Inregistreaza | Ai uitat parola?

control

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"control" rezultate au fost gasite 38


Mielu ZIate

Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 26
PARTEA ÎNTÂI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE
ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33
1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33
1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33
1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36
2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38
2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39
2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41
2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45
2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49
3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54
3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54
3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55
3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56
3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58
3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei
în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59
4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60
4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60
4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63
4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64
5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67
5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67
5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71
Bibliografie .........................................................................................................................73
Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77
1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77
1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77
1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar
al psihologiei ....................................................................................................... 78
1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81
2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83
2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83
2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83
2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86
2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90
2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90
2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91
2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92
2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95
2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97
2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99
2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99
2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102
2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103
2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103
2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect
al psihologiei .......................................................................................... 104
2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106
3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107
3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107
3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110
3.3. Un punct de vedere personal cu privire
la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111
Bibliografie ....................................................................................................................... 112
Capitolul III
METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115
1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115
1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116
2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118
2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118
2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124
2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133
2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134
2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137
2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139
2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140
2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141
2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146
3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147
3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147
3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148
3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149
4. Metodologia psihologică ............................................................................................152
4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152
4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152
5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155
5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155
5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156
6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157
Bibliografie ....................................................................................................................... 158
Capitolul IV
LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161
1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161
1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161
1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163
1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165
2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168
2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168
2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171
2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175
3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178
3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178
3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181
4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183
4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183
4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183
5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184
5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184
5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186
5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188
Bibliografie ...................................................................................................................... 190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL
PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197
1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197
1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198
1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200
1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201
2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202
2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202
2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202
2.1.2. Dovezi......................................................................................................203
2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205
2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205
2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206
2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei
dintre psihic si creier.............................................................................207
2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219
2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219
2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223
2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224
2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat
socio-istoric si socio-cultural............................................................................224
2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224
2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226
3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227
3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227
3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică
a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229
3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231
4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233
4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233
4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234
4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238
Bibliografie ...................................................................................................................... 240
Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243
1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243
1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243
1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244
1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248
1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248
1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251
1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258
2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260
2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260
2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261
2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262
3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263
3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263
3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264
3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267
3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268
3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268
3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269
3.5. Tipuri de inconstient..........................................................................................
270
3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270
3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272
3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275
4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277
4.1. Probleme generale..............................................................................................277
4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278
4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279
Bibliografie .......................................................................................................................279
Capitolul VII
STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283
1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283
1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283
1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284
1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288
2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290
2.1. Somnul ................................................................................................................ 290
2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290
2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290
2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică
si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292
2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294
2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297
2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297
2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298
2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299
2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300
2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303
2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305
2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307
2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307
2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313
3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314
3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314
3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314
3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315
3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316
3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320
3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321
3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322
3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322
3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322
3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325
4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327
4.1. Inducere ............................................................................................................. 327
4.2. Efecte ................................................................................................................. 328
4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328
Bibliografie ...................................................................................................................... 329
Capitolul VIII
ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333
1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333
1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333
1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336
1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337
2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338
2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338
2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338
2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării
structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339
2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării
structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343
2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346
2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346
2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348
2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350
2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350
Bibliografie .......................................................................................................................351
Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353
1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353
1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353
1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360
2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362
2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362
2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363
3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368
3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368
3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369
3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370
3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371
3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371
3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371
4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372
4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372
4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374
4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375
Bibliografie ...................................................................................................................... 377
Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379
1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379
1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379
1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură
si cercetarea aplicativă.......................................................................................383
1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385
2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386
2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386
2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388
2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388
2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389
2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391
2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391
2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor
de in ^stigare ........................................................................................395
2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397
2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400
2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402
2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403
2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor
si a concluziilor cercetării...................................................................404
2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405
3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405
3.1. Premise ...............................................................................................................405
3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406
3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406
3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406
3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia
care se îndeplineste" ...........................................................................407
3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407
3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407
3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408
3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409
3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410
3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410
3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410
Bibliografie ....................................................................................................................... 412
. Psihologie, mielu, zlate
Psihologia Educatiei
Numar pagini: 407

Dispozitive electronice si electronica analitica

CUPRINS
DISPOZITIVE ELECTRONICE
SI
ELECTRONICĂ ANALOGICĂ
Cristian Bucur
Introducere
Cuprins
Modulul A
1. Dioda semiconductoare
1.1. Caracteristici statice
1.2. Semiconductori intrinseci
1.3. Semiconductori extrinseci
1.4. DensităŃi de curent în semiconductori
1.5. JoncŃiunea p-n la echilibru termodinamic
1.6. Polarizarea joncŃiunii P-N
1.7. Fenomene care modifică caracteristica statică
1.8. Circuite echivalente în regim static
1.9. Circuite echivalente în regim cvasistaŃionar
1.10. Tipuri de diode semiconductoare cu joncŃiune
1.11. Principiul superpoziŃiei
1.12. Circuite de redresare
1.13. Stabilizatorul parametric
2. Tranzistori
2.1. Teoria elementară a TBP
2.2. Modele în regim static
2.3. Caracteristici statice ale TBP
2.4. Polarizarea TBP în zona activă de funcŃionare
2.5. Regimul variabil al TBP
2.6. Caracteristici statice ale TEC
2.7. Polarizarea tranzistorului cu efect de câmp
2.8. Circuite echivalente ale TEC
3. Dispozitive multijoncŃiune
3.1. Dioda PNPN
3.2. Tiristorul convenŃional
3.3. Triacul
3.4. Tranzistorul unijoncŃiune
3.5. Tiristorul MOS
3.6. Tiristorul GTO cu blocare pe poartă
3.7. Tiristorul Darlington
3.8. Tiristorul I.G.B.T.
3.9. Aria de diode controlată
Teste de autoevaluare A
Modulul B
4. Amplificatoare de semnal mic
4.1. Parametrii amplificatoarelor de semnal mic
4.2. Amplificatorul cu TBP in conexiune EC
4.3. Amplificatorul cu TBP in conexiune CC
4.4. Amplificatorul cu TBP in conexiune BC
4.5. PerformanŃele amplificatoarelor cu TBP
4.6. Etaje cu tranzistori compusi
4.7. Structuri pentru cresterea impedanŃei de iesire
4.8. Structuri pentru cresterea impedanŃei de intrare
5. Amplificatoare cu reacŃie negativă
5.1. ConsideraŃii privind reacŃia negativă (RN)
5.2. Topologii ale amplificatoarelor cu reacŃie
5.3. RN cu esantionare în nod si comparare în nod
5.4. Metodica de rezolvare a amplificatoarelor cu RN
5.5. RN cu comparare buclă si esantionare buclă
5.6. RN cu esantionare pe buclă si comparare în nod
5.7. RN cu esantionare în nod si comparare pe bucla
5.8. PerformanŃe ale topologiilor de reacŃie
6. Amplificatoare de putere
6.1. Amplificatoare de putere în clasă A
6.2. Amplificatoare de putere în clasă B
7. Amplificatoare integrate
7.1. Amplificatoare diferenŃiale
7.2. Amplificatoare operaŃionale
7.3. Amplificatoare de transimpedanŃă (Norton)
7.4. Amplificatoare de putere
7.5. Amplificatoare cu impedanŃă de intrare foarte mare
7.6. Amplificatoare de instrumentaŃie
7.7. Amplificatoare de izolaŃie
Teste de autoevaluare B. Electronica, tranzistori, amplificatoare, dispozitive multijonctiune
Electronica digitala
Numar pagini: 330

Programare WEB cu ASP.NET

I.  PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5 
I.1.  INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 
I.2.  REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 
I.2.1.  Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 
I.2.2.  Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 
I.2.3.  Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 
I.2.3.1  Tabele............................................................................................................................................. 8 
I.2.3.2  Cadre.............................................................................................................................................. 9 
I.2.3.2.1  Cadre interne .......................................................................................................................... 10 
I.2.3.2.2  Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 
I.2.3.3  Layere........................................................................................................................................... 12 
I.2.3.4  Formulare..................................................................................................................................... 12 
I.2.4.  Evaluare............................................................................................................................. 16 
I.3.  UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 
I.3.1.  Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 
I.3.2.  Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 
I.3.2.1  Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 
I.3.2.2  Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 
I.3.2.3  Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 
I.3.3.  Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 
I.3.4.  Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 
I.3.5.  Stiluri identificator............................................................................................................. 25 
I.3.6.  Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 
I.3.7.  Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 
I.3.8.  Casete în CSS..................................................................................................................... 30 
I.3.9.  Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 
I.3.10.  Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 
I.3.11.  Evaluare............................................................................................................................. 34 
II.  MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 
II.1.  MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 
II.2.  CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 
II.3.  MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 
II.4.  PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 
II.5.  PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 
II.6.  COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 
II.7.  WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 
II.8.  CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 
II.9.  DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 
II.10.  CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 
II.11.  EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 
II.12.  SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 
II.13.  SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 
II.14.  DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 
II.15.  VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 
II.16.  MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 
II.17.  SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 
II.18.  ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 
II.19.  RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 
II.20.  SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 
III.  LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 
III.1.  STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 
III.1.1.  Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 
III.1.2.  Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 
III.1.3.  Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 
III.2.  LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 
III.2.1.  Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 
III.2.2.  Tipuri de date..................................................................................................................... 55 
III.2.3.  Operatori ........................................................................................................................... 56 
III.2.4.  Conversii............................................................................................................................ 58 
III.2.5.  Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 
III.2.6.  Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 
III.2.7.  Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 
III.2.8.  Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 
III.2.9.  Date calendaristice............................................................................................................ 73 
IV.  MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 
IV.1.  CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 
IV.1.1.  Label .................................................................................................................................. 76 
IV.1.2.  Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 
IV.1.3.  TextBox .............................................................................................................................. 78 
IV.1.4.  CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 
IV.1.5.  RadioButton ....................................................................................................................... 81 
IV.1.6.  RadioButtonList ................................................................................................................. 82 
IV.1.7.  BulletList ............................................................................................................................ 83 
IV.1.8.  Image ................................................................................................................................. 84 
IV.1.9.  DropDownList.................................................................................................................... 84 
IV.1.10.  HyperLink ........................................................................................................................ 85 
IV.1.11.  Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 
IV.1.12.  MultiView, View............................................................................................................... 87 
IV.1.13.  FileUpload ....................................................................................................................... 87 
IV.1.14.  Evaluare........................................................................................................................... 89 
IV.2.  POST BACK .......................................................................................................................................... 90 
IV.2.1.  Evaluare............................................................................................................................. 92 
IV.3.  CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 
IV.3.1.  RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 
IV.3.2.  RangeValidator .................................................................................................................. 93 
IV.3.3.  RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 
IV.3.4.  CompareValidator ............................................................................................................. 93 
IV.3.5.  CustomValidator ................................................................................................................ 94 
IV.3.6.  Evaluare............................................................................................................................. 97 
IV.4.  CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 
IV.4.1.  ImageMap .......................................................................................................................... 98 
IV.4.2.  Ad Rotator........................................................................................................................ 101 
IV.4.3.  Calendar .......................................................................................................................... 103 
IV.4.4.  Evaluare........................................................................................................................... 107 
IV.5.  CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 
IV.6.  PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 
IV.6.1.  controlul HiddenField..................................................................................................... 110 
IV.6.2.  ViewState ......................................................................................................................... 111 
IV.6.3.  Cookies............................................................................................................................. 113 
IV.6.4.  Query String..................................................................................................................... 114 
IV.6.5.  Session ............................................................................................................................. 116 
IV.6.6.  Application....................................................................................................................... 119 
IV.6.7.  Evaluare........................................................................................................................... 121 
V.  INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 
V.1.  ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 
V.2.  ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 
V.3.  PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 
V.3.1.  Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 
V.3.2.  Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 
V.3.3.  Evaluare........................................................................................................................... 127 
V.4.  CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 
V.4.1.  Evaluare........................................................................................................................... 136 
V.5.  ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 
V.5.1.  Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 
V.5.2.  Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 
V.5.2.1  Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 
V.5.2.2  Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 
V.5.2.3  Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 
V.5.2.4  Interogări multiple.................................................................................................................... 146 
V.5.2.5  Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 
V.5.2.6  Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 
V.5.2.7  Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 
V.5.3.  Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 
V.5.3.1  Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 
V.5.3.2  Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 
V.5.3.3  Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 
V.5.3.4  Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 
V.5.4.  Evaluare........................................................................................................................... 156 
V.6.  MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET
158 
V.6.1.  Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 
V.6.2.  Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 
V.6.3.  Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 
V.6.4.  Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 
V.6.5.  Command.......................................................................................................................... 168 
V.6.5.1  Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 
V.6.5.2  Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 
V.6.5.3  Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 
V.6.5.4  Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 
V.6.6.  DataReader....................................................................................................................... 172 
V.6.7.  Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 
V.6.8.  Studiu de caz .................................................................................................................... 174 
V.7.  LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 
V.7.1.  DataAdapter..................................................................................................................... 184 
V.7.2.  DataSet............................................................................................................................. 185 
V.7.3.  Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 
V.8.  LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 
V.9.  PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 
V.10.  CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 
V.10.1.  Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 
V.10.2.  controlul GridView......................................................................................................... 200 
V.10.3.  Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 
V.10.4.  Alte controale legate la date............................................................................................ 208 
V.10.4.1  Repeater................................................................................................................................. 208 
V.10.4.2  DataList .................................................................................................................................. 209 
V.10.4.3  DropDownList ........................................................................................................................ 210 
V.10.4.4  CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 
V.10.4.5  RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 
V.10.5.  Evaluare .......................................................................................................................... 213 
VI.  SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 
VI.1.  WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 
VI.2.  FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 
VI.3.  SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 
VII.  PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 
VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 
VII.1.1.  MasterPages ................................................................................................................... 216 
VII.1.2.  Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 
VII.1.3.  Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 
VII.1.4.  Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 
VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 
VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 
VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 
VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 
VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 
VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 
VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 
VIII.  TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net
Programare WEB
Numar pagini: 261

Curs Baze de date

CUPRINS pag
0. Introducere
Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3
1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD)
1. 1. Istoric,comentarii 5
1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6
1. 3. Regulile luiCodd 7
1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10
1. 5. Abstractizarea datelor 12
1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14
1. 7. Independenţa datelor 15
1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15
1. 9. Obiectivele unui SGBD 18
1.10.Funcţiunile unui SGBD 20
2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală
2.1. Generalităţi, enumerări 25
2.2. Modelare E-R
2.2.1.Concepte de bază 27
2.2.2.Restricţii structurale 31
2.2.3. Chei 34
2.3. Modelul EE-R
2.3.1. Problemele modelului E-R 35
2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36
2.3.3. Specializarea 37
2.3.4. Generalizarea 38
2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38
3. Algebra relaţionala
3.1. Structura relaţionala a datelor
3.1.1. Domeniu 38
3.1.2. Relaţie 39
3.1.3. Atribut 40
3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41
3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41
4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL
4.1. Istoric, obiective 49
4.2. Clauze şi operatori SQL
4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50
4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55
4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56
4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58
4.2.5.Subinterogări 59
4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62
4.2.7.Operatorul EXISTS 64
5. Normalizarea
5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66
5.2.Dependenţe funcţionale 69
5.3.Forme normale
5.3.1.Prima formă normală 72
5.3.2.A doua formă normală 74
5.3.3.A treia forma normală 76
5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76
6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale
6.1. Metodologia
6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80
6.1.2. Prezentarea metodologiei 80
6.1.3. Crearea modelului logic 82
6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98
6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date
relaţionale 101
6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile
Locatari şi Cheltuieli 118
6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119
6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120
6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121
6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121
6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122
6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122
7. Baze de date distribuite
7.1.Generaliăţi 124
7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126
7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129
7.4.Alocarea datelor 130
7.5.Transparenţe în SGBDD 133
8. Securitate şi integritate
8.1. Integritate 142
8.2. Securitate 146
9. Tranzacţii şi concurenţă.
9.1.Tranzacţii 151
9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152
9.3. controlul concurenţei 152
9.4. Tehnici optimiste 158
9.5. controlul recuperării 159
Test de autoevaluare 162
. Baze de date
Baze de date
Numar pagini: 161

Microcontrolerul PIC16F84

. Microcontroler |
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 37

Java

Cuprins:
1.
Introducere in Java
Limbajul de programare Java
Programarea Orientata pe Obiecte
Tehnologii Java (platforme Java)
2.
Primii pasi in Java
Instalarea Java SDK
Compilarea si rularea unui program
Primului program Java
Documentarea programelor
3.
Identificatori, cuvinte cheie, tipuri de date
Utilizarea comentariilor intr-un program sursa
Cuvinte cheie in Java
Operatorii si precedenta lor
Tipuri de date primitive si referinta
Declararea variabilelor
4.
Instructiuni Java pentru controlul executiei
Instructiuni conditionale
Instructiuni ciclice
Alte instructiuni Java
5.
Tablouri
Crearea unui tablou
Determinarea dimensiunii unui tablou
Crearea unui tablou multidimensional

6.
Clase Java
Definirea unui clase
Utilizarea modificatorilor de vizibilitate si drepturi de acces
Declararea variabilelor si implementarea metodelor intr-o clasa
Instantierea obiectelor unei clase
Ierarhii de clase
Clase si metode abstracte
Crearea si utilizarea interfetelor
7.
Exceptii
Definirea exceptiilor
Categorii de exceptii
Tratarea exceptiilor folosind try … catch ... finally
Definirea de exceptii utilizator
8.
Operatii de intrare/iesire
Definirea conceptului de flux de date
Fluxuri standard de intrare/iesire
Utilizarea fluxurilor de date. Java, limbaj de programare
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 57

Microcontrolere 8051

Timere/Numaratoare
Timer 0 si Timer 1
Interfata seriala
Comunicatii multiprocesor
Registrul de control al portului
Frecventa bitilor
. Microcontrolere, 8051, timere, numaratoare, timer 0, timer 1, interfata, seriala, comunicatii, multiprocesor, registru, control, port, frecventa, biti
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

Microcontrolere 8051

Utilizarea Timerului 1 pentru generarea frecventei bitilor
Utilizarea Timerului 2 pentru generarea frecventei bitilor
Intreruperi
Structura nivelelor de prioritate
Intreruperi externe
Simularea unui al treilea nivel de prioritate prin software
Functionarea instructiune cu instructiune. Microcontrolere, 8051, utilizare, timer 1, generare, frecventa, biti, timer 2, intreruperi, structura, nivelelor, prioritate, externe, simalare, treilea, nivel, software, instructiune, functionare
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

4. Grupul instructiunilor de salt/ 5. Grupul instructiunilor logice

4.1. Instructiuni de salt neconditionat
4.2. Instructiuni de salt conditionat
4.3. Instructiuni pentru controlul ciclurilor (Bucle)
5. Grupul instructiunilor logice
5.1. Instructiuni logice
5.2. Instructiuni logice pentru deplasare si rotatie
6. Grupul instructiunilor pe siruri de caractere
7. Instructiuni de intrare/iesire (I/O)
8. Instructiuni pentru controlul íntreruperilor
8.1. Interfata limbaj de asamblare - Sistem de operare DOS
9. Instructiuni pentru sincronizare externa. Grup, instructiuni, salt, logice, neconditionat, conditionat, control, cicluri, bucle, deplasare, rotatie, siruri, caractere, intrare, iesire, i/o, intreruperi, interfata, limbaj, ansamblare, sistem, operare, dos, sincronizare, externa
SOLTR
Numar pagini: 24

Anti-Social

In a world full of fears, perhaps the worst one a human being should have
is that to be afraid of his fellow man. The human that should be most
feared is the one that has Anti-Social Personality Disorder or in laymen’s
terms the psychopath. The psychopath is probably the most deviant mind
that exists and treatment is not very successful because there is not a cure
or drug to control it. The solution in my mind to control the problem of
sociopaths is to let them live in colonies with each other. Through my
research I will develop an understanding of this personality disorder and
convince you the reader that my solution might be a viable solution. The
sociopath is a combination of other mental illnesses that are incurred in
childhood as a result of heredity, trauma and the lack of emotional
development. The lack of moral or emotional development which gives a
sociopath a lack of understanding for other people’s feelings which
enables them to be deceitful without feeling bad about whatever they do.
The under developed emotional system as explained in the video “The
World of Personality Disorders volume 5” says the sociopath is
“emotionally retarded” . The sociopathic behavior problems that start as a
child have links to heredity, a family with a pre-disposition to perform
crimes, alcoholic parents that do crimes, irresponsible behavior that
persists and parents that do not discipline. The child that will eventually be
a sociopath exhibits certain feeling inside that they are inadequate, shamed
and because of that they are teased and made fun of. The child
characteristics of a future sociopath consist of being incapable of
following the rules. The youngster will skip school, bully, steal! , torment
animals, run away from home and the child is likely to develop Attention.................
. Anti-social
Engleza
Numar pagini: 5

Diabetul zaharat

Pancreasul
1.Glandele care produc secreții digestive
2. Glandele care produc hormoni
Funcțiile endocrine ale pancreasului
Diabetul
Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 2
Diabetul gestațional

Cauze
Simptome
Complicațiile diabetului
Complicațiile acute
Complicații cronice
Tratamentul diabetului
Insulina
Controlul diabetului
Testarea nivelului glucozei în sânge
Tratamentul cu insulină
Aplicaţie practică
BIBLIOGRAFIE

Referatul contine scheme si imagini. Diabet, zahar, insulina
Biologie
Numar pagini: 18

Cursul VII

Cuprinde continuarea cursului VI:
2.5. Instrucţiuni aritmetice si logice
2.5.1 Operaţii logice
2.5.2 Operaţii de rotire şi deplasare la nivel de bit
2.5.3 Operaţii aritmetice
2.6 Comunicaţia dintre calculatoare şi dispozitivele periferice
2.6.1 controlere
2.6.2 Comunicaţia între unitatea centrală şi controlere
2.6.3 Comunicaţie serială şi paralelă
. Instructiuni, aritmice, logice, operatii, rotire, deplasare, nivel, bit, comunicatia, unitatea, centrala, controlere, seriala, paralela
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 8

Microcontrolere din familia 8051

Cicluri masina
Registre de functii speciale (SFR)
Conexiunile externe ale microcontrolerelor 8051
Structura si functionarea porturilor
Inscrierea unui port
Accesarea memoriei externe

. Microcontrolere, familia, 8051, cicluri, masina, registre, functii, speciale, sfr, conexiuni, externe, structura, functionarea, porturi, inscrierea, port, accesare, memorie, externa
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 6

Drogurile

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.......
. Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament
Biologie
Numar pagini: 4

Act constitutiv

Capitolul I.- Denumirea, emblema si forma juridica a societatii
Capitolul II.- Sediul , durata societatii
Capitolul III . -Obiectul de activitate
Capitolul IV. –Capitalul social si actiunile
Capitolul V.-Conducerea si administrarea societatii
Capitolul VI-Controlul activitatii societatii
Capitolul VII- Amortizarea mijloacelor fixe
Capitolul VIII. –Evidenta activitatii economico-financiare
Capitolul IX-Forta de munca
Capitolul X- Forta majora
Capitolul XI- Dizolvarea societatii
Capitolul XII-Solutionarea litigiilor
Capitolul XIII. Dispozitii finale
ACTIONARI FONDATORI
. Act, constitutiv, contractul, societate, denumirea, emblema, forma, juridica, sediul, durata, obiectul, activitate, capitalul, social, actiunile, conducerea, administrarea, controlul, activitatii, amortizarea, mijloacelor, fixe, evidenta, economico, financiare, forta, majora, munca, dizolvarea, solutionarea, litigiilor, dispozitii, finale, actionari, fondatori
Economie
Numar pagini: 4

Curs XII

Cuprinde continuarea cursului XI:
5.1.4 Microinstrucţiuni
5.1.5 controlul microistrucţiunii: MIC-1
5.1.5.1 Funcţia de control a secvenţiatorului
5.1.5.2 Determinarea adresei microinstrucţiunii care urmează să fie executată
5.2 Exemplu ISA: IJVM
5.2.1 Stive
. Microinstructiuni, control, mic-1, functia, secventiator, determinare, adresa, executata, exemplu isa, ijvm, stive
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 8

Conexiunile externe ale microprocesorului I 8086

Microprocesorul I 8086 este realizat în tehnologie HMOS (High-Performance Metal-Oxid
-Semiconductor), fiind echivalent cu aproximativ 29.000 tranzistori.
Avãnd doar 40 de pini, mulþi dintre aceßtia au funcþii multiple. Astfel, liniile de date sunt
multiplexate în timp cu cele de adrese, o parte din semnalele.......
Configuraþia multiprocesor/coprocesor
Semnale de pe magistrala Multibus
Semnale de comandá generate de controllerul 8288
. Conexiuni, externe, microprocesor, i 8086, tehnologie, hmos, conficuratie, multiprocesor, coprocesor, semnale, magistrala, multibus, comanda, controller, 8288
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

Arhitectura microcontrolerelor din familia 8051

Microcontrolerul 8051
Microcontrolerul 8052AH
Organizarea memoriei în dispozitivele din familia 8051
Memoria pentru programe
Memoria de date
Setul de instrucþiuni al familiei 8051
Moduri de adresare
Cuväntul de stare al programului - PSW
Ceasul sistemului
. Arhitectura, microcontrolerelor, familia, 8051, 8052ah, organizare, memorie, dispozitive, programare, date, set, instructiuni, moduri, adresare, cuvantul, stare, program, psw, ceas, sistem
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 7

Clasificare a drogurilor

HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.
. Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative
Biologie
Numar pagini: 6

Clasificare a drogurilor

Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor
restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi.
Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul
respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa.
In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba
dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si
C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai
severe comentarii.
. Referat, biologie, clasificare a drogurilor, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, cannabis, sedative, opium, alcool, cocaina, si barbiturice, marijuana, drogurile psihoactive
Biologie
Numar pagini: 6

Circuitul I 8259A (Unitate programabilá pentru controlul întreruperilor)

Tamponul magistralei de date
Functionarea circuitului
Programarea circuitului I 8259A
Cuvinte de initializare
Cuvinte de operare

. Circuit, i 8259a, unitate, programabilá, control, întreruperi, tamponul, magistralei, date, functonare, prgramare, cuvinte, initializare, operare
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 8

Algoritmizarea functiilor de conducere

Functiile organizationale
Functiile aplicative
1. Culegerea si prelucrarea primara a datelor
Filtrarea
Conversia în unitati ingineresti
Testarea încadrárii între limite
Validarea datelor
Liniarizarea
Corectia erorilor sistematice
Evaluarea tendintelor
2. controlul procesului
Controlul stárii de functionare
Compresia datelor
Protocolarea



. Algoritmizarea, functiilor, conducere, functii, organizatoriale, aplicative, culegere, prelucrare, primara, date, filtrare, conversie, unitati, ingineresti, testare, incadrare limite, validarea, liniarizarea, corecta erorilor, sistematice, evaluarea, tendintelor, control, proces, stare, cunctionare, compresie, protocolare
SMP - Sisteme cu microprocesoare
Numar pagini: 8

1984 - George Orwell

"Living in a society with limited freedom of expression is not, in any case, enjoyable. A Totalitarian society is a good example of such a society, because although it provides control for the people, it can deny them a great deal of freedom to express themselves. The fictional society in George Orwell’s 1984 also stands as a metaphor for a Totalitarian society. Communication, personal beliefs, and individual loyalty to the government are all controlled by the inner party which governs the people of Oceania in order to keep them from rebelling." . Book review, george orwell, 1984
Engleza
Numar pagini: 2

Elemente de teorie a organizatiilor

M-am decis să strudiez managementul organizaţiei, modul de conducere a unei inteprinderi, instituţii etc. din punct de vedere sistemic, datorită faptului că:
sistemul a fost apreciat de Aristotel ca fiind mai mult decât suma părţilor (compartimentelor); el reprezintă un ansamblu unitar de elemente aflate într-o permanentă legătură, urmărind înfăptuirea unui scop;
aşa cum arată Mircea Maliţa în cartea sa AURUL CENUŞIU - Eseuri Rostite - "Sistemele sunt de două feluri: unele care pot să fie nemijlocit controlate de om şi altele care pot fi numai mijlocit controlate de om";
ştiinţa managementului devine una din ştiinţele cele mai importante, oferind metode raţionale, sigure de tratare a unor probleme;
întregul univers este compus din sisteme simple sau complexe sub şi/sau supraordonate. . Elemente, teorie, teorie a organizatiilor, managementul organiza?iei, mircea malita, aurul cenusiu, teoriile clasice, taylor, fayol, elton mayo, dikson, roethlisberger
Economia intreprinderii
Numar pagini: 5

Elemente de teorie a organizatiilor

M-am decis să strudiez managementul organizaţiei, modul de conducere a unei inteprinderi, instituţii etc. din punct de vedere sistemic, datorită faptului că:
sistemul a fost apreciat de Aristotel ca fiind mai mult decât suma părţilor (compartimentelor); el reprezintă un ansamblu unitar de elemente aflate într-o permanentă legătură, urmărind înfăptuirea unui scop;
aşa cum arată Mircea Maliţa în cartea sa AURUL CENUŞIU - Eseuri Rostite - \\\"Sistemele sunt de două feluri: unele care pot să fie nemijlocit controlate de om şi altele care pot fi numai mijlocit controlate de om\\\";
ştiinţa managementului devine una din ştiinţele cele mai importante, oferind metode raţionale, sigure de tratare a unor probleme;
întregul univers este compus din sisteme simple sau complexe sub şi/sau supraordonate.
Acestea reprezintă principalele motivaţii care m-au condus la luarea deciziei de a studia managementul organizaţiei, arta de a conduce, din punct de vedere sistemic.
. Elemente, teorie, teorie a organizatiilor, managementul organiza?iei, mircea malita, aurul cenusiu, teoriile clasice, taylor, fayol, elton mayo, dikson, roethlisberger
Economia intreprinderii
Numar pagini: 5

ALGORITM PID CU PONDERAREA MARIMII PRESCRISE

Controller proportional, integrativ, derivativ (PID) utilizat pentru reglarea unui proces. Algoritm utilizat: ponderarea marimii prescrise(a referintei). Simulink, controler, controller, pid, proportional, integrativ, derivativ, electronica, reglare, prescriere, eroare, simulari, matlab, schema, algoritm, referinta, bucla de reglare, semnal, ponderarea prescrierii
Software industrial
Numar pagini: 9

The Tragedy Of Hamlet

Arguably the best piece of writing ever done by William Shakespeare, Hamlet the is the classic example of a tragedy. In all tragedies the hero suffers, and usually dies at the end. Othello stabs himself, Romeo and Juliet commit suicide, Brutis falls on his sword, and like them Hamlet dies by getting cut with a poison tipped sword. But that is not all that is needed to consider a play a tragedy, and sometimes a hero doesn't even need to die. Making Not every play in which a Hero dies is considered a tragedy. There are more elements needed to label a play one. Probably the most important element is an amount of free will. In every tragedy, the characters must displays some. If every action is controlled by a hero's destiny, then the hero's death can't be avoided, and in a tragedy the sad part is that it could. Hamlet's death could have been avoided many times. Hamlet had many opportunities to kill Claudius, but did not take advantage of them. He also had the option of making his claim public, but instead he chose not too. A tragic hero doesn't need to be good. For example, MacBeth was evil, yet he was a tragic hero, because he had free will. He also had only one flaw, and that was pride. He had many good traits such as bravery, but his one bad trait made him evil. Also a tragic hero doesn't have to die. . Hamlet, william, shakespeare
Engleza
Numar pagini: 2

Virusul EBOLA

Care sunt caracteristicile virusului Ebola?
Ce este virusul Ebola?
Virusul Ebola – cât de comun este el?
Ce ştim despre izbucnirea recentă a virusului Ebola?
Care sunt simptomele de febră hemoragică?
Cum se poate răspândi virusul Ebola de la persoană la persoană?
Cum a fost controlate izbucnirile?
Cum izolează personalul spitalului o persoană bolnavă?
. Virusul, ebola, caracteristicile, sursa, izbucnirea, simptomele, febra, hemoragica
Biologie
Numar pagini: 2

Greek Gods in the Iliad.

With our view of God, it can sometimes be difficult to comprehend the actions and thinking of the Greek deities. The Christian God does not tend to take such an active role in the affairs of people's lives, where, on the other hand, the Greeks regarded direct involvement by the gods as a daily, uncontrollable part of life. Needless to say, divine intervention was a major variable in the equation of Homer's Iliad.
The gods picked who they would favour for different reasons. Except Zeus: As the symbol of supreme authority and justice, he makes judgement calls as to the other gods' involvement in the war, remains impartial, and doesn't seem to get caught up in picking favourites. Even when his own son, Sarpedon, was about to die, Zeus chose to let the outcome go unaltered.
. Greek, gods, iliad, homer
Engleza
Numar pagini: 2

HIPOFIZA ŞI HORMONII HIPOFIZARI

Luliberina (LHRH, GnRH)

controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie de cercetari experimentale. Astfel, distrugerea hipotalamusului bazal si a eminentei mediane provoaca, atât la om, cât si la animal, indiferent de sex, scaderea rapida a concentratiei plasmatice a LH si FSH, iar stimularea electrica a hipotalamusului anterior, a zonei nucleului arcuat si a eminentei mediane, determina descarcari de LH si FSH, care la femeie pot declansa ovulatia. Factorul hipotalamic dotat cu capacitatea de a stimula eliberarea de gonadotrofine hipofizare a fost izolat în stare aproape pura de catre colectivele conduse de Guilleminsi, respectiv, de Schally, i s-a determinat structura biochimica, si apoi a fost sinetizat .
. Referat, biologie, hipofiza, hormonii hipofizari, luliberina (lhrh, gnrh), controlul descarcarilor de lhrh, componenta neurala, axa hipotalamo-hipofizo-gonadala, somatoliberina (grh, ghrh), controlul secretiei de ghrh, axa hipotalamo-hipofizo-somatotropa, somatostatina (srih, srif), controlul secretiei de srih
Biologie
Numar pagini: 7

Mihai Eminescu - Scrisoarea I

"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers."

Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut.
. Mihai, eminescu, scrisoarea i
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

INIMA

Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii
Biologie
Numar pagini: 5

INIMA

Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.. Inima, referat, biologie, structura inimii, func?iile inimii, ciclul cardiac, generarea b?t?ilor inimii, controlul frecven?ei cardiace, debitul cardiac, Îngrijirea inimii
Biologie
Numar pagini: 5

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic
Estetică
Numar pagini: 4

Alienated People

The Oxford dictionary defines alienation as; to estrange, isolate,
detach, distance, to put a distance, to turn away from another person.
Alienation, like a lot of other social attitudes and concepts, can give a
wide variety of interests. I have found six main points in The Encyclopedia
of Psychiatry, Psychology, and Psychoanalysis that have gotten the most
attention and things written about alienation; A) Powerlessness: The feeling,
belief, or expectancy that a persons behavior can't control some events
whether positive or negative, B) Meaninglessness: The person feels
incomprehensive in his/her social life and feels the "absurdity of life", C)
Normlessness: High expectancies for, or commitment to socially unapproved
ways to achieving a goal, one will go about achieving a goal in a not
normally excepted way, D) Cultural Estrangement: person's individual values
rejected by society, the image that the alienated value's not being standard
to that of the environment around him/her, E) Social Isolation: The
individuals low expectancy for inclusion and social exceptance, being lonely
and commonly found a member of a minority or physically disabled, F) Self
Estrangement: This focuses on the discrepancy or differences between one's
ideal self and one's actual self.
. Alienated, people
Engleza
Numar pagini: 2

Poluarea si depoluarea

Poluarea
Poluarea apelor
Tratarea apelor
Controlul aerului poluat
Biodegradarea
Materiale biodegradabile
. Poluare, aer, apa, control, bodegradare, materiale, biodegradabile
Chimie
Numar pagini: 2

Fisiunea si fuziunea nucleara

Fisiunea nucleară reprezintă un fenomen controlat de om. Fuziunea nucleară însă, este deocamdată doar un deziderat, dar unul care odată împlinit ar schimba soarta speciei umane într-un mod nemaiîntâlnit în istorie. Urmăriţi filmul din acest articol pentru a înţelege modul în care cele două fenomene funcţionează......................... Fuziune, fisiune, reactoare, nucleare
Fizica
Numar pagini: 2

Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa

"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."

"4.1. Artele în care executantul este autorul
Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........."
. Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea
Estetică
Numar pagini: 4


"control" rezultate au fost gasite 38