contracte
Dreptul afacerilor- Notiuni generale |
|
CURS
Obiectul Dreptului Afacerilor CONTRACTELE COMERCIALE Principiile pe baza cărora se încheie contractele Clasificarea contractelor Elementele contractului Încheierea contractelor Momentul şi locul încheierii contractului Efectele contractului Specificul obligaţiilor comerciale Contractul de vânzare-cumpărare comercială Definiţie Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială Contractul de mandat comercial Definiţia contractului de mandat comercial. Cadrul de reglementare Caracterele mandatului comercial Delimitarea mandatului comercial de contractul de muncă Condiţiile de validitate ale contractului de mandat comercial Efectele contractului de mandat comercial Încetarea contractului de mandat comercial Contractul de comision Definiţie Condiţiile de validitate ale contractului de comision Efectele contractului de comision Încetarea contractului de comision Contractul de consignaţie Definiţie Condiţiile de validitate ale contractului de consignaţie Efectele contractului de consignaţie Răspunderea determinată de nerespectarea obligaţiilor Încetarea contractului de consignaţie FAPTELE DE COMERŢ Noţiune Clasificarea faptelor de comerţ Faptele de comerţ obiective Faptele de comerţ unilaterale COMERCIANŢII Definiţie Importanţa definirii noţiunii de comerciant. Comerciantul - persoană fizică Definiţie Condiţiile pentru dobândirea calităţii de comerciant Dovada calităţii de comerciant Încetarea calităţii de comerciant Decăderi în legătură cu calitatea de comerciant Interdicţii pentru desfăşurarea de activităţi comerciale Necomercianţii persoane fizice Comerciantul - persoană juridică Noţiuni generale Formele şi clasificarea societăţilor comerciale Participarea statului în cadrul afacerilor Fondul de comerţ Noţiune Conţinutul fondului de comerţ Operaţiuni referitoare la fondul de comerţ. Dreptul, afaceri, notiuni, generale, obiectul, contracte, comerciale, principii, baza, clasificare, elemente, incheiere, moment, loc, efecte, specific, obligatii, vanzare, cumparare, comerciala, conditii, valabilitate, mandat, cadru, reglementare, caractere, delimitare, incetare, comision, consignatie, raspundere, nerespectare, fapte, comert, comerciant, necomerciant |
|
DREPTUL AFACERILOR Numar pagini: 54
|
Bursa monetară şi financiară |
|
Capitolul I.
BURSA. contracte BURSIERE 1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI 1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume 1.1.2. Bursele de mărfuri în România 1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI 1.2.1. Ce este bursa? 1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere 1.3. contracteLE BURSIERE 1.3.1. Contractul spot 1.3.2. Contractul forward 1.3.3. contractele futures 1.3.4. Avantajele contractelor futures 1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU 1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS 1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS 1.4.3. Rezultate şi perspective 1.4.4. Casa Română de Compensaţie 1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR Capitolul II. PIEŢELE FUTURES 2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES 2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea pieţelor futures 2.1.2. Simboluri şi specificaţii 2.2.TRANZACŢII CU contracte FUTURES ŞI OPŢIUNI 2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures 2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri 2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures 2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE 2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a titlurilor financiare derivate 2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont 2.3.1.2. Fişa contului de marjă 2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor 2.3.2. Ordinele de tranzacţionare Capitolul III. INDICII BURSIERI. FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE 3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI 3.1.1. Scurt istoric 3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe 3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească 3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti) 3.1.3.2. Indicele BMS1 3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ 3.1.4. Indicii BET 3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri 3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici 3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri în scopuri speculative 3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET 3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului 3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise 3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures 3.3. OPŢIUNI PE contracte FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL) 3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor 3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp 3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni 3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare 3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni . Bursa |
|
Economie Numar pagini: 53
|
Bursa: definire si caracteristici |
|
Ce este bursa?
Caracteristicile pieţelor bursiere CONTRACTELE BURSIERE Contractul spot Contractul forward Contractele futures Avantajele contractelor futures REGLEMENTARE BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU Prezentarea generală a BMFMS Produsele tranzacţionate la BMFMS Rezultate şi perspective Casa Română de Compensaţie Organizarea şi funcţionarea ANOTR . Bursa, definire, caracteristici, pietelor, contractele, bursiere, contractul, spot, forward, futures, avantajele, reglementare, legi, comerciale, garant, casa, compensatie, monetar, financiara, marfuri, bmfms |
|
Economie Numar pagini: 15
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Bursa de valori |
|
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa |
|
Macroeconomie Numar pagini: 14
|
Life Of Rodin |
|
Auguste Rodin was born November 12, 1840 in Paris and attended the Ecole des Arts Decoratifs in Paris at age 14. Rodin had a special gift for modeling human figures and faces; therefore sculpting humans is all he did. Decorators and commercial sculptors exploited Rodin at a very young age. It was some 20 years before he could sculpt for himself, under the commercial sculptor Albert Carrier-Belleuse. (Auguste, 19)
Rodin sculpted ornamental figures for several major buildings in Brussels, such as the Bourse and the Palais des Academies. He then worked on the monument to Jean-Francois Loos, the former mayor of Antwerp. Rodin did not start this monument, but he work on it. Rodin acquired a sufficient amount of money to travel to Italy, which was an important step in his career. In 1877 he returned to Paris with his first major sculpture, The Age of Bronze. This piece of work showed a young man coming out of misery and depression to a state of heightened awareness. Critics and fellow artists thought and also accused Rodin of making this piece from a plaster cast taken directly from a living person. This deeply hurt Rodin. (Auguste, 19) In 1880, Rodin was contracted by the French government to make a door for the projected Musee des Arts Decortifs. Rodin worked endlessly on the sketches for the bronze door, now titled The Gates of Hell. In 1883 Rodin met Camille, this is when he had reached his “decisive stage” in preparations for The Gates of Hell. This aspect of Rodin’s work and ideas has to be borne in mind considering the beginning of his relationship with Camille Claude. (Auguste, 21-22) . Rodin |
|
Engleza Numar pagini: 2
|