, divin, nemuritor, gheorghe vladutescu

Antropologie

Numar pagini: 5

1 2 ... 2

"date" rezultate au fost gasite 71

date

Alege conditiile

"date" rezultate au fost gasite 71

"date" rezultate au fost gasite 71

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate