contin
"contin" rezultate au fost gasite 93
![[1]](images/icons/m_1.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} ![[1]](images/icons/n_2.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} | ![[2]](images/icons/n_1.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} ![[2]](images/icons/m_2.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} |
Discretizarea sistemelor continue |
|
1. Sisteme de reglare continuale
2. Sisteme de reglare hibride 1. Discretizarea semnalelor continuale 2. Discretizarea sistemelor continue A. Dicretizarea sistemelor prin identitatea răspunsului continuu şi discret la semnale de intrare tip (impuls sau treaptă) B. Dicretizarea sistemelor prin substituţii directe (transformări biliniare) 3. Simularea sistemelor hibride . Discretizare, sisteme, continue, reglare, continuale, hibride, semnal, raspuns, intrare, tip, impuls, treapta, substiturii, directe, transformari, biliniare, simulare |
|
Software industrial Numar pagini: 14
|
Functii continue |
|
Functii continue intr-un punct
DEFINITII OBSERVATII . Functii, continue, intr-un, punct, definitii, observatii | Fie f : D ( R o functie reala de argument real .In capitolul Limite de functiis-a studiat comportarea functiei in jurul unui punct de acumulare X0 D ,fara a fi luata in considerare valoarea functiei f in punctul X0 . DEFINITII Functia f se numeste continua in punctual X0 D ,daca pentru oricare sir (Xn) ,Xn D convergent la X0 ,sirul (f(Xn)) este convergent si lim.unde f(Xn) unde n ( ? = f(X0). Punctul X0 D se numeste punct de continuitate al functiei f ,daca f... |
|
Matematica Numar pagini: 1
|
Curs II |
|
Cuprinde continuarea cursului I:
1.2.2 Organizarea memoriei principale (continuare) 1.2.3 Octet ordonat 1.3 Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor 1.3.1 Reprezentarea simbolurilor 1.3.2 Reprezentarea valorilor numerice 1.3.3 Reprezentarea altor tipuri de date 1.4 Sistemul binar de numeraţie 1.4.1 Adunarea în binar Anexa A, codul ASCII. Organizare, memorie, principala, octet, ordonat, dodificare, stocare, informatii, reprezentare, simboluri, valori, numerice, alte, tipuri, date, sistem, binar, numeratie, adunare, binar, anexa, codul ascii |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Curs VI |
|
Cuprinde continuarea cursului V:
2.4 Alte arhitecturi 2.4.1 Arhitecturi CISC şi arhitecturi RISC 2.4.2 Principiile proiectarii calculatoarelor moderne 2.4.3 Prelucrare paralelă 2.4.3.1 Paralelismul la nivelul instrucţiunilor 2.4.3.2 Paralelism la nivel de procesor . Alte, arhitecturi, cisc, risc, principiile, proiectarii, calculatoarelor, moderne, prelucrare, paralela, paralelismul, nivelul, instructiunilor, procesor |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Compozitia proteinelor |
|
"Se numesc proteine produşii naturali cu structură macromoleculară care se transformă prin hidroliză în -amino-acizi."
CONŢINUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII ÎN FUNCŢIE DE SPECIE ŞI ZONĂ ANATOMICĂ COMPOZIŢIA MEDIE A LAPTELUI DE VACĂ COMPOZIŢIA CHIMICĂ MEDIE A OULUI Carnea şi produsele din carne Laptele şi produsele lactate Oul Produsele cerealiere şi leguminoase . Compozitia, proteinelor, produsi naturali, structura, macromoleculara, hidroliza, amino-acizi, continut, existente, produse, alimentare, compozitia, chimica, carnii, functie, specie, zona, anatomica, medie, lapte, vaca, ou, lactate, cerealiere, leguminoase |
|
Chimie Numar pagini: 7
|
Curs XI |
|
Cuprinde continuarea cursului X:
4.2.3 Operaţiuni pe magistrală Capitolul 5: Nivelul microarhitecturii 5.1 Un exemplu de microarhitectură 5.1.1 Calea de date 5.1.2 Secvenţierea în timp (timing) a căii de date 5.1.3 Operaţii cu memoria . Operatiuni, magistrala, nivelul, microarhitectura, calea de dae, secventiere, timp, timing, operatii, memoria |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 9
|
Curs 22 Filosofia teoretică a lui Kant |
|
1. Date biografice şi bibliografice
2. Între empirism şi raţionalism 3. Sensibilitate şi intelect 4. Judecăţile sintetice a priori 5. Posibilitatea matematicii şi fizicii 6. Posibilitatea metafizicii ca ştiinţă 7. Regulativ – constitutiv în cunoaştere 8. Distincţia fenomen – lucru în sine 9. Realitatea lucrului în sine . Filosofia, teoretica, kant, antiteza, locke, hume, immanuel kant, date, biografice, bibliografice, despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile, critica ratiunii pure, prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfatisa drept stiinta, intemeierea metafizicii moravurilor, primele principii metafizice ale stiintelor naturii, critica ratiunii practice, ; critica facultatii de judecare, religia în limitele simplei ratiuni, spre pacea eterna, metafizica moravurilor, antropologia din perspectiva pragmatica, empirism, rationalism, sensibilitate, intelect, forma, judecatile, sintetice, a priori, analitice, cunoasterea, a posteriori, matematica, timpul, aritmetica, geometria, fizica, newtoniana, experienta, contingenta, particulara, universala, metoda, transcendentala, regulativ, constitutiv, metafizica, psihologia, cosmologia, teologia, libertatea, ideal, argumentul, ontologic, distinctia, fenomen, lucru, phaenomena, prolegomene, disertatia, lumea, substante, principiu, realitatea, quaestiones, diputates, alois riehl, h, cohen, moralistul, h, vaihinger, e, boutroux, platon, constantin noica, dasein, wirklichkeit, sensibil, inteligibil, quantum, existent, fenomen |
|
Istoria filosofiei moderne Numar pagini: 15
|
Curs III |
|
Cuprinde continuarea cursului II:
1.4.2 Reprezentarea fracţiilor în sistemul binar 1.5 Stocarea numerelor întregi 1.5.1 Notaţia în exces 1.5.2 Notaţia în complement faţă de doi 1.5.3 Adunarea numerelor reprezentate în complement faţă de doi 1.5.4 Problema depăşirii superioare 1.6 Stocarea numerelor fracţionare 1.6.1 Notaţia în virgulă mobilă 1.6.2 Erori de rotunjire . Reprezentare, fractii, sistem, binar, stocare, numere, intregi, notatia, exces, notatia, complement, fata, doi, adunare, numere, problema, depasirii, superioare, stocare, fractionare, virgula, mobila, erori, rotunjire |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 9
|
Curs IX |
|
Cuprinde continuarea cursului VIII:
3.3 Intrare/Ieşire 3.3.1 Magistrale CAPITOLUL 4: Nivelul logic numeric 4.1. Circuite aritmetice 4.1.1. Registre de deplasare 4.1.2. Sumatoare 4.1.3. Unităţi logice aritmetice. Intrare, iesire, magistrale, nivelul, logic, numeric, circuite, aritmetice, registre, deplasare, sumatoare, unitati, logice, aritmetice |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Curs XIII |
|
Cuprinde continuarea cursului XII:
5.2.2 Modelul de memorie IJVM 5.2.3 Setul de instrucţiuni IJVM 5.3.3 Implementarea IJVM folosind Mic-1. Model, memorie, ijvm, set, instructiuni, implementare ijvm, mic-1 |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 10
|
Curs VIII |
|
Cuprinde continuarea cursului VII:
Capitolul 3: Organizarea sistemelor de calcul 3.1 Procesoare 3.1.1 Organizarea CPU 3.1.2 Executarea instrucţiunilor 3.2 Memoria cache . Organizare, sisteme, calcul, procesoare, cpu, executare, instructiuni, memoria, cache |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 9
|
Curs XII |
|
Cuprinde continuarea cursului XI:
5.1.4 Microinstrucţiuni 5.1.5 Controlul microistrucţiunii: MIC-1 5.1.5.1 Funcţia de control a secvenţiatorului 5.1.5.2 Determinarea adresei microinstrucţiunii care urmează să fie executată 5.2 Exemplu ISA: IJVM 5.2.1 Stive . Microinstructiuni, control, mic-1, functia, secventiator, determinare, adresa, executata, exemplu isa, ijvm, stive |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Cursul IV |
|
Cuprinde continuarea cursului III:
1.7 Erori de comunicaţie 1.7.1 Biţi de paritate 1.7.2 Coduri corectoare de erori 1.7.3 Aspecte ale aplicării în practică . Erori, comunicatie, biti, paritate, coduri, corectoare, erori, aspecte, aplicarii, practica |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Cursul VII |
|
Cuprinde continuarea cursului VI:
2.5. Instrucţiuni aritmetice si logice 2.5.1 Operaţii logice 2.5.2 Operaţii de rotire şi deplasare la nivel de bit 2.5.3 Operaţii aritmetice 2.6 Comunicaţia dintre calculatoare şi dispozitivele periferice 2.6.1 Controlere 2.6.2 Comunicaţia între unitatea centrală şi controlere 2.6.3 Comunicaţie serială şi paralelă . Instructiuni, aritmice, logice, operatii, rotire, deplasare, nivel, bit, comunicatia, unitatea, centrala, controlere, seriala, paralela |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Cursul V |
|
Cuprinde continuarea cursului IV:
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor 2.1 Unitatea centrală de prelucrare 2.1.1 Regiştri 2.1.2 Interfaţa CPU/Memorie 2.1.3 Instrucţiuni în cod maşină 2.2 Stocarea programelor 2.2.1 Instrucţiunile ca şiruri de biţi 2.2.2 Un limbaj maşină tipic 2.3 Execuţia programelor . Manipulare, date, unitate, centrala, prelucrare, registrii, interfata, cpu, memorie, instructiuni, cod, masina, stocarea, programelor, siruri, biti, limbaj, masina, tipic, executia |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 13
|
Cascada Niagara |
|
"Situată între statele New York şi Ontario (fig. 1), Cascada Niagara este una din cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului Nord-American. Cascada se află pe râul Niagara, care curge între Statele Unite şi Canada de la Lacul Erie până în Lacul Ontario (figura 2). Aceasta se află la aproape 27 kilometri nord vest de Buffalo, New York, oraş industrial şi turistic, centru al Cascadei Niagara.."
referatul contine si gotografii, harti. New york, ontario, cascada niagara, statele unite, canada, lacul erie, lacul ontario, buffalo, insula goat, horseshue falls, cataracta niagara, niagara state park |
|
Geografie Numar pagini: 6
|
Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple |
|
5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2 2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale 3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã 4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului 5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet 5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet 5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet . Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire |
|
Software industrial Numar pagini: 10
|
Napoleon |
|
Napoleon Bonaparte (1769 - 1821)
"A fost imparatul Frantei, a consolidat si a initializat multe reforme ale Revolutiei Franceze. Unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul Europei si s-a ocupat de modernizarea natiunii pe care o conducea." Primele campanii Guvernarea Napoleoniana in Franta Razboaiele de cucerire Guvernarea Napoleoniana in Europa Declinul lui Napoleon . Napolean, bonaparte, 1769, 1821, franta, imparat, reforme, revolutia franceza, conducator, militar, cucerit, europa, modernizare, natiune, primele campanii, guvernarea, napoleoniana, razboiele, cucerire, declinul, 15 august 1769, ajaccio, corsica, napoleone, carlo, charles, buonaparte, letizie, ramolino, louis, xvi, brienne, scoala militara, paris, garda nationala corsicana, toulonu, josephine, beauharnais, de, 1796, tratatul, campo, formio, republica, cisalpina, regatul italiei, 1798, egipt, turcia, horatio, nelson, siria, abu qir, austria, rusia, coalitii, 10-9 noiembrie 1799, lovitura, consulatul napoleonian, puteri, constitutia, 1800, marenga, rin, granita, legea franceza, codului, dictatoriale, aprilie, 1803, britania, austro-ruse, austerlitz, 2 decembrie, 1805, 1806, joseph, louis, confederatia rinului, prusiei, jena, auerstadt, armata, rusa, friedland, tilist, iulie, 1807, alianta, tarul, alexandru i, regatul, westphalia, jerom, ducatul, warson, sistemul continental, 1807, portugalia, 1808, rege, spaniei, joachim, murat, razboiul, peninsular, 1809, wagram, provinciile, illyriane, sloveniei, croatiei, bosniei, hertegovinei, serbiei, muntenegrului, statele papale, divortat, arhiducesa, de, habsburg, marie, luise, 1811, iobagia, feudalismul, 1812, invazia, moscovei, 1814, abdicat, insula, elba, exilat, 1815, promulgat, noua, constitutie, 1815, din, belgia, waterloo, 18, iunie, campania |
|
Istorie Numar pagini: 4
|
1917 - Revolutia bolsevica |
|
"Intensificarea exploatării, ruina economică, mizeria şi foametea, situaţia grea de pe fronturi, lipsa oricăror drepturi şi libertăţi sporeau nemulţumirile şi spiritul de revoltă în straturile cele mai adânci ale poporului rus. În oraşe, numărul grevelor muncitorilor era în continuă creştere (1914 – 70 de greve, cuprinzând 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participanţi; 1916 – 1500 de greve, antrenând circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ţăranii se ridicau şi puneau mâna pe grânele şi utilajul agricol al moşierilor, deseori zările fiind împurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic răsuna glasul popoarelor care, pe lângă jugul asupririi sociale, îl purtau şi pe acela al asupririi naţionale. Sub înrâurirea mişcării revoluţionare, a stării de spirit din ţară , luau amploare acţiunile soldaţilor; sporea permanent numărul celor care refuzau să execute ordinele sau părăseau frontul."
ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN FEBRUARIE 23 FEBRUARIE 24 FEBRUARIE 25 FEBRUARIE 26 FEBRUARIE 27 FEBRUARIE 2 MARTIE „TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR !“ 3 APRILIE CONTRAOFENSIVA 3 IUNIE 18 IUNIE 4 IULIE ASALTUL PALATULUI DE IARNĂ 24 OCTOMBRIE 25 OCTOMBRIE ŞI A FOST ZIUA ÎNTÂI . Revolutia, bolsevica, partid, comunist, lenin, marx, engels, teoria, popor, muncitor, balerina, kse?inskaia, petrograd, greva, generala, putilov, absolutism, insurectie, hbalov, alexeev, piata, znamenskaia, brusilov, proletariat, autocratia, tarista, rasturnata, tavriceski, duma, gucikov, sulghin, nicolae al ii-lea, pskov, marele, cartier, general, abdica, duce, mihail, dinastia, ramonivilor, print lvov, despre sarcinile proletariatului în actuala revolu?ie, teze din aprilie, toat? puterea sovietelor, organizatii, taranesti, kerenski, mensevism, coalitie, garzi, rosii, kronstadtul, cheiul, nevei, ziar, pravda, trud, smolnîi, marele stat major, fortareata, petru, pavel, consiliul comisarilor poporului al republicii ruse, n, d, cocea, marele, octombrie, capitalism, socialism, trecere |
|
Istorie Numar pagini: 8
|
28. Mircea Eliade |
|
"Ca filosof al culturii, Mircea Eliade a sesizat cu acuitate profunda consonanţă tematică şi, până la un punct, de abordare a problematicii, dintre mit şi filosofie; în plus, datorită deosebitei sale familiarităţi cu ambele domenii ale spiritului uman, a putut să o şi ilstreze apelând la cazuri concrete revelatoare. «Enigma» timpului este tocmai unul dintre acestea. Pentru a-şi expune punctul de vedere, Eliade porneşte şi el de la eterogenitatea timpului, de la diversitatea trăirilor lui, care este o caracteristică a omului de oriunde şi de oricând. Numai că Eliade ştie să facă diferenţe în cadrul acestei trăsături general umane, descoperindu-ne faptul că există deosebiri radicale între omul modern, nereligios, şi omul religios al societăţilor primitive – în ceea ce priveşte trăirea discontinuă a timpului. Desigur, şi omul nereligios contemporan „cunoaşte o oarecare discontinuitate şi eterogenitate a Timpului. Există şi pentru el, în afara timpului monoton al muncii, timpul răgazului şi al spectacolelor, «timpul festiv»; şi el trăieşte conform unor ritmuri temporale diferite şi cunoaşte timpuri de intensitate variabilă; atunci când ascultă muzica preferată sau, îndrăgostit, aşteaptă ori întâlneşte persoana iubită, el simte, evident, un alt ritm temporal decât acela în care munceşte sau se plictiseşte.” Totuşi, pentru el timpul nu prezintă denivelări radicale în interiorul propriei esenţe ci are o singură natură, în armonie cu structura fiinţei sale şi de aceea „constituie cea mai profundă dimensiune existenţială, este legat de însăşi existenţa umană, are deci un început şi un sfârşit, care este moartea, stingerea existenţei. În pofida multiplicităţii ritmurilor temporale pe care le simte şi a intensităţii lor diferite, omul nereligios ştie că este vorba mereu de o experienţă umană în care nu se poate insera nici o prezenţă divină.”
BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, traducere de Rodica Chira, Humanitas, Bucureşti, 1992 2. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Humanitas, Bucureşti, 1992 3. Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Dacia, Cluj-Napoca, 1990 4. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III, traducere de Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică,1991 5. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, partea a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979 6. Platon, Timaios, traducere de Cătălin Partenie, în Platon, Opere, Vol. VII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993 7. Wilhelm Dilthey, Théorie des conceptions du monde. Essai d’une philosophie de la philosophie, trad. par Louis Sauzin, P.U.F., Paris, 1946 8. Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 9. Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie general㸠Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 . Mircea, eliade, filosof, cultura, enigma, mit, filosofie, spirit, uman, timp, omul nereligios, eterogenitate, discontinuitate, ritmuri, temporale, timpul profan, desacralizat, timpul mitic, revenire, inceput, platon, timaios, phaeton, helios, pamant, timpul, circular, marele timp, fiinta, timpul sacru, responsabilitate pe plan cosmic, timpul originii, obsesia ontologica, prezenta zeilor, lumea puternica si pura, parmenidian, receptacol, loc natural, neant, timpul forte, eternitatea, omul religios arhaic, sacrul si profanul, tratat de istorie a religiilor, incercarea labirintului, istoria credintelor si ideilor religioase, victor kernbach, vasile tonoiu, wilhelm dilthey |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 8
|
Curs X |
|
Cuprinde continuarea cursului IX:
4.2 Magistrale 4.2.1 Sincronizarea magistralei 4.2.1.1 Magistrale sincrone 4.2.1.2 Magistrale asincrone 4.2.2 Arbitrarea magistralelor . Magistrale, sincronizarea, sincrone, asincrone, arbitrarea, magistralelor |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Mihai Eminescu - poet national si universal |
|
"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic." . Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Pelicanii din Delta Dunarii |
|
"Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării."
Trecut si prezent Pelicanul comun si pelcanul cret Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup Pelicanii sunt păsări migratoare Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. . Pelicanii, delta dunarii, pelican |
|
Geografie Numar pagini: 4
|
Pelicanii din Delta Dunarii |
|
"Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării."
Trecut si prezent Pelicanul comun si pelcanul cret Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup Pelicanii sunt păsări migratoare Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. . Pelicanii, delta dunarii, pelican |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Pirati si corsari in Mediterana si Atlantic |
|
"In tentativa de a transforma Mediterana „intr-un loc spaniol,”Carol Quintul s-a ciocnit cu puterea in declin a Venetiei, cu darzenia Frantei, dar maiales cu forta Imperiului Otoman. Stapan pe trei continente, cu granite maritime intinse, acesta dispunea de o flota puternica, iar corsarii sai triumfasera in disputa cu spaniolii pentru coastele nordice ale Africii. Poate mai mult decat orice, antagonismul hispano-otoman din Mediteranaa contribuit la alianta dintre Soliman Magnificul si Francisc I (1535).........."
. Pirati, corsari, mediterana, atlantic, carol quintul, venetia, imperiul otoman, egiptul, barbaros, haireddin, preveza, turgut-reis, andrea doria, filip al ii-lea, giovanni verrazzano, china, terra nova, newfoundland, elisabeta, john hawkins, plymouth, franius drake, piratul de fier, eldorado, walter raleigh |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
Sarmanul Dionis - Eseu |
|
"Fara a insista asupra impresiei de extravaganta pe care ar fi produs-o nuvela asupra Junimii, dupa marturia lui G.PANU , absent insa din procesul verbal al sedintei de lectura din 1 septembrie 1872 , impresie altfel firesca daca ne gandim la caracterul de pionirat al operei eminesciene , ceea ce se poate retine din insemnarile memorialistului este caracterizarea lui , continand cel putin o obiectie fundamentala : ’’ Necontestat ca Sarmanul Dionis are o conceptiune puternica si ca este iesita dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu , dar e numai conceptiune .Ca nuvela , ca descriere adica , ca intrare in detalii , ca punere in relief de caractere , ca viata traitoare , ea este slaba de tot ’’ . H. SANIELEVICI a replicat la acesta ca ‘’ Panu aplica nuvelei Sarmanul Dionis un criteriu de judecata realist ‘’ .Dar memorialistul Junimii merge chiar mai departe si contesta valoare poeziei lui Eminescu si din punct de vedere al modalitatilor artei fantastice , caci iata ce scrie el in continuarea pasajului de mai sus : ‘’ Se vede de departe ca Eminescu nu mistuie bine ceea ce citise si ca nu izbutise sa dea Sarmanului Dionis macar caracterul unei nuvele fantastice … ‘’
Primul lucru care trebiua asa dar demonstrat , daca fireste textul o permite , este valoarea de arta a acestei opere eminesciene , operatie cu atat mai necesara cu cat analizele se invartesc de obicei in jurul implicatiilor filozifice , studiindu-le in sine si prin raportare la sursele kantiene si schopenhaueriene si nu, asa cum totusi e mai normal ca epifenomene ale fictiunii literare.Fie in poezie , fie in proza , meditatia filozofica nu poate constitui un scop in sine , ea trebuie sa serveasca puterii de viata si de sensibilitate a operei , altfel , oricat de interesanta ar fi , dauneaza conditiei estetice . Nu e greu de observat de altfel ca in Sarmanul Dionis , ca si in poemele lui Eminescu, meditatia nu e una propiu-zisa filozofica , neavand nici precizia..........". Sarmanul, dionis, geniu, pustiu, eseu, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Marin Preda - Morometii |
|
MARIN PREDA
"Prozator, eseist, dramaturg, editor, traducător, scriitorul rămas nemuritor, născut în satul Siliştea-Gumeşti din zona teleormăneană, a pus la temelia gândirii sale scriitoriceşti noţiuni fundamentale de istorie, adevăr, realitate......" MOROMEŢII "Apărut în 1955 (volumul întâi), rod al unei preocupări îndelungate (de prin 1948), romanul Moromeţii este nu numai un punct de reper în proza postbelică, dar şi cea mai reprezentativă conturare a universului moromeţian pe care l-a proiectat scriitorul. Volumul al doilea apare târziu, abia în 1967, cu intenţia mărturisită a scriitorului de a realiza o tetralogie din Moromeţii şi Delirul, unele personaje continuându-şi existenţa şi în Marele singuratic din 1972......" . Marin preda, morometi, observatie psihologica, ilie moromete, niculaie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Răspunsul în frecvenţă al sistemelor discretizate |
|
2.1. Spectrul de frecvenţă al sistemelor continue eşantionate
2.2. Spectrul de frecvenţă al sistemelor discrete . Raspuns, frecventa, sisteme, discretizate, spectru, continue, esantionate, discrete |
|
Software industrial Numar pagini: 8
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Curs VII -Informatica Economica Aplicata |
|
Vectori
Declararea Vectorilor de Dimensiune Fixă Vectori care Conţin Vectori Vectori Multidimensionali Vectori Dinamici Păstrarea Conţinutului Vectorilor Dinamici Subrutine Proceduri Funcţii Apelarea Procedurilor Proceduri in Forme Proceduri in Module Standard Transmiterea Argumentelor către Proceduri Transferul Argumentelor prin Valoare Transferul Argumentelor prin Referinta Utilizarea Argumentelor Optionale Furnizarea unei Valori Implicite pentru un Argument Optional . Informatica, economica, aplicata, vectori, declarare, dimensiune, fixa, vectori, contin, multidimensionali, dinamici, pastare, subrutine, proceduri, functii, apelare, module, standard, transmitere, argumente, valoare, referinta, optionale, furnizare, valori, implicite |
|
Informatica economica Numar pagini: 4
|
Formarea principatului Transilvaniei |
|
Sistemul politic al principatului
Continutul social-juridic al celor trei natiuni Sistemul politic al principatului Notiunea de natiune romana . Formarea, principat, transilvania, sistem, politic, continut, socia-juridic, trei, natiuni, notiune, natiune, romana, 1437 unio, trium, nationum, fraternam, unionem, nobiles, saxones, siculi, turda, 1438, congregatiei, generale, 1459, medias, universi, nobiles, siculi, et, saxones, universitas, siculorum, saxonum, taranii, rasculati, hungarorum, et, valachorum, 1289, ladislau, nobiles, vungaros, saxones, et, syculos, partis, transsiluanae, nobili, ungari, universitas, trium, nationum, transylvamcarum, nobilium, videlicet, siculorum, atque, saxonum, matei, corvin, 26 aprilie 1463, 1506, textul, dietei, sighisoara, tres, notiones, nobiles, videlicent, siculi, et, saxones, universitas, regnicolae, nobilii, secuii, sasii, comitatele, pamantul, tara, secuilor, terra, siculorum, regesc, regius, fundus, arduas, causas, cluj, iobagi, proceres, magnates, domini, urak, diete, comitatul, nemes, szekely, nemzet, nobiles, privilegiati, reforma, catolicismul, calvina, luterana, unitariana, 1572, patru, religiile, legale, receptae, recepta, religiok, 1595, voievozi, cneji, minerit, fierarit, aramarit, feudala, ortodoxe, tarii romanesti, patriarhiei, constantinopol, schismatici, textele, cronicaresti, valachi, populus, gens, 1291, 1387, alba iulia, banul severinului, andrei al ii-lea |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
12. Mircea Florian (1888-1960) |
|
"Mircea Florian e cu douăzeci de ani mai tânăr decât C. Rădulescu-Motru. El face parte dintr-o următoare generaţie de maiorescieni. În cadrul continuităţii, îşi poate asuma o poziţie mai independentă şi de certă originalitate. Accentuata sa fidelitate de o viaţă faţă de filosofie, ca profesor şi cercetător mereu predispus şi la ucenicii, nu îl depersonalizează, ci dimpotrivă, îl ajută să-şi des¬copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din întreaga filiaţie raţionalistă a filosofiei de până acum. El dobândeşte însă nespectaculos soliditatea, în manieră de „ştiinţă severă” deşi nu neapărat în manieră husserliană. În filosofia noastră, el pare mai apropiat de felul în care şi-a conceput activitatea - într-o altă, mult mai prestigioasă, tradiţie filosofică naţională - Nicolai Hartmann.
Născut la Bucureşti, absolvent al Colegiului „Sf. Sava”, cu licenţa la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu şi alţii -, doctor în filosofie al Universităţii din Greifswald, cu o cercetare critică despre noţiunea de timp la Henri Bergson dedicată lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucureşteană, toate treptele, obţinând doar târziu (1940) gradul de profesor universitar titular.............." BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, Vol.II, Ed. Eminescu, 1987 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Mircea, florian, radulescu-motru, maiorescieni, stiinta, severa, husserliana, nicolai hartmann, rostul si utilitatea filosofiei, stiinta si rationalism, reconstructie filosofica, metafizica si arta, misticism si credinta, reconstructie filosofica, sensul unei filosofii romanesti, filosofle romaneasca, kantianism, gnoseologica-epistemologica, realism, vulgar, ontologic, rationalismul, j, rehmke, misologismul, irationalismul, nominalismul, structura, lumii, monisme, dualitati, antiteze, opozitii, universala, datului, factorul, recesiv, arta de a suferi, trepetnic sufletesc, existenta tragica, rosca, frica, suferinta, moarte, noblete, panestetism, pancalism, pulchritudinis, religia, metoda, filologica, bibliografica, metoda, psihologica, biografica, culturala, problematica, critica, lucian blaga, constantin noica, ion ianosi, cazan, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
The Picture of Dorian Gray |
|
The Picture of Dorian Gray by Oscar Wilde is the story of
moral corruption by the means of aestheticism. In the novel, the well meaning artist Basil Hallward presets young Dorian Gray with a portrait of himself. After conversing with cynical Lord Henry Wotton, Dorian makes a wish which dreadfully affects his life forever. "If it were I who was to be always young, and the picture that was to grow old! For that I would give everything! Yes, there is nothing in the whole world I would not give! I would give my soul for that" (Wilde 109). As it turns out, the devil that Dorian sells his soul to is Lord Henry Wotton, who exists not only as something external to Dorian, but also as a voice within him (Bloom 107). Dorian continues to lead a life of sensuality which he learns about in a book given to him by Lord Henry. Dorian's unethical devotion to pleasure becomes his way of life. The novel underscores its disapproval of aestheticism which negatively impacts the main characters. Each of the three primary characters is an aesthete and meets some form of terrible personal doom. Basil Hallward's....................... . The, picture, of, dorian, gray, oscar, wilde |
|
Engleza Numar pagini: 4
|
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război |
|
"Romanul a apărut în anul 1930. Despre elaborarea romanului, autorul însuşi spune că: “A fost o ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat pentru multă vreme”.
Criticul G. Călinescu, înţelegând cel mai profund noutatea romanului îl caracterizează drept “… o proză superioară”. Stări de conştiinţă legate de război şi personaje de front, abia schiţate în......" . Camil, petrescu, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, roman psihologic, ella, gheorghidiu, jurnal, front, iubire, dragoste, gelozie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Batalia Angliei |
| "În vara anului 1940, Hitler domina Europa, de la Capul Nord până în Pirinei. Singurul inamic activ rămas în război – Anglia – sub conducerea unui nou prim-ministru, Winston Churchill, se înverşuna a continua lupta. Cu ce rezultate, acest lucru era îndoielnic. Armata britanică fusese împuţinată în urma bătăliei de la Dunkerque. Stalin nu-şi permitea încă să-l provoace pe Hitler. SUA, şocată de căderea Franţei, începea prima recrutare pe timp de pace din istorie şi creşta substanţial bugetul alocat armatei, deşi opinia publică, cu toate că simpatiza Anglia, era împotriva intrării în război.". Vara, 1940, europa, hitler, domina, capul nord, pirinei, anglia, batalia, winston churchill, armata, britanica, dunkerque, stalin, sua, franta, cadere, pace, buget, apinia, publica, razboi, germani, înfometare, iunie, batalia atlanticului, submarine, transoceanice, liniile, norvegia, invazia canalului mânecii, victorii, for?ele, aeriene, august, raiduri, septembrie, radarul, nazi?tii, royal air forces, luftwaffe, diurn, nocturn, septembrie, londra, înfrângerea |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Tudor Vianu, De la sentimentul tragic al vieţii la estetica tragicului |
| "Cine a pierdut, de pildă, o fiinţă de care îl lega o mare iubire, nu poate ajunge uşor la ideea că faptul aparţine structurii totalitare a lumii, unităţii ei de stil. Căci, această din urmă recunoaştere presupune pietate faţă de aşezarea lucrurilor, pe când deocamdată, şi chiar dacă lupta este pierdută, în sufletul nostru stăruie revolta. Nu consimţim să cedăm ordinii universale fiinţa pe care am iubit-o din tot sufletul şi pe care continuăm s-o socotim răpită cu injustiţie şi brutalitate. Căci, dacă am recunoaşte în acest fapt un aspect al ordinii nezdruncinate a lucrurilor, ar trebui să tăiem şi ultimul fir care ne mai ţine de fiinţa iubită şi anume, acela al dragostei noastre în revoltă! Şi multă vreme sufletul nostru nu consimte să reteze acest fir preţios. Abia după revoltă şi luptă, după dispreţ şi deznădejde, intervine ideea destinului, care trebuie acceptat ca singura soluţie într-o luptă în care puterile noastre ameninţă să se zdrobească................" . Tudor, vianu, sentiment, tragic, vieta, estetica, tragicului, acceptarea, destinului, sufletul, revolta, lupta, dispret, deznadejde, nietzsche, iubirea, amor fati, antinomie, destin, vointa, viata omeneasca, durere, umana, metafizica, omul, starea, mistica, stoici, johannes volkelt, cerinta, esentiala, fondul, pesimist, eschil, sofocle, shakespeare, goethe, schiller, vischer, sistem de estetica, stare de spirit, pesimista, forte, salutare, funeste, oportune, inoportune, pozitive, negative, ratiune, nonratiune, rational, irational, hegel, kant |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Mihai Eminescu - Scrisoarea I |
|
"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers." Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut. . Mihai, eminescu, scrisoarea i |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
II. Tipuri istorice de umanism - 3. Umanismul renascentist |
|
"Opunându-se acestei valorizări negative a omului şi a vieţii sale terestre, Renaşterea manifestă, ca una din tendinţele sale fundamentale, antropocentrismul, care reprezintă o schimbare radicală în perceperea condiţiei umane. Deşi epoca nu renunţă la credinţă şi omul este văzut în continuare drept legătura privilegiată dintre pământ şi cer, în filosofie se manifestă panteismul, care socoteşte divinul ca imanent lumii iar lumea, în consecinţă, este preţuită ca parte a lui Dumnezeu. În acest context se subliniază şi forţa omului, nu slăbiciunile lui, însuşirile pozitive nu cele negative, voinţa, curajul, capacitatea de a şti şi de a face în virtutea propriei sale condiţii. Asemenea lui Dumnezeu, omul este privit prin prisma rolului de creator iar opera sa întemeietoare în cadrul lumii este calificată drept „a doua creaţie”.
Renaşterea continuă practic idei pe care gânditorii evului mediu deja le formulaseră dar într-o formă în care locul întâi era acordat mereu lui Dumnezeu. Renaşterea schimbă accentele, exprimând mult mai clar conştiinţa de sine a omului încrezător în propriile sale..........." BIBLIOGRAFIE 1. Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, trad. Dan Negrescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1981 2. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000 . Umanismul, renascentist, renasterea, antropocentrismul, dumnezeu, gianozzo manetti, giovanni pico della mirandola, mijlocitor, cunoastere, cuprinzatoare, toma din aquino, augustin, vechiul testament, geneza, timaios, creatorul, demiurgic, libertatea, pax philosophica, eirene, kant, toleranta, nicolaus cusanus, de pace fidei, demnitatea, heinz paetzold |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
Adolescent Depression: The Under Acknowledged Disease |
|
Depression is a disease that afflicts the human psyche in such a way
that the afflicted tends to act and react abnormally toward others and themselves. Therefore it comes to no surprise to discover that adolescent depression is strongly linked to teen suicide. Adolescent suicide is now responsible for more deaths in youths aged 15 to 19 than cardiovascular disease or cancer (Blackman, 1995). Despite this increased suicide rate, depression in this age group is greatly underdiagnosed and leads to serious difficulties in school, work and personal adjustment which may often continue into adulthood. How prevalent are mood disorders in children and when should an adolescent with changes in mood be considered clinically depressed? . Adolescent, depression |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
Lord of the Flies by William Golding |
|
Materialul contine rezumatul romanului cu scurte comentarii mai mult biografice.
"The novel Lord of the Flies by William Golding, an adventure and suspense story, is written in 1857. The story sets on an deserted Pacific coral island. A group of school boys are marooned on this island after a plane crash on a trip to Australia. The story begins with a large number of school boys on an uninhabited tropical island and two of the elder boys who have leadership qualities compete to achieve a semblance of order so as to survive.". Lord, of, the, flies, william, golding, short, rezumat, novel, summary, epitome, resume, book report |
|
Engleza Numar pagini: 1
|
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
|
"Dacă folclorul reprezintă una din premisele esenţiale ale filosofiei româneşti, trebuie să menţionăm că aceasta a fost făcută posibilă şi de contactul intelectualilor noştri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră semnificativă târziu în istorie, pe teritoriul ţării noastre au circulat aproape în permanenţă, chiar dacă în medii restrânse, opere ale marilor filosofi, aşa încât se poate vorbi de o oarecare continuitate a gândului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a arăta acest lucru trebuie să ne întoarcem din nou în antichitate, pe vremea în care grecii au întemeiat în Dobrogea coloniile Tomis şi Callatis. În aceste colonii, înfiinţate începând din sec. al VII-le î.Hr., s-a dezvoltat o cultură superioară, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai târziu, după cucerirea romană, a unor teologi, cu o vastă cultură filosofică.............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 . Circulatia, literatura, filosofica, universala, medii, culturale, romania, folclorul, dobrogea, tomis, callatis, biografi, gramatici, istorici, geografi, satyros, pitagora, empedocle, socrate, platon, diogene laertios, vietile, doctrinele, filosofilor, heracleides lembos, viata lui arhimede, constantinopol, nestorianismul, hristos, monofizitismul, eutyches, laodiceea, dumnezeu, logos, bretanion, vetranion, valens, arianismul, teotim, scitul, sacra parallela, sfintele paralele, ioan damaschin, biblie, ioan, leon, ioan maxentiu, dionosie exigul, etica, pelagius, augustin, valentinianus, papa virgilius, vasile cel mare, ioan hrisostom, grigore de nazians, pseudo-dionisie areopagitul, grigore palamas, aristotel, apollonius din rhodos, dimitrie cantemir, nicolae milescu, greceanu, margaritarele, ioan hrisostom, despre ratiunea dominanta, pseudo-josephus, intrebari si raspunsuri, floarea darurilor, sofocle, homer |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
5. Aspecte filosofice în cultura română din secolul al XVIII-ea şi începutul secolului al XIX-lea |
|
"Cu toată vastitatea şi importanţa ei, opera lui Dimitrie Cantemir a fost doar parţial cunoscută în sec. al XVIII-lea în Ţările Române. Dacă în Occidentul Europei a fost larg comentată Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman iar Descrierea Moldovei a făcut, la rândul ei, carieră universală, la noi au circulat doar Divanul… şi Hronicul…, iar asta numai după 1770. Deşi influenţa operei lui Cantemir va fi astfel considerabilă spre sf. sec. al XVIII-lea dar mai ales în sec. al xix-lea, inexistenţa unei continuităţi imediate a ideilor şi preocupărilor sale filosofice a întărziat cu mai bine de o jumătate de secol dezvoltarea filosofiei româneşti originale. La acest lucru au contribuit deopotrivă destinul domnului cărturar cât şi nivelul general scăzut de dezvoltare a societăţii româneşti................."
BIBLIOGRAFIE 1. Samuil Micu, Scrieri filosofice, Buc., Ed. Şt., 1996 2. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 3. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 6. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Aspecte, filosofice, cultura, romana, secolul, xviii, xix, dimitrie cantemir, descrierea moldovei, hronicul, divanul, logica, retorica, fizica, despre cer, despre nastere si pieire, despre suflet, metafizica, academia, bucuresti, alexandru ipsilanti, iasi, teofil coridaleu, pietro pomponazzi, coridaleu, neoaristotelismul, gheorghe lazar, ion heliade radulescu, gheorghe asachi, samuil micu, scoala ardeleana, petru maior, gheorghe sincai, ion budai-deleanu, paul iorgovici, ion monorai, inochentie micu, a filosofiei cei lucratoare, Învatatura metafizicii, loghica, legile firii, etica si politica, samuil micu, bacon, locke, galiei, newton, chronica romanilor si a mai multor neamuri, iobagia, sistem, perimat, petru maior, istoria pentru inceputurile romanilor in dacia, ion budai-dealeanu, tiganiada, gheorghe lazar, montesquieu, voltaire, rousseau, wolff, fontenelle, condillac |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Opoziţia dintre determinismul dialectic şi cel mecanicist în înţelegerea libertăţii |
| "Orice cercetare a determinismului în fizică porneşte de la caracterizarea determinismului mecanic laplacean ca teorie a necesităţii absolute, a legilor de fier, a identităţii desăvârşite dintre efect şi cauză, a explicării relaţiilor dintre obiecte şi a succesiunii stărilor printr-o liniaritate perfectă sub acţiunea unor cauze exclusiv exterioare. În evoluţia gândirii fizice, teoria electromagnetismului a întărit ideea materialităţii relaţiei cauzale prin reliefarea acţiunii din aproape în aproape, iar teoria restrânsă a relativităţii a reliefat dependenţa efectului de cauză. Ambele teorii rămân compatibile, cu tezele cauzalităţii liniare, a necesităţii în succesiune şi în repetarea fenomenelor, teze susţinute de determinismul mecanic. Ideea necesităţii absolute în desfăşurarea evenimentelor fizice a fost zdruncinată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea de studiul fenomenelor calorice, studiu care evidenţia natura statistică a celui de-al doilea principiu al termodinamicii. Este adevărat că sub influenţa gândirii predominant metafizice, din care fizica nu se smulsese încă, staticitatea fenomenelor termodinamice a fost multă vreme interpretată ca rezultat al ignoranţei umane, deci în spiritul materialismul metafizic, continuând să domine speranţa unei reductibilităţi a comportamentului statistic la cel dinamic...........". Determinism |
|
Fizica Numar pagini: 4
|
13. D.D. Roşca (1895-1981) |
|
"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........." BIBLIOGRAFIE 1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995 2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981 3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985 4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979 . Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder |
|
"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................." BIBLIOGRAFIE 1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000 . Limbajul, cheie, intelegere, omul, antropologia, herder, kant, teologic, dumnezeu, creatorul, teza, aporie, senzualista, condillac, rousseau, omul, reflectie, chibzuinta, sentimente, senzatii, vis, recunoastere, organizare, simturi, omenesti, auzul, vazul, pipaitul, legile evolutiei, perfectibilitatii, exprimare, reglare, nevoi, sociabilitate, individualizare, heinz paetzold |
|
Antropologie Numar pagini: 4
|
10. P.P.Negulescu (1872-1951) |
|
" Născut în actombrie 1872 la Ploieşti, P.P.Negulescu face Facultatea de Filosofie la Bucureşti, unde-l are ca profesor pe Titu Miorescu şi-şi continuă studiile la Paris şi Berlin. A profesat apoi filosofia la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti.
Pentru început, P.P.Negulescu se ocupă de aşa-numita problemă gnoseologică, în lucrarea Critica apriorismului şi empirismului. Considerând formele a priori ale sensibilităţii ca temelie a criticismului kantian, el supune unui sever examen critic acest apriorism. Luând pe rând cele patru argumente pe care Kant le aduce pentru a dovedi aprioritatea şi intuitivitatea spaţiului, P.P.Negulescu încearcă să demonstreze netemeinicia acestora, evidenţiind anumite erori de logică şi contraargumentând cu aspecte ale experienţei comune sau cu dovezi ale noii ştiinţe. În plus, el pune în evidenţă contradicţia pe care o săvârşeşte Kant şi atunci când este vorba de rolul categoriei de cauzalitate, despre care spune că nu se aplică decât fenomenelor, în vreme ce, pe de altă parte, consideră că lucrul în sine este cauza senzaţiilor noastre..........." BIBLIOGRAFIE 1. P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1984 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Negulescu, critica apriorismului si empirismului, kant, aprioritatea, intuitivitatea, spatiul, empirism, john stuart mill, idealism, problema, ontologica, stiintele, evolutia, intelectuala, destinul omenirii, religia, discernamantul, creatia, maiorescian, formatia, estetica, filosofia renasterii, scepticism, omenirea, nicolae bagdasar, antimetafizica, scientista, pozitivista, evolutionista, ion ianosi, gheorghe vladutescu, gh, al, cazan |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
14. Mihail Ralea (1896-1964) |
|
"Născut la Bucureşti, M. Ralea şi-a petrecut copilăria la Huşi, unde părintele său Dimitrie era magistrat. Studiile secundare le-a făcut la Liceul internat din Iaşi, distingându-se ca premiant al secţiei clasice, cursul superior 1-a aA*ut ca profesor pe G. Ibrâileanu, —fapt crucial : avea să determine adeziunea sa la concepţiile poporaniste şi devotamentul fără margini faţă de destinele „Vieţii româneşti”. Tot în această perioadă, a luat şi un prim contact cu marxismul, datorită împrejurării că în biblioteca liceului se găsea rezumatul francez al Capitalului lui Marx. Ralea a studiat dreptul şi literele la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea României în război a însemnat în viaţa sa un moment de cotitură. Timp de un an, Ralea a urmat întâi la Iaşi, apoi la Botoşani, cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă de artilerie. La sfîrşitul anului 1917 a fost mobilizat la un regiment de apărare antiaeriană. După demobilizare şi-a reluat studiile întrerupte la Universitatea din Iaşi, dându-şi în toamna anului (1919 licenţa în drept şi cea în litere şi filosofie............." BIBLIOGRAFIE 1. Mihail Ralea, Scrieri din trecut, Vol. I-II, E.S.P.L.A., f.a., 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Mihail, ralea, razboi, proudhon, sa conception du progres et son attitude sociale, l\'ide\'e de revolution dans les doctrines socialistes, etude sur l?evolution de la tactique revolutionnaire, osiris, curs de psihologie sociala, obstacol, universal, obstacol si infinit, datului, dialectica, construitul, explicarea omului, natura, materia, factor, prim, materialitatea, numen, infinitul, importan?a sociologica a lui gabriel tarde, istoria sociala, zeletin, hegel, sociologia si teoria cunoasterii, stiinta, credinta, parti pris-uri, istorism, dualismul culturii europene si conceptia omului total, fenomenul romanesc, spirit, tranzactional, compromis, oswald spengler, lucien romier, kierkegaard, heidegger, sein und zeit, apocalipsul, sincronismul, cultural, cultura, civilizatie, durkheim, sacru, profan, eliade radulescu, morala, religioasa, deosebiri, discontinuitati, om, animal, animalista, complet, integral, ion ianosi, cazan, gheorghe vladutescu, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Lacul - Mihai Eminescu |
|
"Titlul poeziei “Lacul” sugereaza la prima vedere un loc de intalnire al celor doi indragostiti. La o analiza mai atenta a continutului, observam ca versurile sunt o proiectie a dorintei, a visului de iubire al poetului. De o simplitate aparte, poezia degaja un farmec aparte; o vraja care-l cuprinde treptat pe cititor si care se naste din inegalabilul talent eminescian de a imbina cuvinte simple si felurite procedee stilistice intr-o tesatura unica, prezentand un colt din natura ca un colt din rai.
Elementele cadrului natural sunt cele indragite de poet: codrul, lacul ,stralucirea lunii si vantul. Anotimpul ales este vara cand umbrela intunericului si lumina...............". Lacul, mihai, eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
The Individual And Society |
| In this paper I will try to explain the puzzle of whether individuals are products of society or society is a product of individuals. I believe that in general, and in the beginning, the answer to this question, is that society is a human product. I will start by presenting early man, the hunter and gatherer as an early form of society, but lacking critical qualities of a society. Then I will continue to support my theory by analyzing the beginning of known society some three and one half thousands years ago. I will present the individual as creation of society, or more precisely, an ongoing social recursive conditioning. I will also present society as creation of individuals. Finally, I will conclude my paper with some thoughts on the paradox of who is the product and who is the producer of the individual and society.. Individual, society |
|
Engleza Numar pagini: 3
|
| | |
"contin" rezultate au fost gasite 93
